77 matches
-
Arhiva Olimpiei Bădălușă, în prezent, la autor. 51 Arhiva Olimpia Bădăluță. Înregistrare pe bandă de magnetofon făcută în Dobrogea, comuna Stejarul, Eschibaba, satul Vasile Alecsandri / ÎÎ., județul Tulcea, în vara anului 1970. Au participat: Marioara Rusu, Vasile Rusu - Precup, Lisaveta Pușcuță. Acești luncași au fost împroprietăriți în Dobrogea, în perioada interbelică. 52 Arhiva Olimpia Bădălușă, însemnare din 22 august 1960. 53 Ibidem 54 Ibidem 187 Cap. V - Economia agro-pastoralș, caracteristicș principal a economiei românești pânș în contemporaneitate V.1 Caracteristici ale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se angaja cioban, fiecare dintre asociați lua oile, le păștea, le mulgea, lua cașul, urda, zerul, în ziua sau zilele programate, seara le dădea în seama proprietarilor. După cum am aflat de la Gheorghe Boghiu din Slobozia - Filipeni, confirmat de Maria Vraciu Pușcuță din Lunca, cum stâna se organizează pe aceleași principii de asociere, iar posesorii angajează un cioban de la 2 mai pânăă la Sfântul Dumitru și pânăă dă zăpada. Se fixează, prin înțelegere, cum să se rotească posesorii de oi, adică se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței apei în purtat fierăstraiele de despicat lemnul. Trașca a fost folosită de Toader Vartalomei Pușcuță, prin 1953-1954, când sau făcut reparațiile celor două școli (școala veche a lui Sterian și cea mai nouă din 1924) și s-au despicat scânduri pentru gardul școlii, când director era Vasile Totolea. Meșteri dulgheri vestiți, cunoscuți și în alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reparațiile celor două școli (școala veche a lui Sterian și cea mai nouă din 1924) și s-au despicat scânduri pentru gardul școlii, când director era Vasile Totolea. Meșteri dulgheri vestiți, cunoscuți și în alte localități, erau Dumitru Ignătescu, Simion Pușcuță, Gheorghe Tomescu, Toader Bârgăoanu, Gheorghe A. Rusu, Dumitru Marici, Toader Vartalomei Pușcuță, Ghiță Drăgan, și, din cei mai tineri, duși și ei în lumea de dincolo, îl amintim pe Mircea Ignătescu, priceput și la stolerie, și la zidărie, și la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nouă din 1924) și s-au despicat scânduri pentru gardul școlii, când director era Vasile Totolea. Meșteri dulgheri vestiți, cunoscuți și în alte localități, erau Dumitru Ignătescu, Simion Pușcuță, Gheorghe Tomescu, Toader Bârgăoanu, Gheorghe A. Rusu, Dumitru Marici, Toader Vartalomei Pușcuță, Ghiță Drăgan, și, din cei mai tineri, duși și ei în lumea de dincolo, îl amintim pe Mircea Ignătescu, priceput și la stolerie, și la zidărie, și la alte meșteșuguri. Din Slobozia, priceput în multe meserii era Vasile Vasilasă (Costănoiu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alți croitori, dar lumea se obișnuise cu Savin, care nu se simțea concurat și a lucrat pânăă prin anii 1960. În Lunca, croitori buni erau Dumitru Romedea, Ion Palade Romedea, Dumitru Iordache Bârgăoanu, Costică Bârgăoanu, iar croitorese erau Floarea V. Pușcuță, Elena Miron Boca, Maria Bârgăoanu, Ileana D. Romedea, Tudora Bontaș. Cred că Maria Bârgăoanu era cu mai multă căutare, avea mână și „croi”, era pedantă și nu te purta cu vorba. Stătea lângă casa bunicii mele, Domnica Ignătescu, acolo unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arendat cârciuma boierească a Virginiei Lambrino, ca Miron Boca, Toader Buleu (Vasilaș), Cristea Grigorovici, Vasile Mârza și Donic. De asemenea, Elena Bucșa a ținut în arendă cârciuma luată de la Ciulei, administrator al moșiei Virginiei Lambrino, care se afla lângă Vasile Pușcuță (picherul!), peste drum de Mircea Ignătescu. Arenda a trecut apoi la Elena Pintilescu și în continuare la Mitriță Sârghie Borcea. Mulți dintre cei care s-au aventurat la câștig din crâșme, dughene și alte activități comerciale au dat faliment din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
21 comercianți români și 5 străini, iar în lucrarea „Dicționarul geografică al județului Bacău” se arată că în 1891 erau 6 cârciumi și 12 comercianți, din care 4 erau în satul Lunca. În anul 1900, în casa lui 220 Irimia Pușcuță, avea dugheană evreul Faibiș, iar în satul Fruntești avea prăvălie Ușer. La recensământul din 1912 sunt menționate cârciumile din comuna Filipeni: câte o cârciumă în Lunca, în Slobozia - Filipeni, Fruntești și două în Mărăști. Fiul lui Faibiș, care a ținut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numescă George Chirilă și sunt hitoronisit, confirmat prin actul Episcopal nr. 547 și funcționez neîntrerupt din anul 1874; 4. Ca cântăreți (sic!) se numesc: Vasile Bârgăoanu care funcționează ca cântăreț recunoscut prin actul Episcopal nr.168 din 1858 și Toader Pușcuță, prin actul Episcopal nr.533 din 1872; 5. Inscripșiuni istorice și date la frontispiciul bisericii nu este (sic!); 6. Biserica este întreținută de parohieni și în bugetul comunei este prevăzut suma de 100 lei pentru întreținerea personalului de serviciu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1939-1945. 1. Vichentie Gavrilescu 1877-1878 2. Gheorghe Cârlănescu 1878-1880-1881-1888 3. Dumitru Huțu 1880-1881 4. Gheorghe Mircea 1888-1890 5. Gheorghe Pastoi 1890-1931 6. Olimpia Nicolau 1897-1899 7. Elie Munteanu 1899-1906 8. Casandra Pastoiu 1907-1908 9. Cleopatra Uncescu 1906-1910; 1917-1918 10. Vasile Pușcuță 1892-1893 11. N. Uncescu 1900-1901 12. Elena D. Borcea 1911-1913 13. Gh. D. Iacobeanu 1911-1915 14. Elena Bârgoanu 19211924 15. Constanța Iacobeanu 1917-1919 16. Zamfira Costinescu 1916-1917 17. Paulina Popescu 1914-1915 18. Cristea Boca 1919-1924 19. Ilie Sănduț 1919-1921 20
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile 21. Mardare I. Virginia 22. Mihai I. Nicolae 23. Andrieș V. Vasile 259 Seria 1921-1922 1. Abureanu G. Dumitru 2. Bârgăoanu Gh. Ana 3. Ignătescu D. Eleonora 4. Boca Virginia 5. Boca T. Ioan 6. Boca A. Dumitru 7. Pușcuță Gh. Vasile 8. Ignătescu Gh. Vasile 9. Lazea N. Dumitru 10. Pavel I. Nicolae 11. Niță I. Spiridon 12. Dobraniș Spiridon 13. Pușcuță Gh. Vasile Cei 61 de învățători ieșiți din „Fabrica lui Postoi” între 1890-1931 în afară de 61 de învățători
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ana 3. Ignătescu D. Eleonora 4. Boca Virginia 5. Boca T. Ioan 6. Boca A. Dumitru 7. Pușcuță Gh. Vasile 8. Ignătescu Gh. Vasile 9. Lazea N. Dumitru 10. Pavel I. Nicolae 11. Niță I. Spiridon 12. Dobraniș Spiridon 13. Pușcuță Gh. Vasile Cei 61 de învățători ieșiți din „Fabrica lui Postoi” între 1890-1931 în afară de 61 de învățători, alți 54 de foști elevi ai lui Gh. Postoi au urmat alte profesii: juriști, agronomi, economiști, sănătate, ofițeri, funcționari, maiștri și lăcătuși, dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Popa toacă, rostu’ seacă Popa a gătit, rostu’ lui ...(numele) S-a gătit de secat ...Descântecul de la mine, Leacul de la Dumnezeu.” A se observa: îl lasă pe bolnav în plata Domnului! Un caz concret a fost a lui Hortolomei Constantin Pușcuță, copil de 5-6 ani care se plângea de dureri de pânătece. Cine l-a pipăit, unde zicea că-l doare, a simțit două boțuri cât pumnul. A fost descântat, în același timp cu incantația se aplicau lovituri slabe în locul dureros
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
șoptite, pe la spate. De la Mărioara V. Rusu aflăm că Lemnărița din Mărăști făcea farmece (Mărăști ținea de comuna Filipeni!), lua „mana”, laptele vacilor și făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dusă în sat. Lemnărița a spusă că n-o să mai facă farmece și a aruncat putina cu brânză în pârâu. Altă vrăjitoare, spune Mărioara Rusu, era Nichiforoaia, care știe să descânte de deochi și săricătură și de frică, iar Lisaveta Pușcuță știe să descânte de speriat cu mătura, dar n-a vrut să spună descântecul. Răspunzând „Chestionarului pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a dezvoltat satul Lunca, comuna Filipeni, raionul Bacău, regiunea Bacău”, întocmit de Olimpia Bădăluță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puneau atele (scândurele subțiri de brad, legate cu pânăză). Se mai folosea coaja groasă de tei, în locul atelelor. Existau în sat câțiva cetățeni care știau să fixeze oasele la loc ca să le lege: Gheorghe Iftimie Cucu, Ghiță Drăgan Gheorghe Vartolomei Pușcuță. Gh. Vartolomei Pușcuță vindeca și boli de natur microbiană. Acesta, deși nu făcuse școală, a învățat când a făcut stagiul militar și a fost de mare ajutor oamenilor din sat. A ținut loc de doctor mulți ani în satul Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
subțiri de brad, legate cu pânăză). Se mai folosea coaja groasă de tei, în locul atelelor. Existau în sat câțiva cetățeni care știau să fixeze oasele la loc ca să le lege: Gheorghe Iftimie Cucu, Ghiță Drăgan Gheorghe Vartolomei Pușcuță. Gh. Vartolomei Pușcuță vindeca și boli de natur microbiană. Acesta, deși nu făcuse școală, a învățat când a făcut stagiul militar și a fost de mare ajutor oamenilor din sat. A ținut loc de doctor mulți ani în satul Lunca. Stomatologul satului era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
descântece, vrăji, vraci, care, evident, au la baz autosugesștia și, eventual, acțiunea unor substanțe benefice dintr-o fiertură de plante. Pe vremea dr. Pătrașcu, era în Lunca un vraci, care le șștia pe toate, dădea sfaturi, pe carel chema Gh. Pușcuță, poreclit „moș Șobolan”. La mare căutare erau babele doftoroaie, cu descântecele lor, despre care am aflat că existau în toate satele. În Slobozia - Filipeni, descânta de „strânsură”, de deochi, de beșică, Victoria Olaru, Maria lui Munteanu mai descântă folosind ulei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hramul era o petrecere de familie, se adunau toți cei plecați în țară, se adunau rudele, apoi era un prilej de a „socializa” cu alți oameni, din alte sate care se autoinvitau la hram. După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță (67 de ani) și Floarea Iacobeanu (80 de ani), ambele din satul Lunca, de hram se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești, hramul era pe 14 octombrie, de Sfânta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
artistice, locuitorii din Slobozia, apoi și cei din Valea Boțului, deși este de luat în discuție, că și aceșștia trebuie să fi avut propria lor concepție despre îmbrăcămintea trupului și a casei. Iată ce ne spun în acest sens, Lisaveta Pușcuță, plecată cu mai mulți luncași în Dobrogea, unde li s-a dat mai mult pământ: „șesături lucrau femeile în casă, pregăteau urzeala și bătătura, urzeau și puneau stativele. șeseau pânăză de cânepă, de in și de bumbac, precum și de lână
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avea. Înainte de Cooperativizare, țăranii erau îndemnați să iasă la arat și în zilele de Paști. în legătură cu acest aspect, în satul Lunca s-a petrecut o scenă care a făcut vâlvă atunci; acum s-a uitat: La poarta lui Toader Vortolomei Pușcuță ajunge un activist în ziua de Paști și-l îndeamnă pe gospodar că iasă la arat. Toader Pușcu nu i-a răspunsă nimic, nu l-a alungat cu vorbe grele, ci s-a întorsă spre casă și l-a strigat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se desfășura la Slobozia - Filipeni, în Lunca, Valea Boțului, la mort mi-a fost descrisă de Niculina Boghiu, pentru Fruntești de Coca șarălungă și de familia Ciuchi, pentru Lunca de familia Ignătescu, de la Iacobeanu Floarea și de la Măria Vr. Pușcuță. 49 Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, Fond școala generală Filipeni, dosar 1/1906, fila 32. ////// Scena și pățania o știu de la tatăl meu care o aflase chiar din gura celui pățit, instructorul de partid. * Acest subcapitol a fost scrisă pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la luptele de la Tulgheș, când s-a trecut granița impusă între frați. Ghi D. Iacobeanu a fost rănit și luat prizonier de germani. Eroii, morți în războiul din 1916-1918 (Lunca, Slobozia șiValea Boțului): 1. Boca Ion 2. Romedea Gheorghe 3. Pușcuță Gheorghe 4. Vraciu Ilie (căprar) 5. Andrieș Gheorghe 6. Hură Toader 7. Hriscu Vasile 8. Boca Ilie (sergent) 9. Iacobeanu Dumitru (sergent) 10. Boghian Grigore 11. Tabarcea Petru 12. Galeș Ion 13. Vraciu Vasile 14. Romedea Vasile 15. Bădăluță Constantin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căprar) 5. Andrieș Gheorghe 6. Hură Toader 7. Hriscu Vasile 8. Boca Ilie (sergent) 9. Iacobeanu Dumitru (sergent) 10. Boghian Grigore 11. Tabarcea Petru 12. Galeș Ion 13. Vraciu Vasile 14. Romedea Vasile 15. Bădăluță Constantin 16. Gurău Gheorghe 17. Pușcuță Vasile 18. Știrbu Petru 19. Pintilescu Vasile 20. Curteanu Ion 21. Tabarcea Ion 22. Cucu Gheorghe 23. Pâțu Ioan 24. Pintilescu Vasile 25. Vasilaș Vasile 26. Călin Gavril 27. Gurău Vasile 28. Galeș Vasile 29. Bucșa Gheorghe 30. Baciu Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Guțu Toader 62. Puțanu Niculai (Slobozia) 63. Moise Gheorghe 64. Naucă Ion 65. Bucșa Ion 66. Ioacobeanu Gheorghe 67. Vraciu Toader 68. Hodoroabă Toader 69. Gurău Vasile 70. Munteanu Ion (Slobozia) 71. Sandu Constantin (Valea Boțului) 72. Bârgăoanu Constantin 73. Pușcuță Ion 74. Bârgăoanu Gheorghe 75. Pușcuță Ion 76. Bârgăoanu Gheorghe 77. Vasilaș Ion 78. Ungureanu Ion (Slobozia) 79. Turcan Ion (Valea Boțului) 80. Gurău Ion 81. Ursariu Mihai 82. Andrei Gheorghe 397 Urmașii acestor eroi, morți pe toate fronturile și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]