2,803 matches
-
mai vorbesc. Fiindcă mai aud. Fiindcă nu mai simt nimic, sau aproape nimic. Fiindcă beau apă. Fiindcă beau supă. Fiindcă mă piș. Fiindcă mă cac. Fiindcă citesc timpul de pe tavan. Fiindcă nu primesc flori. Fiindcă vreau să fiu sărutat. Fiindcă put pur și simplu. Fiindcă vreau să mestec ceva. Fiindcă unghiile mele mai cresc și probabil și cele de la picioare. Fiindcă nimeni nu-mi taie unghiile de la mînă. Fiindcă vreau să fumez. Fiindcă tușesc. Fiindcă vomit. Fiindcă spinarea mea zemuiește. Oare
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
e azi; e marți - e noapte/ e joi / și timpu-ntreg a putrezit" (Ritual șdegetele friciiț). "Himera" poeziei se confundă cu "himera" vieții cosmice, cuprinsă de-o iremediabilă descompunere ce-i atinge pînă și infrastructura matematică: "pe cristalinul lanternei/ ploșnița grasă -/ pute lumina prin litera ei// robesc la un zar infinit/ înfipt în ochiul lui Dumnezeu/ nimic nu iese/ nimic se arată/ cifrele universului putrezesc/ asurzitor" (Ritual șrictusț). Altfel spus, materia asediază abstracțiunile, cotropește transcendența ca instrument al unui absolut ŕ rebours
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
Desfăcând sfoara care înfășoară pachetul, amintirile mi-au revenit treptat. Din pânză a urcat un miros de vopsea, atmosfera înăbușitoare din atelierul unde tatăl meu își întindea culorile, parchetul cu șențulețele lui unde eu alergam după bile, cârpele murdare care puțeau a terebentină. Nu e o scândură, e un tablou. Trebuie să fi scăpat ca prin minune de sobă și de răposata, care ar fi vândut-o cât ai zice pește dacă ar fi pus mâna pe ea. Dintr-o lovitură
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
și publicată la Editură Premier din Ploiești). Citim și citam din clasici ai genului: Tudor Arghezi "Inscripție pe un flacon de cristal E parcă un făcut că nimănui/ Să nu-i miroasă murdăria lui./ Pe când, pe vrute și nevrute,/ Parfumul altuia îi pute." SAMSON BODN|RESCU "Soarele vieții tale că sunt, îmi zici tu, iubita?/ Primejdios ai vorbit, nepregândind ce îmi spui./ Oare-ai privit tu la soare, voind mai bogată lumina?/ Nu, căci ai pierde-o curând și pe cea slabă ce-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
de vînzare pe atunci - conștiința și condeiul, pe meschine privilegii, hop!, după 1989, capitalismul nu i s-a mai părut deloc odios fostului comersant de piei de cloșcă, cosmopolitismul n-a mai fost detestabil și valuta nu i-a mai puțit. Devenit fruntaș pe ramură în întrecerea capitalistă, expertul în afaceri imobiliare și-a făcut uitată activitatea publicistică de la "Luceafărul". E drept, nimeni nu-l mai întreabă de ea, doar cîte un istoric literar, într-un colț de revistă, crede naiv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
de voi, întunericiților, - voi, urmașii Romei?... De ascultători, nu zic, - admitea - săracii, vai de ei! Da să pui la t.v. niște... mama lor de agramați și de fonfi! Că au început, de proști și de îngâmfați ce sunt, să pută... Repede, dădui fuga la bucătărie și i-am adus un pahar cu apă, să-și mai revină. Pe urmă, calmat, domnul Sache mi-a spus un lucru care m-a uluit... Ci-că știi dumneata, - zice - dacă știu eu, - că în
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
câte o greșeală de gramatică, luată drept ofensă; și nu că cine știe ce pact ar fi devenit de neînțeles, în urma erorii, ori în doi peri, ori periculos, ci numai și numai de dragul gramaticii?... Rămas singur, - fandaxia, gata! Ceva a început să pută tare, din ce în ce mai tare, încât a trebuit să deschid larg fereastra. Dar de afară venea o duhoare și mai și. Luai un calmant. Totuși, și-așa, puțea. Era ca atunci când treci pe stradă pe lângă o hazna deschisă, și te apuci cu
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
ci numai și numai de dragul gramaticii?... Rămas singur, - fandaxia, gata! Ceva a început să pută tare, din ce în ce mai tare, încât a trebuit să deschid larg fereastra. Dar de afară venea o duhoare și mai și. Luai un calmant. Totuși, și-așa, puțea. Era ca atunci când treci pe stradă pe lângă o hazna deschisă, și te apuci cu degetele de nas... Ori, îți bagi vată în urechi, dacă putoarea te bate la urechi, să scapi de supliciul numit televiziune, acaparată de niște cuconițe oxigenate
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
aer primăvăratec zorea măturătorii cu roabele lor doldora de copii nervoși în orășelul apropiat pe străzi strigau după o ieșire la mare îi îmboldea firește o poftă năvalnică după rugina canalelor de acces spre subsoluri de apă singurul șuvoi curgător puțea drept la țintă se umfla discret seara și dimineața în rest pierzîndu-se nu departe de oraș pe cîmpii * Și cînd a dat cu barda în ceva solid s-a întors triumfător l-a privit pe unul și încet încet a
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
blestemul pe care l-am vinovat. N: Apa amniotică îmi degeră tălpile transparente și păstăile degetelor. Dinlăuntru îți presimt ochii mamă-de-afară unde lumina nu e decât o crăpătură a lumii. M: Te ajut să mă urăști pe furiș adevărului îi pute gura și tu ești golaș ca un sâmbure îmi urmăresc fapta și ea șerpuiește pe tot arborele meu osos până sus. D: O câte glasuri se aud în vocea mea neauzită! T: Vino vineri când sunt obosit: un moșneag trântindu
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
un tradiționalist, Ruxandra - nu. Îi vizitează din țară profesorul Bălan, medic renumit, care le aprobă alegerea: în România nu e de trăit. Ruxandra se vede confirmată: "Vrusesem foarte mult să părăsesc România. Nu mai suportam mitocănia, murdăria, respirațiile colegilor care puțeau a băutură, aglomerația, sudoarea din autobuze, câinii vagabonzi, nu mai suportam. Știam că totul era impostură și de aceea rămânerea mea într-o țară unde de la miliardari până la cerșetori toți sunt niște prefăcuți și escroci, nu-și avea rostul" etc.
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
nu se uscaseră de la ploaia care mă stropise În seara anterioară. Din nou ne-am Înșirat unul În spatele altuia și, În genunchi, târâși, am urcat scările reci. În fața mea, Începuseră să facă pe ei. Se vedeau deja dâre de urină. Puțea după fiecare, Însă ne târam mai departe. Am ajuns iarăși În salon și m-am repezit la WC. Acolo, mizerie cruntă și Întuneric beznă. Puțea Îngrozitor! Chinuită de Împrejurări, mi-am dat totuși drumul. La ieșire, am șters Încălțările, un
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
scările reci. În fața mea, Începuseră să facă pe ei. Se vedeau deja dâre de urină. Puțea după fiecare, Însă ne târam mai departe. Am ajuns iarăși În salon și m-am repezit la WC. Acolo, mizerie cruntă și Întuneric beznă. Puțea Îngrozitor! Chinuită de Împrejurări, mi-am dat totuși drumul. La ieșire, am șters Încălțările, un fel de ghetuțe lăbărțate, pentru a nu mirosi cumva. Am avut noroc. Nu urcaseră toți copiii, iar supraveghetorul fuma Încă În curte. Pe toți ceilalți
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Stalin! Ai auzit, fă, de Stalin? ...Ai auzit pe dracu! Tanti Nicolița m-a luat În brațe și am ieșit. În urma noastră, am auzit supraveghetorul urlând. Și voi ce căscați, bă, gura? În genunchi, că v-a luat mama dracu! Pute lumea de putori! ...Și voi la fel! Fir ați ai dracu să fiți! Nu poate omul trăi din cauza voastră!
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
o, palmele mele de lumină ce nu vor mai face nicicând bătături, tot mângâind fețe înlăcrimate, spălând rănite picioare, așezându-se de miliarde de ori pe umerii încovoiați! Să fii ramă în vecii vecilor, în timp ce peisajul se veștejește, în timp ce portretul pute, în timp ce mor încă și încă o dată foarte moartele naturi moarte. Tempus Timpul. Frumos. Cu Profețiile, oho, împlinite toate. Și, mai ales, Ultima. Mari surprize nu prea mai putem avea. Am raportat și visat aproape totul. Mutări și mutații, mutanți și
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
ar vrea să le distrugă? Că e extraordinară cînd sare" țup-țup!, cu amîndouă picioarele ușor flectate" pur și simplu" sare în plină stradă, ca iepurii, fără să-i pese de nimeni, ridiculizînd vîrsta mea, seriozitatea cetățenilor urbei noastre culturale de pute" bucuroasă că mă entuziasmez" că-mi vine să rîd" mă hlizesc" că o laud" cum să-i explic? Cum s-o fac să înțeleagă că-i formidabilă, gingașă, seducătoare" cînd se strîmbă, ducîndu-și mîinile la cap, mimînd niște urechi uriașe
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
de femeie făcută din bărbat cu gust de cenușă Eva Adam Set Enos Cainan Mahalaleel Iared Enoh Metusala Lameh Noe Sem Ham Iafet Canaan Gomer Magog Madai Iavan Tubal Meșec Tiras Așchenaz Rifat Togarma Elișa Tarșiș Chitim Dodanim Cuș Mițraim Put Seba Havila Sabta Raema Sabteca Seba Dedan Nimrod Ludimi Anamimi Lehabimi Naftuhimi Patrusimi Casluhimi Caftorimi Sidon Het Iebusiți Archiți Siniți Arvadiți Temariți Hamatiți Elam Asur Arpacșad Lud Aram Uț Hul Gheter Maș Selah Eber Peleg Ioctan Almodad Selef Ațarmaved Ierah
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
iapa, mergeai cu metroul de te uita Dumnezeu. Printr-o poartă care se bălăbănea și scârțâia îngrozitor, intră într-o coșmelie care de-abia se ținea într-o rână. “Ai venit, rânji baba”. N-avea doi dinți din față și puțea de te trăsnea. “Am venit să-ți pun o întrebare, spuse prințul. “He-he, făcu baba, știu. S-a dus buhu’. Cunosc și întrebarea și răspunsul. Dar te costă!“ “Plătesc. Plătesc oricât. Te fac om, zise prințul. “He-he-he, hohoti iar baba
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
geniul", plutea în jurul lui ceva sfîșietor de gingaș, un fel de răsuflare-a îngerilor păzitori, aburul ocrotitor al gărzii personale de serafi. Cucerea clipa și o arunca la spate pentru a cuceri, cu mai multă plăcere, clipa următoare. Picioarele-i puțeau a găină moartă, diavolii aveau grijă să-l ieie în primire de la călcîie, dar el rezista superb, înjurînd candid în dreapta și-n stînga, împrăștiind spre stupoarea tuturor "pule" și "pizde" și "futaiuri" de clocotea văzduhul, ca pe niște crini negri
Voi începe să-mi amintesc c-am fost și poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14164_a_15489]
-
cu internet. Comentatorul de tip Cătălin Botezatu în mizerie. Nu are argumente și, în general, nimic de spus. A intrat doar ca să te anunțe că pari gras în poză, iar hainele cu care ești îmbrăcat sunt supernașpa. Comentatorul căruia îi pute tot. Îl suspectez că are lângă birou un lighenaș în care vomită de fiecare dată când mai citește câte ceva pe internet. Scrii despre un ONG. Intră și lasă, în scârbă, comentariul “ONG-urile sunt de căcat”. Apoi scrii despre faptul
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]
-
că o să-i arate Laurei șofatul politicos mă așteptam să și difuzați imagini cu așa ceva (sau sfaturi concrete, orice). În schimb, am avut parte de câteva minute agonizante și penibile de chiraieli, care nu aveau ce să caute în emisiune (puțeați măcar să tăiați materialul la un minut). Mă refer, desigur, la partea cu mașinuțele electrice. Mai aveți încă de lucru. @miraluna, sfaturile sunt înainte, în conversație. ați progresat. acum e și țipă mai naturală. cu adecvarea la context mai are oarece
Creativitatea e bună ca viaţa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82677_a_84002]
-
rîul cel mai murdar de pe continent" (și cît s-a mai murdărit de-atunci...), e un caleidoscop al cărui desen se face din străzi și din cartiere, din oameni și care, cai, cîini: Un cartier aduce aminte de Lucerna, altul pute. Astfaltul, întrerupt de piatra de rîu, continuă un drum de pămînt. Calea Moșilor vărsată în Obor e o lume; tramvaiul electric duce într-altă lume." Neprețuita ușurință cu care antitezele leagă prietenii, la porțile Orientului... Tablouri de album care merge
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
footnote>. Găsirea trupului Părintelui Calciu neputrezit, după șapte ani, în decembrie 2013, nu este o mirare, ci un miracol; conform doctrinei ortodoxe de canonizare a sfinților, trecerea sa în rândul sfinților este firească, fiind îndeplinite condițiile de fond (ortodoxie neîndoielnică, pute rea de a înfrunta orice primejdii sau chinuri pentru mărturisirea dreptei credințe până la moarte, de a-și închina viața celei mai desăvârșite trăiri morale și religioase, răspândirea miresmei de sfințenie după moartea lui și confirmarea acesteia prin cultul spontan pe
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
cu noi?/ privea la viermii cei albi din farfurie/ privi spre perete gunoi" (copiii paiaței). Caricaturala priveliște miroase pestilențial: "N-am grădină însă am râme și plină/ mi-i neliniștea cu bile de cucută/ struțul e clopot și dimineața o să pută" (N-am grădină însă am râme și plină). Până și păsările ostenesc de imensa osteneală umană: "păsări obosite ca salariile vechi" (Kafka și pantalonii lui Ubu Roi). Concretul degradării e atât de ingenios regizat, încât pare inventiv prin sine însuși
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața! Dar nu numai odicolon; avem și alte căsmietice. Ni căsmietizăm ca să intrăm în Evropa: Zicem că vrem pace și facem Cecenia... Zicem că vrem economie de piață și facem mafia... Zicem că e democrație și facem o strașnaia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]