470 matches
-
curajul să coboare din autocar, după mine, tremurând de indignare și să declare, împotriva "sentinței de partid", cu o voce guturală, neobișnuit de puternică pentru el: "Dacă nu merge poetul Horia Gane, nu merg nici eu!" În sfârșit, a urmat puțintică tevatură, s-a încercat convingerea lui Florin că eu nu merit un loc în autocarul cu scriitori dar autoritățile, neavând încotro, au acceptat să fiu luat și eu "de suflet", cum s-ar zice. M-am așezat, firește, lângă Florin
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
curgeau mucii, râuri-râuri. Și eram înfundată-n nas și am și tușit o dată, poate chiar de două ori. - Ai avut febră sau ceva? - Cred că am avut, da’ nu mi-am măsurat-o. Mi s-a părut că ardeam, așa, puțintel pe la tâmple. În flăcări ardeam... Și mi-au și zvâcnit tâmplele, la un moment dat, mămică: zvâc, zvâc... - Mda... nasol. - Da’ lasă-mă pe mine, mamă, ia zi-mi de tine. - Păi ce să-ți mai zic, nu ți-am
Mă vait by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21231_a_22556]
-
cu buget mare și cu povești fabuloase dintr-o lume în care sângele clocotește mai abitir ca oriunde, Germán Adolfo Cesar de la Reza y Guardia ar putea ușor trece drept un aventurier latino din romanele sud-americane abonate la premiul Nobel... Puțintel adevăr stă în acest fel de a-l privi, doar că, în cea mai adevărată dintre identitățile sale, el este doctor în teoria sistemelor la Universitatea Le Mirail din Toulouse, Franța, dar și doctor în integrare regională la Universitatea Sorbona
Agenda2003-36-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281438_a_282767]
-
e realizată pe lemn, reprezintă personalități românești din zbuciumata noastră viață spirituală - 150 de portrete -, coloana vertebrală a neamului în zona carpato-dunăreană“, ne-a scris dumnealui la redacție, declarându-se un împătimit cititor „al prestigiosului săptămânal «Agenda»“. Un scris ordonat, puțintel tremurat, o caligrafie barocă, impresionantă, de dascăl de modă veche, pentru care 1 plus 1 fac 2, indiferent de cât l-ar costa asta... Și cum relația cu cititorii noștri este esențială pentru noi, de la sine înțeles că am răspuns
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
scriitorii se vor suporta unii pe alții, editurile concurente se vor privi în ochi și toată această încordare, pentru ca voi, bookarestenilor, să vă plimbați liniștiți printre cărți. (...) Tîrgul e în expansiune - sînt ștanduri și la Sala Dalles. E nevoie de puțintica solidaritate. Veniți să cumpărați cărți, să-i vedeți pe autorii preferați sau măcar să luați foaia Tîrgului (...). După ce v-ați înghesuit un an prin autobuze, metrouri sau pe la vreun miting, de ce nu v-ați înghesui și în aglomerația anuală de la Teatrul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
nestrămutate. Maria crescuse, și ea, în puful atmosferei palatine, îngrijită de o guvernantă englezoaică. Renunțase la studii încă de la 16 ani și, după pățanii, se plictisea la conac melancolică și - se putea? - obosită și ea. S-au zărit cu silueta puțintel ștearsă și, cînd s-au cunoscut, au trăit amîndoi, sentimentul că, în sfîrșit, și-au găsit alesul. Mizantropia i-a părăsit pentru o vreme. Prințesa Maria avea o soră, măritată cu un ambasador. Alexe era singur cu totul, dacă făcea
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
Cristian Teodorescu Dacă alegătorii ar fi avut puțintică răbdare să vadă că a început și redresarea economică, n-ar fi depunctat atît de tare PNȚCD-ul la alegerile locale! Mă tem că această justificare a unui partid care a dat doi premieri într-o legislatură, acceptînd în final
Moștenirea lui Corneliu Coposu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17013_a_18338]
-
comediilor lui Caragiale; amintirea republicii din Ploești sau a gărzii civice se vor fi risipit de mult". Iar patru ani mai tîrziu, în 1912, într-un amplu studiu despre opera dramatică a lui Caragiale publicat în Convorbiri literare și reluat, puțintel revăzut, în volumul al III-lea din Critice, din 1915, la Editura Ancora, scria fără să clipească: "Cu toată rara intuiție și puterea de creațiune - darul cel mai prețuit al unui scriitor - opera lui Caragiale ni se pare săpată într-
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
cu sensul previzibil "tînără, fată": "Vede lovele, bididia!" (într-un articol al lui B. Lăzăreanu din 1923). Sensul argotic provine probabil din graiul muntenesc, în care chiar dicționarul academic (DA) atesta existența unui uz metaforic pentru substantivul bididiu - "om mic, puțintel, dar sprinten la treabă"; glosarul lui D. Udrescu (1967, cu material din zona Argeș, cuprindea chiar adjectivul bididiu,-ie: "mititel, vioi, drăgălaș, simpatic": "E-o fetiță bididie". O verificare în Internet confirmă circulația actuală a cuvîntului, în primul rînd în
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
pe motocicleta ei, ce pare că atacă un inamic invizibil. Lungi plete, probabil blonde, îi țin loc de cască. Tînăra despică vîntul ronalpin agitînd un gigantic ac de pălărie. Din poncioul ei de piele aranjat cu artă - un croi amintind puțintel ținutele de scenă ale lui Johnny Halliday - se detașează două globuri de oțel. Amplasamentul globurilor corespunde vag cu al sînilor"... Hélène Lenz - Iaduri. Povestiri sadi(comi)ce, traducere și note de Anișoara Pițu, Institutul European, Iași, 2001, 132 pag., 56
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
Marina Constantinescu Mai aveți puțintică răbdare Într-o după-amiază, la ora misteriosului crepuscul - care mai nou este tradus în limba română, ad litteram, "între cîine și lup" ("entre chien et loup"), fără ca noi să pricepem ce înseamnă asta și nici franțuzul să înțeleagă cum am
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
va potrivi minunat trupului existent, lăbărțat și ghiftuit, cu talpa destul de bine dezvoltată. Dacă se grăbesc și nu pot aștepta nici unul din prilejuri, hibridul bizar din bronz masiv va fi topit și prefăcut în tuciuri și căldări. Mai aveți, totuși, puțintică răbdare! Fiți atenți la economia de piață, la cerere și ofertă: nu subevaluați prețul oalelor pentru care au fost topite pălăria lui Caragiale și vestonul lui Lenin! La Matache, măcelarul Că tot veni vorba de Caragiale. Nu demult mergeam în
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
Privind la ei, semi-realizații noștri simt dorința irepresibilă să se apuce de furat; * Pentru că în preajmă sunt prea mulți oameni nejutorați și fără perspective - adică nemulțumiții cu îndreptățiri reale -, cu care se simt moralmente datori să fie solidari; * Pentru că, deși puțintel mai întremați, rămân totuși sărăntocii Europei. Fapt pe care li-l confirmă zilnic toate mediile; fapt pe care îl constată ei înșiși atunci când ies prin lume. Am inventariat cam la întâmplare motivele care, după părerea mea, explică popularitatea scandalosului refren
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
unde eșuase și Mirea, erau temele tipice pentru academism, acele refugii în mitologii moarte și în efigii seci. Spre deosebire de Stoenescu, de pildă, care coborîse din creuzetele aseptice ale aristocrației românești de la sfîrșit de secol, Ressu venea din viața reală și puțintel chiar din mediul promiscuu și suculent al proletariatului portuar. Iar acestui spectacol trist al lumpenului, cunoscut mai mult sau mai puțin direct, el îi adăuga și oleacă de propagandă socialistă, culeasă de prin broșurile care circulau prin aceste medii sau
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
despre ideea unduirii în frumosul românesc, prezentă și în capitolul Unduire și moarte din volumul Limite, Dan Botta îi apare lui Blaga ca un profitor al viziunii și interpretărilor sale: "Dl Dan Botta a intrat în ograda mea, a mușcat puțintel din mărul cel mai îmbujorat al grădinii, a sărit apoi iarăși gardul, și-acum, nu fără haz țărănesc, aleargă și țipă pe ulițele satului: ŤPrindeți hoțul! Prindeți hoțul!ť". Nici în preocupările sale pentru tracismul românesc Dan Botta nu e
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
bocănit răbduriu la ceea ce avea să devină o platoșă spaniolă. Au lucrat aproape la fel cum se lucra în urmă cu câteva veacuri, căci atelierul mecanic al muzeului timișorean n-a prea pășit în mileniul trei. Abia dacă a ieșit puțintel din Evul Mediu... Fota detestă oricum făcăturile industriale. Expert fără concurență în România, el lucrează replicile obiectelor cu tehnicile și materialele din respectivele epoci: abia așa cópiile vor avea vibrația originalelor. Cele două panoplii cuprind inclusiv arme pe care le
Agenda2003-3-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280601_a_281930]
-
de euro și platoșe la 3 000-5 000 de euro. De la manica romană la Pomul breslelor Mai prietenos cu cioburile și „fantomele“ trecutului care bântuie Castelul Huniade decât cu oamenii, Alexandru Fota vorbește puțin și greu despre performanțele sale. Cu puțintică pricepere în „afaceri“, Colonelul ar fi putut fi unul dintre cei mai bogați români. Însă el s-a mulțumit să fie autorul câtorva restaurări unice în lume. Altfel spus, să intre puțintel în istorie. Între altele, Fota a recompus din
Agenda2003-3-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280601_a_281930]
-
vorbește puțin și greu despre performanțele sale. Cu puțintică pricepere în „afaceri“, Colonelul ar fi putut fi unul dintre cei mai bogați români. Însă el s-a mulțumit să fie autorul câtorva restaurări unice în lume. Altfel spus, să intre puțintel în istorie. Între altele, Fota a recompus din câteva mii de fragmente fărâmicioase, mâncate de rugină, unica manică romană care există în lume. Printre cele mai spectaculoase restaurări ale sale care se pot vedea în orice zi la Muzeul Banatului
Agenda2003-3-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280601_a_281930]
-
care transformă gătitul în Artă. Cu A mare. În 1990, printr-un contract al agenției pentru care lucra, Antonio Passarelli descoperă „locul cel mai frumos, mai cald și mai prietenos de pe pământ“: România. La cratiță, bărbații sunt artiști O vorbă puțintel misogină, puțintel nedreaptă, zice că la cratiță e locul femeii, dar că artiștii-bucătari sunt întotdeauna bărbați. E însă o artă scumpă și devoratoare și, dincolo de vocație, celebritatea se coace și se păstrează greu. În 1992, Antonio Passarelli și-a deschis
Agenda2003-9-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280757_a_282086]
-
gătitul în Artă. Cu A mare. În 1990, printr-un contract al agenției pentru care lucra, Antonio Passarelli descoperă „locul cel mai frumos, mai cald și mai prietenos de pe pământ“: România. La cratiță, bărbații sunt artiști O vorbă puțintel misogină, puțintel nedreaptă, zice că la cratiță e locul femeii, dar că artiștii-bucătari sunt întotdeauna bărbați. E însă o artă scumpă și devoratoare și, dincolo de vocație, celebritatea se coace și se păstrează greu. În 1992, Antonio Passarelli și-a deschis primul restaurant
Agenda2003-9-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280757_a_282086]
-
există telecomandă. Înainte nu exista telecomandă, spune mama, pe vremuri trebuia să te ridici de pe scaun de fiecare dată când vroiai să schimbi canalul. Dar, dacă stau să mă gândesc bine, de fapt era mai bine așa, că mai făceam puțintică mișcare. Și asta îmi făcea bine la picioare, spune mama. Astăzi șed ore în șir pe canapea, ceea ce de-un an încoace îmi cam provoacă dureri în tot corpul. Dar mă rog, așa-i viața, nu vreau să mă plâng
Despre mama by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2660_a_3985]
-
în talpă dreapta trona o uriașă bătătura, iar degetul mare stâng era „vătămat” de o rosătura roșiatica.. În corespondență următoare o să aflați cum a debutat Drăgulescu înainte de deschiderea oficială a Jocurilor! Știu că v-am făcut curioși, dar mai aveți puțintica răbdare... Că de obicei, al Dumneavoastră, Adrian Fetecau(Radio România)
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92549_a_93841]
-
muncit degeaba. Dar de fiecare dată gândurile mi le îndrept spre alt spectacol, spre altă treaptă, spre altă idee, pentru că spațiul ăsta cultural și educațional românesc suferă enorm de mult la ora actuală, sunt obligat prin ceea ce fac să adaug puțintel din sufletul meu, din știința mea, generației ăsteia debusolate. - Vorbiți-ne despre familia dumneavoastră.Nevastă-mea este actriță a Teatrului Național din Craiova, sprijin adevărat, real, în toată munca mea, femeia care m-a înțeles cel mai bine, care a
Interviu cu Maestrul Tudor Gheorghe [Corola-blog/BlogPost/99744_a_101036]
-
amenințe locul de la volan. Cum reușea? Punea punctele pe permisul soacrei. Toate bune și frumoase până într-o zi, când poliția s-a înființat la ușa soacrei să-i salte permisul. Soacra, o bătrânică de 80 și ceva de ani, puțintică la trup și cu o figură nevinovată, l-a predat fără să comenteze, iar la întrebarea “ Da’ de ce mergeți mereu cu viteză?” a ridicat angelic din umeri și a răspuns cuminte: “Eee, mă mai grăbesc și eu câteodată”. Așadar, dacă
Cum poți să mergi cu viteză fără să iei puncte by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21114_a_22439]
-
se pare) ,tot la standul cu legume Orgoliul se dădea “mare”nu știu pentru ce anume. Cică el ar’ fi vedetă ,lider de audiență Pe cănd biata Bunătate face numai penitență Și mă rog pe ici pe colo mai ajută puțintel Însă dumnealui Orgoliul e desigur...cel mai cel. Și trecănd cu nasu-n vănt ,fără să bage de seamă A alunecat “vedeta”pe o coajă de banană Sa-ntins căt era de lung printre lădițe și mese Însă nimănui din piață
ORGOLIUL SI BUNATATEA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384199_a_385528]