77 matches
-
Jijiei, Rediu Aldei, nu departe de Iași, cum au ajuns în stăpânirea moșiei Dobreana, au părăsit Iașul și s-au stabilit în Lunca înainte de reforma agrară din 1864. În facă „curte” în stânga Dunavățului, unde acum sunt casele și gospodăriile familiilor Pușcuță, Boca, Știrbu - atunci era înafara vetrei de sat - plantează pomi, vie, organizează un parc, iar în Dobreana facă o moară de foc, cu vapori, folosind lemnul. În 1864, moșia a fost supus exproprierii și partea din stânga Dunavățului și Dealul Morii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1872 70 1802 5. Vasile Cucu 1866 64 1802 6. Hură Vasile 1871 69 1802 7. Prințu Dumitru 1871 68 1803 8. Nuțu Onofrei 1871 68 1803 9. Olaru Irina 1869 65 1804 10. Cucu Alexandru 1873 68 1805 11. Pușcuță Vasile 1866 60 1806 12. Pușcuță Luca 1866 60 1806 13. Pintilescu Toader 1871 65 1806 14. Hriscu Garofița 1872 65 1807 15. Munteanu Chifor 1873 65 1808 16. Bârgăoanu Gheorghe 1873 65 1808 17. Galeș Iacob 1870 60 1810
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1866 64 1802 6. Hură Vasile 1871 69 1802 7. Prințu Dumitru 1871 68 1803 8. Nuțu Onofrei 1871 68 1803 9. Olaru Irina 1869 65 1804 10. Cucu Alexandru 1873 68 1805 11. Pușcuță Vasile 1866 60 1806 12. Pușcuță Luca 1866 60 1806 13. Pintilescu Toader 1871 65 1806 14. Hriscu Garofița 1872 65 1807 15. Munteanu Chifor 1873 65 1808 16. Bârgăoanu Gheorghe 1873 65 1808 17. Galeș Iacob 1870 60 1810 Nu se poate trage concluzia că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decedatului (nesiguri, aproximativ). Nu a fost înregistrată data nașterii în acte oficiale. Familii vechi și numeroase din Lunca - Filipeni 1. Cucu - între 1802 și 1840 s-au născut 13 membrii ai acestei familii; 2. Tabarcea - între 1802-1849 - 12 născuți; 3. Pușcuță - între 1806-1844 - 12 născuți; 4. Bârgăoanu - între 1803-1838 - 13 născuți; 5. Boca - între 1813-1845 - 12 născuți; 6. Rusu - între 1796-1849 - 26 născuți; 7. Șorea - între 1825-1845 - 9 născuți (pare a fi născuți într-o familie de 9 frați și surori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
15 ani. În comuna Filipeni nu erau moșii ale statului, dar erau în localitățile vecine. Unii luncași au fost împroprietăriți în satul Tarnița din comuna Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară” frământa întreaga societate românească. Nerezolvarea acestei probleme a dus la răscoala țăranilor din 1907. Într-un timp și s-a dat răscoalei o amploare mult prea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anul viitor trebuia să lucrezi o suprafață dublă, 40 de prăjini. Pentru vite și pentru oi se lua suhat de la boier, pe care-l plăteau în muncă. Lemne se cumpărau tot din pădurea boierului. Un martor ocular a fost Lisaveta Pușcuță, al cărei „om” (omul meu, bărbatul și soțul meu”), de copil până s-a făcut mare, a fost „hargat” la un răzeș, arată că „oamenii din satul nostru, dacă nu aveau pământ destul, mergeau și munceau la boier. Luau și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Funciar, cât și la Federală. Dar cum prinseseră gust de a mai cumpăra pământ prin obștie, s-au mai cumpărat și alte moșii. Dintre obștenii de la „Sf. Treime” cel dintâi care s-a mutat la lot a fost Miti Roman Pușcuță. Iar acum pe moșia Dobreana sunt 35 de gospodării cu case șindrilite, cu livezi de pomi și vii și tot ce trebuie unei gospodării. în locul conacului sunt 6 gospodării: Gheorghe N. Boca, Toader V. PușcuțăHortolomei, Toader Miron Boca, Gheorghe Câțânaș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la primăria comunei în 6 martie 1921, după ce trimisese o citație proprietarei și o citație colectivă pentru săteni. Judecătorul a cerut sătenilor adunați să aleagă un delegat care să facă parte din comisia de expropriere. A fost desemnat Vasile Roman Pușcuță. Comisia a stabilit suprafața totală a moșiei pe baza declarației Virginiei Lambrino și a lucrărilor de expropriere din 1919. Moșia avea 1012 ha din care suprafața cultivabilă 745 ha, fiind considerată ca moșie situat geografică la șes, deși era în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nici a vreunui teren agricol care să fie transformat în pășune comunală. Comuna va rămâne cu jumătate din necesarul de izlaz, adică 135 ha, urmând ca pe lângă cele 8 ha, să se mai exproprieze 5 ha. Delegatul comunei, Vasile Roman Pușcuță, nu a fost de acord nici cu suprafața repartizată comunei și nici cu calitatea pământului expropriat pentru izlaz. Ceilalți 2 membri ai comisiei, judecătorul și proprietara, fiind majoritatea, au decis. Pentru aceste motive, în temeiul legii, comisia decide: „Declară expropriat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a mentorului mișcării socialiste Constantin Dobrogeanu-Gherea, care a elaborat lucrarea „Neoiobăgia” (1910). 34 Arhivele Statului București, Colecția „Monitorul Oficial” din anii 1896-1897, p.485-486. Vezi și : D. Gh. Chitoiu, Cercetări și cronici agricole, București, 1930, p.31. 35 Din familia Pușcuță, împroprietărită în Viforeni, s-a ridicat poetul Constantin Pușcuță (1940-1003), care semna în revista „Ateneu” din Bacău, cu pseudonimul Octavian Voicu. Are mai multe volume de versuri. Am fost colegi, am stat împreună la gazdă, împreună ne-am pregătit bacalaureatul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucrarea „Neoiobăgia” (1910). 34 Arhivele Statului București, Colecția „Monitorul Oficial” din anii 1896-1897, p.485-486. Vezi și : D. Gh. Chitoiu, Cercetări și cronici agricole, București, 1930, p.31. 35 Din familia Pușcuță, împroprietărită în Viforeni, s-a ridicat poetul Constantin Pușcuță (1940-1003), care semna în revista „Ateneu” din Bacău, cu pseudonimul Octavian Voicu. Are mai multe volume de versuri. Am fost colegi, am stat împreună la gazdă, împreună ne-am pregătit bacalaureatul, în 1960. El a fost secretarul Teatrului de Stat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Arhiva Olimpiei Bădălușă, în prezent, la autor. 51 Arhiva Olimpia Bădăluță. Înregistrare pe bandă de magnetofon făcută în Dobrogea, comuna Stejarul, Eschibaba, satul Vasile Alecsandri / ÎÎ., județul Tulcea, în vara anului 1970. Au participat: Marioara Rusu, Vasile Rusu - Precup, Lisaveta Pușcuță. Acești luncași au fost împroprietăriți în Dobrogea, în perioada interbelică. 52 Arhiva Olimpia Bădălușă, însemnare din 22 august 1960. 53 Ibidem 54 Ibidem 187 Cap. V - Economia agro-pastoralș, caracteristicș principal a economiei românești pânș în contemporaneitate V.1 Caracteristici ale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se angaja cioban, fiecare dintre asociați lua oile, le păștea, le mulgea, lua cașul, urda, zerul, în ziua sau zilele programate, seara le dădea în seama proprietarilor. După cum am aflat de la Gheorghe Boghiu din Slobozia - Filipeni, confirmat de Maria Vraciu Pușcuță din Lunca, cum stâna se organizează pe aceleași principii de asociere, iar posesorii angajează un cioban de la 2 mai pânăă la Sfântul Dumitru și pânăă dă zăpada. Se fixează, prin înțelegere, cum să se rotească posesorii de oi, adică se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței apei în purtat fierăstraiele de despicat lemnul. Trașca a fost folosită de Toader Vartalomei Pușcuță, prin 1953-1954, când sau făcut reparațiile celor două școli (școala veche a lui Sterian și cea mai nouă din 1924) și s-au despicat scânduri pentru gardul școlii, când director era Vasile Totolea. Meșteri dulgheri vestiți, cunoscuți și în alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reparațiile celor două școli (școala veche a lui Sterian și cea mai nouă din 1924) și s-au despicat scânduri pentru gardul școlii, când director era Vasile Totolea. Meșteri dulgheri vestiți, cunoscuți și în alte localități, erau Dumitru Ignătescu, Simion Pușcuță, Gheorghe Tomescu, Toader Bârgăoanu, Gheorghe A. Rusu, Dumitru Marici, Toader Vartalomei Pușcuță, Ghiță Drăgan, și, din cei mai tineri, duși și ei în lumea de dincolo, îl amintim pe Mircea Ignătescu, priceput și la stolerie, și la zidărie, și la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nouă din 1924) și s-au despicat scânduri pentru gardul școlii, când director era Vasile Totolea. Meșteri dulgheri vestiți, cunoscuți și în alte localități, erau Dumitru Ignătescu, Simion Pușcuță, Gheorghe Tomescu, Toader Bârgăoanu, Gheorghe A. Rusu, Dumitru Marici, Toader Vartalomei Pușcuță, Ghiță Drăgan, și, din cei mai tineri, duși și ei în lumea de dincolo, îl amintim pe Mircea Ignătescu, priceput și la stolerie, și la zidărie, și la alte meșteșuguri. Din Slobozia, priceput în multe meserii era Vasile Vasilasă (Costănoiu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alți croitori, dar lumea se obișnuise cu Savin, care nu se simțea concurat și a lucrat pânăă prin anii 1960. În Lunca, croitori buni erau Dumitru Romedea, Ion Palade Romedea, Dumitru Iordache Bârgăoanu, Costică Bârgăoanu, iar croitorese erau Floarea V. Pușcuță, Elena Miron Boca, Maria Bârgăoanu, Ileana D. Romedea, Tudora Bontaș. Cred că Maria Bârgăoanu era cu mai multă căutare, avea mână și „croi”, era pedantă și nu te purta cu vorba. Stătea lângă casa bunicii mele, Domnica Ignătescu, acolo unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arendat cârciuma boierească a Virginiei Lambrino, ca Miron Boca, Toader Buleu (Vasilaș), Cristea Grigorovici, Vasile Mârza și Donic. De asemenea, Elena Bucșa a ținut în arendă cârciuma luată de la Ciulei, administrator al moșiei Virginiei Lambrino, care se afla lângă Vasile Pușcuță (picherul!), peste drum de Mircea Ignătescu. Arenda a trecut apoi la Elena Pintilescu și în continuare la Mitriță Sârghie Borcea. Mulți dintre cei care s-au aventurat la câștig din crâșme, dughene și alte activități comerciale au dat faliment din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
21 comercianți români și 5 străini, iar în lucrarea „Dicționarul geografică al județului Bacău” se arată că în 1891 erau 6 cârciumi și 12 comercianți, din care 4 erau în satul Lunca. În anul 1900, în casa lui 220 Irimia Pușcuță, avea dugheană evreul Faibiș, iar în satul Fruntești avea prăvălie Ușer. La recensământul din 1912 sunt menționate cârciumile din comuna Filipeni: câte o cârciumă în Lunca, în Slobozia - Filipeni, Fruntești și două în Mărăști. Fiul lui Faibiș, care a ținut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numescă George Chirilă și sunt hitoronisit, confirmat prin actul Episcopal nr. 547 și funcționez neîntrerupt din anul 1874; 4. Ca cântăreți (sic!) se numesc: Vasile Bârgăoanu care funcționează ca cântăreț recunoscut prin actul Episcopal nr.168 din 1858 și Toader Pușcuță, prin actul Episcopal nr.533 din 1872; 5. Inscripșiuni istorice și date la frontispiciul bisericii nu este (sic!); 6. Biserica este întreținută de parohieni și în bugetul comunei este prevăzut suma de 100 lei pentru întreținerea personalului de serviciu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1939-1945. 1. Vichentie Gavrilescu 1877-1878 2. Gheorghe Cârlănescu 1878-1880-1881-1888 3. Dumitru Huțu 1880-1881 4. Gheorghe Mircea 1888-1890 5. Gheorghe Pastoi 1890-1931 6. Olimpia Nicolau 1897-1899 7. Elie Munteanu 1899-1906 8. Casandra Pastoiu 1907-1908 9. Cleopatra Uncescu 1906-1910; 1917-1918 10. Vasile Pușcuță 1892-1893 11. N. Uncescu 1900-1901 12. Elena D. Borcea 1911-1913 13. Gh. D. Iacobeanu 1911-1915 14. Elena Bârgoanu 19211924 15. Constanța Iacobeanu 1917-1919 16. Zamfira Costinescu 1916-1917 17. Paulina Popescu 1914-1915 18. Cristea Boca 1919-1924 19. Ilie Sănduț 1919-1921 20
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile 21. Mardare I. Virginia 22. Mihai I. Nicolae 23. Andrieș V. Vasile 259 Seria 1921-1922 1. Abureanu G. Dumitru 2. Bârgăoanu Gh. Ana 3. Ignătescu D. Eleonora 4. Boca Virginia 5. Boca T. Ioan 6. Boca A. Dumitru 7. Pușcuță Gh. Vasile 8. Ignătescu Gh. Vasile 9. Lazea N. Dumitru 10. Pavel I. Nicolae 11. Niță I. Spiridon 12. Dobraniș Spiridon 13. Pușcuță Gh. Vasile Cei 61 de învățători ieșiți din „Fabrica lui Postoi” între 1890-1931 în afară de 61 de învățători
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ana 3. Ignătescu D. Eleonora 4. Boca Virginia 5. Boca T. Ioan 6. Boca A. Dumitru 7. Pușcuță Gh. Vasile 8. Ignătescu Gh. Vasile 9. Lazea N. Dumitru 10. Pavel I. Nicolae 11. Niță I. Spiridon 12. Dobraniș Spiridon 13. Pușcuță Gh. Vasile Cei 61 de învățători ieșiți din „Fabrica lui Postoi” între 1890-1931 în afară de 61 de învățători, alți 54 de foști elevi ai lui Gh. Postoi au urmat alte profesii: juriști, agronomi, economiști, sănătate, ofițeri, funcționari, maiștri și lăcătuși, dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Popa toacă, rostu’ seacă Popa a gătit, rostu’ lui ...(numele) S-a gătit de secat ...Descântecul de la mine, Leacul de la Dumnezeu.” A se observa: îl lasă pe bolnav în plata Domnului! Un caz concret a fost a lui Hortolomei Constantin Pușcuță, copil de 5-6 ani care se plângea de dureri de pânătece. Cine l-a pipăit, unde zicea că-l doare, a simțit două boțuri cât pumnul. A fost descântat, în același timp cu incantația se aplicau lovituri slabe în locul dureros
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
șoptite, pe la spate. De la Mărioara V. Rusu aflăm că Lemnărița din Mărăști făcea farmece (Mărăști ținea de comuna Filipeni!), lua „mana”, laptele vacilor și făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]