37 matches
-
femeia aceea va înnebuni în curînd. Cu sînge de iepure să-ți ungi țeava puștii, ca să tragi mai bine. (Gh.F.C.) Pușchea Se crede că, spunînd cineva lucruri viitoare care n-ar fi bine să se întîmple, este bine a zice: „Pușchea pe limbă!“, și apoi aceste lucruri nu se vor întîmpla. Cînd ai făcut pușchele pe limbă, să știi că pricina e că ai mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puștii, ca să tragi mai bine. (Gh.F.C.) Pușchea Se crede că, spunînd cineva lucruri viitoare care n-ar fi bine să se întîmple, este bine a zice: „Pușchea pe limbă!“, și apoi aceste lucruri nu se vor întîmpla. Cînd ai făcut pușchele pe limbă, să știi că pricina e că ai mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine să se întîmple, este bine a zice: „Pușchea pe limbă!“, și apoi aceste lucruri nu se vor întîmpla. Cînd ai făcut pușchele pe limbă, să știi că pricina e că ai mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se vor întîmpla. Cînd ai făcut pușchele pe limbă, să știi că pricina e că ai mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
picior. Însă de data asta ea doar izbucni în râs. — Nu-ncerca să mă sperii, eu nu-s Tania și n-o să fug. Dar ai s-o trezești pe Liubocika, poate că o sâcâie colicii... că tare mai țipi! — Nu-nu-nu! Pușchea, pușchea... se sperie teribil Lebedev și, repezindu-se la copilul care dormea în brațele fiicei lui, cu figura timorată, îi făcu cruce de trei ori. Doamne ferește, ocrotește-o, Dumnezeule! E propriul meu copil sugar, Liubov, îi spuse el prințului, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Însă de data asta ea doar izbucni în râs. — Nu-ncerca să mă sperii, eu nu-s Tania și n-o să fug. Dar ai s-o trezești pe Liubocika, poate că o sâcâie colicii... că tare mai țipi! — Nu-nu-nu! Pușchea, pușchea... se sperie teribil Lebedev și, repezindu-se la copilul care dormea în brațele fiicei lui, cu figura timorată, îi făcu cruce de trei ori. Doamne ferește, ocrotește-o, Dumnezeule! E propriul meu copil sugar, Liubov, îi spuse el prințului, și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
idei. L-am văzut pe Satana, nea Costică. Foarte bine, ce mai spune? Știe că-l cotonogim rău de tot și de data asta. Dar este cam bolnav, palid și cu ochii înfundați în cap. N-o mai duce mult! Pușchea pe limba matale, Bădie. Ce ți-a făcut ca să te bucuri așa de răul lui? Dacă ăsta crapă, la generale sîntem șăfi. Ferească Dumnezeu! Așa faci politică? Ei, nu, dar dacă ar crăpa, ce credeți că nu o să-i duc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ai scris această poveste, o scriu eu! Și eu am scris-o pe aia a ta, cu peștele. Ciocnim paharele, sorbim licoarea și ne legănăm în fotolii. O boare ne mîngîie suav și inima își revine la bătăile ei regulate. Pușchea pe limba lui Rigoberto Señor Galdurralde Rigoberto trona pe băncuța înaltă, rezervată conducătorului. În costum cu fireturi și pălărie cu boruri largi, părea un băștinaș pe care secolele l-au uitat acolo, sus, pe banchetă. Marțial, mai plin de importanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
revenit...face el o remarcă. Îl înhaț, îl leg și-l duc la ai mei. Îi căzuse șăpcălia și chelia se roșea în soarele acela ucigător. Ai mei l-au lăsat în soare și fără apă. Seara era deja țeapăn. Pușchea pe limba ta, spun eu pe românește. Ce? Păi, nu pot traduce. Adică, să-ți crească o bubă pe limbă... Dar de ce-mi dorești asta? spune surprins. Eu chiar te simpatizez. Se spune așa ca să-l înduplec pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Raul 491 Holguin nu moare 494 Izgonirea din rai 498 În piscină, în zori 501 Doi mincinoși 504 Necazuri latino-americane 508 Nganga pentru finul meu 511 O idilă româno-cubaneză 515 Orula salvează Iașul? 519 Plaja Tarará 523 Proză scurtă 526 Pușchea pe limba lui Rigoberto 530 Speranțe, speranțe 534 Te doy candela! 538 Terasa piraților 541 Toropeală și probleme rasiale 544 Visul spulberat 548 Zăpușeala și berea 552 Ce știu profanii? 555 Zulueta 558 Babalawo 562 Întoarcerea 566 În colecția Epica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a mirat și el de toată întâmplarea, care numai el știe dacă a crezut-o În satul meu, femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă în satele de la munte și-n cele de pe valea Sucevei, cum
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]