137 matches
-
că s-a deprins cu meșteșugul de mulgător... Mai atingeți-l și voi pe unde doare... Nici pomeneală, omule! Ți-ai găsit și tu ca aist Cotescu Cipi să ciripească măcar ceva-ceva în legătură cu potlogăriile lor... Un șarlatan și jumătate! O pușlama sadea! Auzi dumneata! Zicea că dorește să continue ce a început, secătura! Și când mulțimea înfierbântată i-a arătat obrazul, a cotit-o ca la Ploiești, ca hoața ceea care a numărat voturile la Legea de impozitare a pensiilor. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și informaticienii, că patriotismul a devenit o glumă, că numele de român a ajuns o ofensă... Nu i-ar mai răbda pământul! Mai bine ar fi ca ei să-și ia tălpășița, că țara se va redresa mai repede fără pușlamalele astea. Hoția, curvăsăreala și golănia la vârf demolează România! Fraților!... Numai suflete schilodite peste tot în țara asta... Banul să iasă, averea să sporească, bogăția personală... Țara poate să piardă orice... chiar și un război, fie și un milion sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că bine le mai zici! Dar n-a lipsit mult... Măcar știi ce hram poartă? Mai nimic... Atâta doar că zicea că-i în ultimul an pe la Drept, dar fără să mă convingă în vreun fel... Ăsta o fi vreo pușlama sau o lichea de bani gata! Evită-l și atât! Iar dacă insistă, anunță-mă pe mine, că-l vom castra numaidecât pe cocoșel! Indiferent al cui o fi! Că unii muncesc de nu-și văd capul, iar alții huzuresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
îi șoptea lui Ucu încă o declarație de dragoste. Atunci, pentru prima oară în viață, ca un ticălos ce sunt, l-am invidiat puțin pe dragul meu Ucu, prietenul care, din depravat de top ce eram, m-a transformat în pușlamaua cea mai periculoasă a cartierului, în licheaua care a fraternizat cu bandiții din munți, după cum îi plăcea să spună civilului care-și înfrățise cândva mâna cu urechea mea, deși eu tare târziu am priceput de ce striga disperată mama lui Ucu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și cei patruzeci de hoți, pregătea atmosfera ("storuri trase, lumini stinse, liniște, fără copii la prezentare"). "Fără copii la prezentare" m-a aruncat în brațele disperării. Mi-am adus însă aminte că nimeni nu-mi luase titlurile de depravat și pușlama și, cât ai clipi, am început să joc rolul adormitului pe sofaua cam paradită a Ninetei. Magiciana Olimbiada a înghițit hapul, așa că, vă imaginați, eram în al nouălea cer: mai tare decât magicienii! Ninetistele, curioase și respectuoase, au uitat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
adevărul gol-goluț. Invitația a fost o adevărată onoare pentru mine, întrucât am fost oaspetele unei case de poveste, care avea și câine de pază în curte, o cotarlă puțin mofturoasă, dar, știți cum e: cu talentul meu de depravat și pușlama am dat iute la pace. Tot în contul onoarei am trecut și faptul că au fost invitați la botez foarte mulți profesori de-ai mei, dar și niște domni care umblau, de regulă, pe străzi, mascați în milițieni, iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Dumnezeii mă-tii de scripcar nenorocit, știai că nu există pe lume Sonata nr. 3, de Mozart, în re minor, m-ai făcut de căcatul orașului, ai cântat ce-ai vrut, culegând din buruienele capului tău nenorocit, ai încropit ad-hoc, pușlamao, depravatule, râde lumea de mine prin școală, prin târg, am ajuns de nu mai pot intra într-o crâșmă nenorocită, că mă întreabă lăutarii dacă nu vreau să-mi interpreteze celebra Sonata nr. 3 în re minor, futu-ți Dumnezeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la ceva nobil, la harpă, nu la scripcă". A venit rândul meu să joc rolul încremenitului. Mă așteptam la o lovitură mortală și, surpriză, nu mi-a fost atins niciun fir de păr. Îmi împrospătasem aerul titlurilor de depravat și pușlama și eram pe cale de a deveni erou. Dar nu eu l-am dat jos de pe soclu pe teroristul cu moacă de chinez ratat. Geniul feminin, lovit în amorul propriu, poate fi mai eficient în demolări chiar și decât unul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mă voi integra foarte repede într-una din acele școli. Dar aveam să-i dezamăgesc pe toți; n-am plecat în Ferentari. De teamă; de laș n-am plecat. Am înțeles că acolo era o adevărată inflație de depravați și pușlamale, că urma să intru pe o piață concurențială atât de puternică, încât exista pericolul ca, într-un timp scurt, titlurile pentru care trudisem toată perioada puștimii mele să fie pierdute. A fost prima și ultima oară în viață când n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nicio îndoială: trebuie să te muți la școala din Ferentari..." Atunci am auzit încă o dată leul deșertului urlând și, în marea mea înțelepciune, am priceput că nu mai era loc de întors. Știam că-mi risc titlurile de depravat, de pușlama și multe altele, dar nu vedeam niciun colac de salvare. Apoi am mai dormit vreo două zile și nopți fără să mă mai deranjeze vreun leu... Dar am auzit mereu chemarea muzicii: "La crâșma din Ferentari / Cu un vin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
bani gata și vor să-mi viziteze seiful. Întorc meticulos buzunarele pe dos, dar nu dau de înțeles că inima stă să sară din pieptu-mi brav. Joc tare. La urma-urmei, deocamdată nu m-a detronat nimeni: sunt încă depravatul și pușlamaua cartierului meu. Băieții admiră sărăcia cu un "e de-al nostru, dar are o problemă cu etajul sau joacă tare" și continuă: "Atunci ce e? Kaft"... Mă hotărăsc să părăsesc orizontul ambiguității: "Nu"... Bă, zice unu, nu cumva e vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dar cu ochii de drăcoaică. Mersesem prea departe... OK, zic. Rămâi șefă, dar am o întrebare: ce materie am avut ora trecută, cu profa aia?... Asta a fost lovitura de grație. Cel puțin pentru un timp, titlurile de depravat și pușlama nu erau în pericol. La finalul cursurilor, Marele Bronz, cum aveam să-l botez pe bronzat, s-a apropiat de mine cu respect: "Din ce mafie ești?..." Nu zâmbisem, nu scosesem un cuvânt toată ziua, de la discuția înfiripată cu șefa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
tinicheaua aceea de coadă. Eu nu mă împrietenisem nici măcar la purtare ha, ha, ha, nici chiar la purtare? cu-n zece. Nota asta era pentru mine un pericol public. Putea fi începutul sfârșitului pentru statutul de depravat, pentru calitatea de pușlama. Când i-am spus Ninetei despre nenorocirea care mă paște, a rămas mască: "Dar de când dracul bați tu la dobe? Ai mai făcut-o vreodată? Nu? Și cum de?..." Habar n-am, i-am răspuns. Știu doar că mă chemau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mine. A doua zi, Marele Bronz m-a întrebat: "Hai, pe bune! Ești muzician și mafiot. Cum poți face față pe două fronturi atât de grele?" Atunci am simțit că, în Ferentari, prin Marele Bronz, pe lângă titlurile de depravat și pușlama, urma să mai fiu împovărat de încă unul: eram muzician. Măcar muzician de Ferentari, ceea ce nu-i de ici-colo... Și n-a fost durere mai mare pentru mine când, surprinzător, Marele Bronz n-a mai venit la școală. Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mereu tuna și fulgera, de parcă era trimisul pe Pământ al lui Gebeleizis, zeul tunetelor și al fulgerelor, din câte ne-a spus proful de istorie, îi dădea cu flit lui Burtă Multă, marelui Burtă Multă... Așa carevasăzică, te dai cu pușlamalele, nu sprijini autoritățile... Furiosul se înroșise în așa hal, încât am crezut că o să-i ia osânza foc, dintr-o clipă în alta. Văzusem câteva incendii, oameni pârjoliți de flăcări, dar cred că pentru Burtă Mare nu era mai confortabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
S-a Întâmplat Însă ca un grup de puștani, obișnuiții străzii, să se apropie ca să-și bată joc de vizitiu, iar acesta, prost dispus, să pună mâna pe bici ca să-i gonească. Mai bine n-ar fi făcut-o. Micile pușlamale ale Madridului, pe vremea aceea, erau sâcâitoare, zumzăitoare și agresive ca muscoii albaștri - dacă-i la Madrid născut, mardeiaș o să devină, zicea un vechi proverb -, și-n plus n-aveau În fiecare zi pleașca aceea a unei carete ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
caretă, În timp ce Însoțitoarea ei, dueña, cumpăra ceva din prăvălii, iar vizitiul stătea nemișcat lângă catâri, nederanjându-mă cu nimic - lucru care ar fi trebuit să-mi dea de gândit -, Angélica de Alquézar Îmi mulțumi din nou că o apărasem de pușlamalele alea de pe strada Toledo, mă Întrebă cum o mai duceam cu căpitanul acela Batiste, sau Triste, pe cale Îl slujeam, și se interesă de viața și proiectele mele. Am făcut pe nebunul puțin, trebuie s-o recunosc. Ochii aceia foarte albaștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Dineu cu proști" de Francis Veber, duminică, 2 octombrie, ora 20:00 - "Dineu cu proști" de Francis Veber, Sala 99: 2 octombrie, ora 11:00 - Teatrul Național pentru copii Teatrul Nottara: Sala "Horia Lovinescu" - marți, 27 septembrie, ora 19:30 - "Pușlamaua" de Pierre Chesnot, joi, 29 septembrie, ora 19:30 - "Blocați în dormitor" de John Tobias, sâmbătă, 1 octombrie, ora 19:00 - "Nu vorbiți cu actorii", Sala "George Constantin": duminică, 2 octombrie, ora 19:30 - "În piața Vladimir" de Ludmila Razumovskaia
Vrei să mergi la teatru? Care e programul teatrelor bucureştene în perioada 26 septembrie - 2 octombrie () [Corola-journal/Journalistic/68883_a_70208]
-
chiar jenant, am putea spune, încercând să se înroleze cu repetiție în armata americană pentru a lupta împotriva nemților. Viitorul Căpitan America are o serie de debilități fizice - este băiatul costeliv, cu suflet mare, care încasează aproape natural de la toate pușlamalele din cartier câte o scatoalcă. Respingerea sistematică la înrolare nu-l descurajează - o problemă de perseverență, nu de I.Q. -, băiatul aproape că face din asta un sport și, cu fiecare repriză pierdută, se perfecționează. Cum pe perfecționiș ti nimeni nu
Căpitanul reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5275_a_6600]
-
timp după aceea. într-o zi mi-a spus: ,,Talex, ce-ar fi să fugim în pădure ?" - Era în el dorul nestins de evadare. - ,,Și acolo să ținem un jurnal zilnic în care să scriem fiecare. Toată presa o să zică: ,,Pușlamaua asta de Panait a fugit cu un tânăr." Făcea aluzie la acuzația că ar fi homosexual și se prăpădea de râs. - Ce v-a spus Panait Istrati despre momentul încercării de a se sinucide la Nisa ? - Când și-a tăiat
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
reușit să treacă de cordoanele de jandarmi. Unii au ajuns pe Calea Victoriei, iar alții - pe Regina Elisabeta, circulația fiind blocată pe cele două artere. Protestatarii s-au adunat după ora 16:00, la fântâna de la Universitate, pentru a manifesta "împotriva pușlamalelor din Parlament", după cum au anunțat pe Facebook, în urma modificărilor aduse Codului Penal. Manifestanții au venit cu steaguri și pancarte cu mesajele "Parlament penal fugi de tribunal", "Parlamentarii României, teroriștii democrației", "Parlament penal + Guvern corupt = stat vândut", "România, frumoasa adormită" și
UPDATE: Se apelează la fumigene și lacrimogene. Manifestațiile de duminică devin violente. Traficul a fost blocat by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/55776_a_57101]
-
scrie despre ei destinatarului necunoscut al scrierii sale, ci propria-i confruntare cu hazardul. Altminteri, pe fundalul poveștii acesteia, se desfășoară o Românie contemporană extrem de realistă, populată de profesori demotivați, care merg la școală ca să predea așa-și-așa unor „pușlamale” pe care rar le interesează ceva, de pensionari săraci care văd în biletul de pariu o posibilă gură de oxigen, de pierde-vară care-și fac veacul de nu în cârciumă, în agenția de pariuri, de interlopi dispuși să răpească oameni
Hazard by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3413_a_4738]
-
bine vedeți - cât se poate de prost echipat. Fără un semn sau o minune, care doar în Lumea Nouă mai pot avea loc, acest tânăr, rămas singur, nesprijinit de nimeni, ar fi decăzut cât se poate de repede, devenind o pușlama de port, în vreo stradelă din apropiere”. America, o spune Baudrillard, e prin definiție o anti-Arcă, unde niciun Karl Rossmann nu riscă să fie îmbarcat cu forța, alături de vreo Johanna Brummer, pentru a salva de potop specia umană : „La New York
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
din spatele multor cuvinte rostite de atâția oameni implicați cu sau fără voia lor, da, e greșit să spui lumii despre ce simți pentru cineva, lumea te poate influența, îți poate dărâma convingerile...Uite, deunăzi am văzut o piesă de teatru, ,,Pușlamaua’’ se numea, despre un bărbat care avea o fostă nevastă, o actuală nevastă, o fiică și două amante, ei, dar era o comedie această piesă... Povestea mea a început cândva, erau un băiat și o fată care păreau că se
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384771_a_386100]
-
reveria gândurilor sale pe coana preoteasă de la catedră. - De ce râdeți, copii, așa de tare? Ce le povestești, Dică? Hai, spune să râd și eu! Inconștientul de Dică! În loc să-l alunge de acolo pe nemernicul de Neghiniță, a continuat cu șotiile pușlamalei și mai aruncă în atenția coanei preotese de la catedră, încă o arătare incendiară: “Uite păsărica!” Iar copiii... să se tăvălească de atâta râs. Atunci, coana preoteasă, stupefiată, roșie ca focul, gâtuită de indignare, a șuierat cu vocea sugrumată: - Marș, la
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]