1,270 matches
-
vorbă. Dar în fond, ce face din Casa somnului un roman aparte și din Jonathan Coe un bijutier al scrisului? în primul rînd, ambivalența ecoului pe care-l trezește în noi. La cîte cărți vi s-a întîmplat să vă pufnească rîsul și să vă podidească plînsul în aceeași secundă? Ei bine, textul de față o face. Nu știm cum, însă asta e reacția. Ne amuzăm fabulos și ne cuprinde o mîhnire fără egal. Rîdem cu gura pînă la urechi și
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
că habar n-are de filmele americane, i se plînse Kingsley cu un nechezat posomorît la maximum. Nici măcar n-a stat să vadă Vînătorii de fantome pîn' la capăt. S-a sculat la jumatea filmului și s-a cărat. Terry pufni indignat. - Avalanșa aia de aiureli juvenile și stridente... - Zici că ți-a plăcut? îl întrebă Logan pe Kingsley. - L-am văzut de șapte ori. Mare, ce mai. Mare pîn' la Dumnezeu. Niște efecte de cazi pe spate. - Mi se pare
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
și răutățile: pentru Kazin, Bluecher nu e nimic altceva decît o submediocritate locvace, nutrită la iluzia că observațiile sale modeste i-ar fi într-adevăr de folos genialei sale soții. Iar cînd Hannah Arendt chiar îi recunoaște public ajutorul, Kazin pufnește disprețuitor, convins că asistă la un simplu gest de tandrețe maritală. El însuși nu pare să fi beneficiat de asemenea gesturi. Cele trei soții, de la care a avut doi copii, l-au părăsit după relativ scurte și pasionale căsnicii, fără
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
văzut ce greu le-am crescut făcând artă”. Cât despre idila cu Cornelia, „căreia i-am fost mereu credincios”, nu prea vorbește, aricindu-se la dulcegării. Sigur că se plimbau pe marginea Begăi, pe sub magnolii, dar... „să trecem peste romantismul acesta, pufnește, eu sunt mai frust. O băteam pe vremea aia cu manualele, pe-atunci erau cu coperte groase, o tupăneam că nu mă lăsa să mă duc să joc fotbal cu colegii. Fotbalul e disperarea ei. Am fost polist... până mi-
Agenda2003-15-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280904_a_282233]
-
va trebui neapărat să-l auziți pe autor interpretând-o. Efectul e, la prima audiție, de umor absurd, vag demențial. Dacă nu stai să te gândești că bătrânul poet, șubred de-o viață și «recuperat» împotriva sa ș...ț te pufnește râsul sau te pufnește plânsul, după facultăți. Citind grăbit și enervat « Verde crud, verde crud», Bacovia se ceartă cu toată lumea, inclusiv cu poezia sa, care a alunecat și a ajuns monedă de schimb” (pp. 22 - 23). Pentru strălucirea, pentru frumusețea
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
-l auziți pe autor interpretând-o. Efectul e, la prima audiție, de umor absurd, vag demențial. Dacă nu stai să te gândești că bătrânul poet, șubred de-o viață și «recuperat» împotriva sa ș...ț te pufnește râsul sau te pufnește plânsul, după facultăți. Citind grăbit și enervat « Verde crud, verde crud», Bacovia se ceartă cu toată lumea, inclusiv cu poezia sa, care a alunecat și a ajuns monedă de schimb” (pp. 22 - 23). Pentru strălucirea, pentru frumusețea unor asemenea concluzii (numeroase
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
despre politică sau parfumuri, găsesc ei un moment în care să declame, accentuînd aproape cu trufie pronumele personal. «Eu țin post» - e ca și cum îți trîntesc de undeva din înălțimile purității faptul că prin asta îți sînt superiori. Unii mai și pufnesc cînd spun asta.” Firește, există și categoria autentică a celor care cred, tac și se bucură, pentru care postul e prilej de regenerare spirituală. Aceștia nu sînt puțini, dar sînt discreți. Lăcomie și frică Tot în Dilema veche citim o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2644_a_3969]
-
pedagogică, în cadrul căreia fiecare dintre ei trebuia să susțină o lecție de probă. Lui Vulpescu i-a revenit Cîntarea României. Explicîndu-le elevilor că textul e divizat în versete, a lansat pe neașteptate întrebarea: „Ați citit Biblia?” Unul dintre copii a pufnit în rîs, iar Vulpescu l-a admonestat cu severitate. Noroc că profesorul - îndrumător era un om cu simțul măsurii, care - la analiza lecției - s-a mulțumit să-i amintească lui Vulpescu că învăță- mîntul este laic... Vreun altul ar fi
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
actori minunați, și cei mari, și cei mici, iar coloana sonoră e extraordinară și dacă am asculta-o pur și simplu, dar trebuie să menționez că e foarte, foarte potrivită filmului (de fiecare dată cînd apare corul de băieți te pufnește rîsul). Ați observat că nu intenționez să vă povestesc filmul, deși abia mă pot abține... „Happy, Happy” e compus din cîteva lumi - lumea exterioară, de afară, interiorul (cele două case, dar și corul satului) și lumea pe care o creează
Happy, Happy [Corola-blog/BlogPost/99670_a_100962]
-
vanilie. Vai de mine! Când am ajuns, am chicotit un pic fiindcă cei de la masa din spate au mâncat și ei câte o porție și aproape că au implorat pentru încă una la pachet. Eu, mare amatoare de dulciuri, am pufnit puțin cu superioritate : slabi de înger, ușor impresionabili. Am greșit, îmi asum vina. Am înțeles și eu când am gustat din ele. Sunt tarte pe lumea asta care nu merită descrise în cuvinte, e prea puțin, necesită să te înfrupți
Beca’s Kitchen, home-cooked food în buricul orașului [Corola-blog/BlogPost/98243_a_99535]
-
seara ? Tu nu ai văzut ce troiene sunt în ogradă. nici nu poți ieși pe poartă. M-ai răbdăm și noi, ce să facem ! Hai să jucăm moara, că te-am bătut ultima dată și te bat și acum. Doru pufni supărat pe soră-sa care mereu se dădea ,, mare,,. Lasă că o aranjez eu. O să-i arăt că sunt mai bun decât ea ! - Felicia, ai auzit-o pe mama ? Crede că nu vom avea brad de sărbători. Tata nu a
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
treabă în seara asta. Doru mâncă cu mare poftă . Mestecă bine băiete, ce grabă pe tine, zise tatăl- vezi nevastă, are poftă de mâncare chiar dacă nu a fost pe afară. Doru și Felicia s-au privit, cât pe-aci să pufnească în râs. Încă o zi și mâine e ajunul Crăciunului. Mama făcea ultimele pregătiri. Azi, pe la ora unsprezece ajunge preotul și la casa lor. Să sfințească bucatele puse cu multă răbdare și dragoste de stăpâna casei, pe masa din sufragerie
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
ora asta, eu vreau să dorm, nu să mă conjug! -Ești sătulă? Ți-a dat bine ăla din vis! -Mi-a dat. Și sunt mulțumită. Acum vreau să dorm. Silvia îi întoarse spatele și se culcă.Gigi se trântește și el, pufnind: -Dacă sunt prost și ascult balivernele cu visul...Cănd spun eu că mă înșeli, sigur mă înșeli! Doamna e sătulă. Deși s-a fandosit că...Țicuțor, că hai, că...să vezi...Și îmi îndrugă povestea cu omul din vis. Iar
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
de Delia Semaca a obținut Premiul Organizatorilor, la Concursul Național de Eseuri pentru tineret și profesori, "O zi în România perfectă", ediția I, Călan, județul Hunedoara, 2017: O zi în România perfectă? Numai alăturarea acestor doi termeni mă face să pufnesc, din cauza alăturării oricărui cuvânt cu intangibilul „perfect”. În primul rând, probabil știm cu toții, că nimic în această lume nu este sau nu poate fi perfect. Și de ce ai vrea să fie, până la urmă? Natură perfecțiunii nu se înțelege cu cea
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
de Delia Semaca a obținut Premiul Organizatorilor, la Concursul Național de Eseuri pentru tineret și profesori, "O zi în România perfectă", ediția I, Călan, județul Hunedoara, 2017:O zi în România perfectă? Numai alăturarea acestor doi termeni mă face să pufnesc, din cauza alăturării oricărui cuvânt cu intangibilul „perfect”. În primul rând, probabil știm cu toții, că nimic în această lume nu este sau nu poate fi perfect. Și de ce ai vrea să fie, până la urmă? Natură perfecțiunii nu se înțelege cu cea
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
Sau chiar îți închipui că, este la fel de simplu să-i dibuiești la fel ca atunci când, primeai așa, din zbor, câte un pont și așteptai contrabandiștii exact pe noul traseu pe și-l aleseseră, și uite-așa, te umpleai de... glorie? Pufni disprețuitor. Cred că nu ți-ai imaginat niciodată că pontul, adus de vreun porumbel în zbor, era doar despre aceia care nu plătiseră destul, sau la timp, naivule! Vadim se săltă anevoie pe marginea canapelei, privindu-l cu atenție pe
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
înlocuiască pe cea dispărută. - Ei, dragii mei, avem un mister de dezlegat aici! Un uriaș care nu știe de unde vine, nu știe cine e și nici nu poate să vorbească. Cum să facem noi să aflăm mai multe? - Eu cred, pufni spiridușul, că monstrul este vinovat de focul care a ars sania, de înfundarea fluierului lui Moș Ene și apoi, ne-a mai și speriat zdravăn... - Pe mine nu m-a speriat, strigă Ștefania intrând în casă în pas săltat. - Da
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
temutul Imperiu Otoman. Fără niciun fel de exagerare, putem spune că dacă este să păstrăm proporțiile cu ceea ce eram acum 500-600 ani, România de azi ar trebui să înfrângă în lupta armată Statelor Unite, Rusiei sau Chinei... Nu-i așa că vă pufnește râsul? Trecând peste neîncrederea și dezamăgirea provocate de situația României din prezent pe toate planurile, inclusiv militar, trebuie să ne amintim măcar că eram într-atât de neclintiți pe vremuri, încât administrăm înfrângeri umilitoare puternicilor lumii. Iar celor care nu sunt
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
vor totuși să respire pe uscat. Buze mișcîndu-se în gol într-un mediu în care etalarea jargonului speculativ nu numai că a devenit monedă calpă, dar chiar aduce a prilej de luare peste picior. Esență, spirit, principiu - cum să nu pufnești în rîs numai auzindu-le sonoritatea? A te încăpățîna să joci cartea speculației filologice (căci filozofie asta înseamnă: să folosești realita-tea drept pretext pentru a vorbi despre cuvinte) echivalează cu a vrea să faci echilibristică pe o frînghie dedesubtul căreia
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
puțin pentru a se purta cu atâta impertinență, e un om de nimic, babalâc, bădăran, un impotent cu ochii holbați prostește ca două blide de tinichea. Ce nu sunt în stare să spună femeile dacă vor neapărat! Replica și el, pufnind de enervare dar din principiu refuzând s-o lovească, repeta trist, ca un ecou, că viața e complicată, iar Uliana e un element care trăiește veșnic pe banii altuia, că patima beției o apucă tocmai în momentul când el se
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
rămâneau la mesele de la școală. Odată, când tocmai îmi luam măzărichea neagră și voiam să mă duc acasă, țiganca cea bătrână m-a prins de mână. Am crezut c-o să mă muște. S-a uitat în palma mea și a pufnit în râs. "N-o să te măriți niciodată", a zis, "nu ești făcută pentru asta, și n-o să ai niciodată stare". Nu mi-a luat bani pe măzăriche și mi-a spus să fug repede acasă. Am fugit cât m-au
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
dominat de macheta combinatului și de câțiva arbuști, așezați cu gust. Într-o parte a holului, câteva canapele și fotolii din piele întregeau decorul. Probabil, pentru muncitorii care veneau în audiențe, îi trecu prin minte lui Gheorghe, care se trezi pufnind în râs. De ce naiba râzi, omule? îl întrebă nedumerit Victor, controlându-și instinctiv ținuta, începând cu nasturii de la șliț. Ce-ai văzut? Nimic, o prostie, am să-ți spun când ieșim... Activiștii erau așteptați. Cafelele fuseseră deja aduse, alături de apa
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
roșii. La brânzeturi, un bucată brân ză, iar la măcelărie, doi bucate pastramă. I se du se se buhul în toată piața. Când nu era de față, cei răutăcioși îl imitau cerând doi kilo grame. Eu eram printre cei care pufneau în râs, dar mai erau și alții care ziceau că ar trebui să respectăm un străin care face eforturi să vorbească limba română. De sărbători, toți din oraș am decorat piața ca un pom de Crăciun. La măcelărie, englezul era
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
iarbă, undeva, pe șifonier, era un chiștoc vechi de câteva luni. Vrei să fumăm niște iarbă? — Da. Am tras câteva fumuri și ne-a luat repede, am început să ne înghiontim, dă-te mai încolo, ba tu, și m-a pufnit râsul, am zis că mă mut și râdeam ca prostul, mă mut ca în bancul ăla, la marmacie, și a început și ea să râdă, mai tare ca mine, apoi mi-a spus că ea lucrează la o farmacie, și
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de televiziune l-au prezentat În toată amploarea și consecințele? Nici unul. S-a prezentat ca un fapt divers la știri, cu toate că asta implica mult mai multe decât un simplu incendiu. Și acum ajungem și la emisiunea domnului Dan Diaconescu. Te pufnește râsul, dacă n-ar fi de plâns, când te gândești ce acuzații puerile i s au putut aduce. Nu realizați, domnilor, că sunteți caraghioși?! Chiar nu vreți să realizați!!! Știți, zicala populară este aspră, dar dreaptă: "prostul nu-i prost
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]