441 matches
-
a culege căpșuni în Spania lui Cervantes. Concret - nimic! Planuri de viitor - zero! La această răspîntie poporul romîn s-a oprit ca să se întrebe pe care drum să meargă. Hai să discutăm despre lucruri serioase, ne-a propus Licurișca. Thomas pufăia ironic din trabucul său. Spiritul analizează materia, pătrunzînd-o cu agerimea privirii sale interioare; o clasifică, o denumește, îi stabilește legile (fizico-chimice!) și încearcă să o ia în stăpînire. Dar cu ce instrumente lucrează spiritul? Îngerul ține în mîna dreaptă o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
le împart eu însumi puradeilor, îi dau și lui o sticlă cu vin, să-l înmoi, să-l fac mai bun, iar țigăncii îi dau tot ce găsesc prin buzunare. Când mă uit, cu pătura pe el, catârul zornăia harnașamentul, pufăindu-mi iarba fragedă... Acum are timp să mă privească, preț de câteva secunde, întorcând capul după vocea mea, prea ocupat să pască în paradisul verde, unde se afla... N-am chef de taclale cu individul, așa că plec, spunându-i de peste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/catarul/ [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
cocoțat pe fotoliul uriaș de lângă geam. Acoperit cu pătura în carouri roșii și verzi, Moș Crăciun doarme adânc în patul său cu saltea din puf de pinguin. Trebuie să fie odihnit pentru a putea călători întreaga noapte. În somn, Moșul pufăie ca o locomotivă cu aburi, făcând clopoțeii agățați pretutindeni în casă să scoată clinchete vesele. - Moșuleee! Un spiriduș deschide ușa și se năpustește înăuntru, aducând cu el câțiva fulgi de zăpadă curioși. Of, Doamne! Of, Doamne! Moșule, trezește-te! Pufăitul
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1450880008.html [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
Ho, ho, ho, râse Moș Crăciun în urma lor, după care intră în casa lui caldă, se întinse în pat, puse capul pe perna roșie, moale, cu ciucuri aurii, trase plapuma în carouri roșii și verzi peste burtă și începu să pufăie ca o locomotivă cu aburi. Referință Bibliografică: MOȘ CRĂCIUN ȘI URIAȘUL FĂRĂ NUME / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1818, Anul V, 23 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1450880008.html [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
-se la drum, pe direcția est. Peisajele care se desfășurau în goana trenului, nu mai prezentau interes pentru mine, iar timpul parcă se scurgea cu viteza melcului. După circa o oră care îmi părea nesfârșită și exasperantă, ajungeam la Gherla. Pufăind din greu și purjându-și aburii din cilindri, locomotiva lua o scurtă dar binemeritată pauză. Ei, de aici, în maxim 15 minute, călătoria așteptată cu entuziasm și nerăbdare - care, pe parcurs, se transformase într-o agasantă așteptare - avea să se
CĂLĂTORIA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1436365071.html [Corola-blog/BlogPost/372538_a_373867]
-
o fi foc! Dumneata ai comandat cafeaua, eu comand coniacul. Fiecare își achită comanda. E bine? a propus comisarul Olaru, mai în glumă, mai în serios, dorind să alunge melancolia ce-i cuprinsese pe neașteptate. Au aprins țigările și au pufăit în liniște câteva minute. După două înghițituri, comisarul Olaru a rupt tăcerea. Privise în gol la primele cuvinte și regretul i se citea pe față și în ochii înconjurați de cearcăne. - Știu că nu mai am atribuțiile care să-mi
EPISODUL 12, CAP. III ŞI IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437919315.html [Corola-blog/BlogPost/343992_a_345321]
-
Nu cred...”, tot vorbea ea cu ego-ul său. Georgeta nu se mai recunoștea. “Unde îmi sunt preceptele religioase? Credința că numai Duhul Sfânt poate mântui lumea de răutățile abătute asupra populației acestei țări?” se tot întreba ea în continuare. Acum pufăia ca o turcoaică adevărată, tolănită într-un fotoliu confortabil, lângă o sticlă cu o licoare divină, afrodiziacă și un bărbat prea arătos pentru ea și preceptele sale religioase, îmbrățișate în ultima vreme. Parcă nu mai era Condurache, “Zbirul”, profesorul de
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_ii_par_stan_virgil_1384627498.html [Corola-blog/BlogPost/363145_a_364474]
-
întregească România Mare, și sufletele lor s-au întors sub formă de păsări... Despături o scrisoare și începu să citească: Moșneagul începu să plângă. Își scoase tabacherea din sân, își frecă o țigare din ziar, o aprinse și începu să pufăie. -Și acum să-ți citesc o scrisoare de la un camarad al lui care a scăpat din încleștarea de la Cotul Donului: < Dragă domnule Andrei, eu am trăit ultimele clipe ale vieții lângă feciorul dumneavoastră. Era în ajun de Crăciun, l-am
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426930140.html [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
privea de sus tinerii, negricios, cu o față fină, dar firea lui blândă și ospitalieră îi atrăgea ca un magnet pe învățăcei.(...) La el atrăgea privirea pătrunzătoare, mustățile negre și subțiri, cu marginile ascuțite, ochelarii, și nelipsita havană din care pufăia”. Totodată autorul romanului îi reliefează omului Alexandru Macedonski, cu îndemânare artistică, personalitatea, trăsăturile de caracter: iubirea de mamă, umorul fin, primele iubiri, muzele, dragostea față de copii, dorul de țară, de locurile natale, legătura cu prietenii din copilărie, amintirile despre tatăl
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493352936.html [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
entuziasm molipsitor, de aproape un an, fericita intrare în noul mileniu. În garsoniera sa de la etajul cinci sute al unui uriaș bloc turn, Vasile Manhatan, suge vârtos dintr-o bere din scoarță de pelin, ronțăie frunze de spanac confiate și pufăie dintr-o țigară ecologică din mătase de porumb. Din ochii cam bleojdiți îi curg lacrimi discrete, bărbătești. Televizorul tip hologramă, cu sound stereo și, normal, stereografic, umple încăperea cu acțiunea tulburătoare a unei telenovele inspirate din viața comunității. Impactul emoțional
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400508181.html [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
entuziasm molipsitor, de aproape un an, fericita intrare în noul mileniu. În garsoniera sa de la etajul cinci sute al unui uriaș bloc turn, Vasile Manhatan, suge vârtos dintr-o bere din scoarță de pelin, ronțăie frunze de spanac confiate și pufăie dintr-o țigară ecologică din mătase de porumb. Din ochii cam bleojdiți îi curg lacrimi discrete, bărbătești. Televizorul tip hologramă, cu sound stereo și, normal, stereografic, umple încăperea cu acțiunea tulburătoare a unei telenovele inspirate din viața comunității. Impactul emoțional
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400508181.html [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
Nu cred..., tot vorbea ea cu ego-ul său. Georgeta nu se mai recunoștea. - Unde îmi sunt preceptele religioase? Credința că numai Duhul Sfânt poate mântui lumea de răutățile abătute asupra populației acestei țări? se tot întreba ea în continuare. Acum pufăia ca o turcoaică adevărată, tolănită într-un fotoliu confortabil, lângă o sticlă cu o licoare divină, afrodiziacă și un bărbat prea arătos pentru ea și preceptele sale religioase, îmbrățișate în ultima vreme. Parcă nu mai era Condurache, “Zbirul”, profesorul de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1453717879.html [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului bătrânul a venit și s-a așezat pe scaun, a cerut o mahoarcă și un deț ce sliboviță, și aprins tăcut țigara și a început să pufăie încet, încet scoțând rotocoale de fum, în crâșmă fiecare își vedea de ale lui, a scuipat în palme, ptiu, curva dracului, asta cu zile mă omoară, nu se astâmpără nici să o pici cu ceară, iar am prins-o cu
O CURVĂ DE MUIERE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1494482113.html [Corola-blog/BlogPost/362699_a_364028]
-
conduce. Din grajd și până trec de holde o țin de lanț, strunind-o să nu ajungă la lucernă, la porumb. Ea încearcă, întinzând gâtul, holbând ochii și scoțând o limbă cât mâna, eu scutur lanțul împletit în coarne și, pufăind, se întoarce la iarba prăfuită de pe marginea drumului, rară, aspră. Când ajungem pe miriști se schimbă rolul, îi dau drumul și o urmez, călcând pe dâra ca de șarpe a lanțului... Nu mai e demult apă în sticla de un
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1411710512.html [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
de pe povârnișurile frecventate de urși. Și iarăși îmi amintesc de străbunica Sanvina, care își lua coșul cu ouă de cu seară, și se ducea pe jos cinci kilometri până în gara din Bendorf (Benești), ca să aștepte acolo Mocănița, ce-o ducea pufăind în dimineața următoare la piață, la Sighii. Dormea în gară, de frică să nu piardă trenul, un tren din care puteai coborâ și urca din mers, după cum îi arată și numele. Un tren pare și destinul sibienilor plecați departe de
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1367240266.html [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
cap până în picioare. - Păi... din punctul meu de vedere, putem merge! Ajunseră destul de repede la gară, deoarece, dat fiind mărimea orășelului, era foarte aproape, indiferent din ce cartier veneai. La scurt timp, după ce își cumpărară biletele, trenul își făcu apariția, pufăind din greu și se opri, scrâșnind din toate încheieturile, în fața gării. Era plin ochi, deoarece mergeau la bâlci călători din multe alte localități care erau pe traseul liniei ferate, din împrejurimile Bărăganului. Se strecurară în tren, prin mulțimea ce se
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433085097.html [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
cisternele încărcate cu idei de obediență sau cu firimitura numită stereotipie mă revoltau, îmi decalotau ordinea dinlăuntru. Mi-aș fi dorit să existe acolo, în acel cotlon vechi un carpe diem, dar articolele din rațiunea scriitorului damnat să moară onest, pufăiau din trabucurile relațiilor livrești deformate.... Se simțea că șuvoiul de litere stacojii se dezlănțuise, termitele verbale, cuvintele, luau locul pădurilor narative. Nouă ani hipnotizată de hazard și rutină. Ce ironie! Ce sublim! Nouă ani vasală cancerului benign, penitenciarului-Hades. Ce ironie
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1484602875.html [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
se lăudase falsul revizor a lui Gogol, lăsându-i cu gura căscată pe dirigintele poștei și pe primar, c-o făcuse cu Pușkin. Fascinat de portretul de pe coperta celui ce scrisese Lumina de august (lecturile mele erau diversificate), începusem să pufăi din pipa aceea adevărată, probabil din mahon, castanie, lustruită, cu care mă ascundeam în spatele casei, printre buruienele înalte, umplând-o cu tutunul agățat la streașina casei, pus la uscat de Moromete, așa cum îl poreclisem pe tatăl meu, ce-și ducea
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
peșteri, unii s-au căsătorit între ei. Au construit un oraș în stâncă. Ziarul THE TIMES a descris cu lux de amănunte aventura. Cine a citit a fost trimis în Siberia. Nu căutăm cele mai bune soluții, a spus Conducătorul, pufăind din trabuc. Fumul îi cuprindea gâtul ca un braț de copil. Nu scăpa nici un amănunt, adăugă Conductorul, capul de cerb din cabinetul său mișcă din coarne, aprobativ. Un plumb căzu din pistolul turcesc. Caută să înțelegi greșelile adversarului, înainte ca
LABIRINTUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1404704496.html [Corola-blog/BlogPost/371036_a_372365]
-
însumi! Din când în când am nevoie de sfaturile unui expert. -E-o găselniță adoptată de la nepotu-meu, să scurtez exprimarea! Habernist: adjectiv variabil cu două terminații, provenit din propoziția subordonată atributivă care n-are habar! Și slobozi o rafală de hohote pufăite pe nas, încântat nevoie mare de glumă, dar și de insolita diversiune construită. Își întinse pe urmă a strângere mâna micuță către laba de urs oferită împăciuitor de tovarășul său de glume și o apucară agale spre club. Își deschisese
MIRAZA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1464501738.html [Corola-blog/BlogPost/385146_a_386475]
-
o taină pe care nicio cheie a minții nu o poate deschide. În momentul acela trăiam o senzație nedefinită. Parcă mă aflam într-o înfundătură, iar aerul îmi părea puțin. Se trase mai aproape de mine apoi își aprinse o țigară. Pufăi îndelung, apoi, ca și cum privirile lui și ale mele ar fi ajuns la un compromis, conștient de ceea ce va urma, își plimbă degetele prin barbă și sub repezeala cuvintelor căută o scuză: - orice lucru este îngăduit. Mirosul îmi excită nările destul de
AZI NOAPTE AM VORBIT CU DUMNEZEU, UN BĂTRÂN CU OCHII STICLAŢI ŞI BARBĂ ALBĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1438795665.html [Corola-blog/BlogPost/380203_a_381532]
-
și potopul de reproșuri al maică-mii. Dacă se-ntâmpla cum- va ca ceea ce-i aruncasem să cadă dincoace de prag, ei bine, Bălan nu îndrăznea să intre, ci începea să dea iute-iute din coadă și să schea- une rugător, pufăind pe nas, până ce unul din- tre noi se ridica de la masă și-i dădea peste prag ceea ce-i aruncase neîndemânatic mai de- vreme. În rest, aștepta dincolo de prag, stând în coadă, elegant și maiestuos, era o plăcere să-l privești
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
și crăpături deocheate, prin care pătrunde singurătatea . Caii verzi joacă leapșa cu psihozele secolului XXI și fac pacte nonverbale cu solitudinea. Ce e oare această mamaie cu coji stacojii? Singurătatea artistului e aidoma unei fecioare, ce adoră necrologurile perfecțiunii. Ea pufăie havana și poartă pălărie tapițată. Singurătatea mestecă gumă Airwaves în anii bisecți spre a stopa incinerarea involuntară. Artistul e un caluț verde ce vede caii verzi pe pereții lăuntrici , căci aceștia devin măstile necesare scobirii în năsucurile rutinei imperfecte. Referință
CAI VERZI PE PEREȚI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1488556377.html [Corola-blog/BlogPost/340235_a_341564]
-
pe lîngă mine, i-am respirat mirosul crud de femeie tînără. Fumam cam mult în ultima vreme, dar nu mă puteam abține. CrisLi îmi exlica în cel mai rațional mod cu putință cum ar trebui să gîndesc, ca să nu mai pufăi ca o locomotivă țigară de la țigară și îi dădeam dreptate, dar îmi aminteam de sfaturile ei abia după ce terminam primul pachet și, cînd îl desfăceam pe al doilea, mă juram că o să mai fumez doar o țigară și apoi o să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
întrucât nivelul intelectual și psihologic al locuitorului obișnuit, expus unei săracii sub orice standard, îl privează de rațiunea și posibilitatea unor alegeri de bun simț. Pe de altă parte, până de curând, lordul John, cu halatul de mătase pe el, pufăind din pipă în timp ce citea în fotoliu The Times - deși, mult mai probabil, Daily Mail sau The Sun -, după ce bea o ceașcă ceai lângă șemineul unde lemnele trosneau răspândind o căldură plăcută, obișnuia să se ducă la fereastră și să mulțumească
Lordul John este la fel de ignorant ca Vasile din Rădăuți?! by https://republica.ro/lordul-john-este-la-fel-de-ignorant-ca-vasile-din-radauti [Corola-blog/BlogPost/338501_a_339830]