914 matches
-
Bun: ,,descendenții săi, care l-au succedat la tronul țării, nu s-au învrednicit nici de această microscopică onoare.”. Nu prea departe de acea epocă, notează autoarea, cu un aer de zeflemea bine strunită: ,,Ștefan cel Mare a ținut piept puhoaielor flămânde ale turcilor și tătarilor, a apărat ctitoria vrednicului său bunic de lăcomia nesățioasă a trufașilor crai vecini. Dar aceasta-i o poveste necunoscută cernăuțenilor de azi, o istorie prea îndepărtată, fără dreptul la revendicare” - conchide, cu năduf greu mascat
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Săcele”, adică din colțul nord-vestic în cel sud-estic al Transilvaniei. Aici este vorba desigur despre stăpânii unguri și, poate, și de populațiile așezate și colonizate printre români în regiune (secuii, sașii, șvabii etc.). „De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi” sunt versuri următoare cu o conotație geografică și par să se refere la România întreagă, visată de generația noastră romantică, dar inexistentă încă la 1883, fiindcă diagonala respectivă pornește din sud-vest și ajunge în nord-est, trecând peste Transilvania. Alte referiri
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Anatolie Paniș Să nu ajungi la spital decât atunci când ai căpătat râie. Boală domnească. Se tratează prin frecare la pielea goală cu soluție de sulf. Altfel, începând de la orele șase dimineața, puhoi de lume, bolnavi câtă frunză câtă iarbă, unii înăuntru de spital, alții care tot vin și vin înspre celebrul Spital Militar din București. Ai fi tentat să crezi, că la Spitalul Militar de-aici s-ar trata chipurile numai cazonii
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
de ploaie sărată și de ploaie acră scurt pe doi iernile vor spăla talpa dreaptă a iadului cu partea bărbătească din noi și talpa stîngă a iadului cu partea femeiască un pic mai puțin aspră care ne locuiește de asemenea puhoi scurt pe doi vulturpoema va fi tandră mereu va fi salvatoare va zbura pe uscat și va pluti pe mare se va strecura infinitului cer prin buzunare și lui dumnezeu prin gura încăpătoare pe după limbă și printre maxilare scurt pe
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
momente paroxistice, pe urmă se oprea ca să-și admire ecoul propriilor gânduri, umbla discret în zona inghinală ca să se mântuiască de complexul pantalonilor croiți prea strâmt și demara din nou, energic, cu o nesățioasă poftă a rostirii remarcabilă. Tinel primea puhoiul de cuvinte cu o dezinvoltură admirabilă (îmi amintea de dialogurile lui Ion cu șefa), își aprindea țigara și se uita pe geam, îl ignora, din când în când își aducea aminte de instructor, îi pretindea să mai repete fraza insinuând
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
prăpastie, periculos, mă catar pe stânci aidoma actorului din filmul acela american ce urca pozitiv pe nasul întemeietorului sculptat în munte. mă întorc la viață, aici în raiul meu, în orașul meu fără/ plin de neghiobi și bădărani, aici, printre puhoaie de câini, în potop de gunoaie. ce-am, ce nu-mi place?, banii se fac ușor din trafic de petrol, munți de bani, se-nalta grandioase palate agramate, țara zboară că un submarin, casc ochii la o vitrină strălucitoare, văd
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
plaje lunare. Și, de necrezut, aerul din încăperile ce-l închideau - căpăta mai întîi o vîscozitate răcoroasă... Începînd să vălurească treptat, pînă își schimba consistența întrutotul. Cînd își aminteau de el să-l mai cerceteze și cercau să deschidă ușa, puhoaie de apă sărată dedeau năvală măturînd tot den cale. Îl găseau mai apoi, taman cum îl lăsaseră. În fotoliu, picior peste picior. Ușor distrat de la cele din jur de dragul vreunei cărț... Și nimeni nu putea spune dacă potopul fusese dîn
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
plus, Delta Dunării nu înseamnă doar litoral, iar pentru amatorii de soare, plaja și înot există sumedenie de destinații posibile în cuprinsul celor 500 de mii de hectare ale rezervației UNESCO. Nu vreau să spun că-mi doresc să văd puhoiul de turiști care sufocă vară stațiunile-clișeu din sud dând navală în Delta. Nici ei, nici ecosistemul deltaic nu s-ar simți foarte bine dacă s-ar întâmpla așa ceva. Dar mi se pare evident că potențialul turistic al acestui paradis acvatic
Frumoasa fată nemăritată by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82470_a_83795]
-
m-am gândit la o vorbă care ne aparține și ne descrie în egală măsură: Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traista. Mai jos, câteva cadre din arhiva personală: E drept ce zici, dar eu nu vreau puhoiul de turiști dintre Vama și Mamaia în Delta. Ei lasă gunoaie, sunt gălăcioși și obositori... Și eu aveam impresia asta că Delta este un loc destul de pustiu cu cativa turiști răzleți, dar am avut o mare surpriză când am început
Frumoasa fată nemăritată by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82470_a_83795]
-
Din Termini porneau toate drumurile Romei spre oriunde și nicăieri, era o gară inițiatică, plină de ușieri care dădeau mecanic din cap și arătau cu mâinile în toate direcțiile, ca niște moriști stricate cu aripi vivisecționate. Eram neagră de trecerea puhoiului de ani, dar Astrologul spunea că doar acum mă copsesem pentru a-l afla pe mortul meu cu barbă albă, care-și dăduse duhul printre infirmieri cu venele- răsucite-n salbă. Așa că intrat-am în gura dragonului și duși am
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
falnice praguri. Și voi buciumați-mi mărețul avînt, Sirene, ciocane, baroase, Spre slăvi să se-nalțe năvalnicul cînt Cu note înalte ori joase. V-aprindeți în clocot voi, zori de rubin, Voi torțe, voi facle, voi stele, Șuvoi de căldură, puhoi de lumini Reverse cîntările mele. Voinica vîlvoare a jarului vast Zvîcnească spre zarea senină, Iar voi pregătiți-mi un aprig contrast, Afunduri noptoase de mină. Inventarul nu se oprește decît în clipa cînd poetul adoarme: "Dar chiar și în vis
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
din cer, în adevăr, doar maluri și zăbală Privind mirat în oricare tărâm își poartă ziua Lumina grea, cu trupul ei fluid, Se deschid porți de semne vorbitoare Și porți de semne mute se deschid; Cu fiecare undă râul duce Puhoi de așteptări spre-al mării larg, Până se-ntinde noaptea cât o țară Când valurile umbrelor se sparg Și alte vânturi își întind risipa, înveșmântând tăceri în lung și-n lat; Din vechile-ndârjiri și suferințe Nisipul nici o urmă n-
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
aveam turme cât hotarul: zvârlim peste lână varul! aveam cai de fudulie aveam strai de-mpărăție - azi ne-am uitat grai și glie văzduhul ni-i colivie ...ne sufocă fierărie! foaie uscată tot arde țărâna să ne-o descoarde vin puhoi și vin în hoarde mii de coarde - „lorzi” și „loarde”! ...se-ntunecă sihăstria crește-n suflet bălăria plânge-n bunget Sân' Măria -„unde-ați ascuns România?” puneți-i măcar o cruce duhul ei nu se usuce Crist-Judele să n-o
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
ferate Gura neagră sufla brumă depășind bariere puse de stihii la Priene Codobelci se poticneau în sămînța lăsată de copită pe buze Din priviri fugeau toți alungați cu foșnetul aripii de metal Cer și pămînt își schimbau locurile Vasele sanguine - puhoaie agresînd albii Dezghiocări, selecții la festinul firelor S-a lăsat încercuită de iarbă pentru că și tu ți-ai retras mîna 7 martie 1999 Sfîrșit de urlet rostit în alintul din Munții Pindului A rămas doar hornul pentru întrebări fără nici un
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
și de cea a vorbelor. Consubstanțialitatea lui cu Rabelais le-a bătut la ochi lui Nicolae Iorga întîi, lui George Călinescu și altora pe urmă. Căci, precum scriitorul renascentist francez - deși mai stăpînit decît acela -, Creangă se încîntă să îngrămădească puhoaie de sinonime ori de consonanțe, înșiră nume de ustensile și de produse ale industriei domestice, încropește versuri și jocuri de cuvinte, visează la chiolhanuri și cultivă istorisirile deochiate, doldora de picanterii țepene. Ca ființe umane ori sub deghizări animaliere, personajele
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
și Cisiordania. Marți, 4 noiembrie l C.N.S.A.S. a anunțat că va reanaliza dosarul lui Corneliu Vadim Tudor, în urma informațiilor cu privire la colaborarea liderului P.R.M. cu fosta Securitate. l Cel puțin 170 de persoane și-au pierdut viața în Indonezia, după ce puhoaie de apă și noroi au măturat localitatea turistică Bukit Lawang. l Președintele srilankez, Chandrika Kumaratunga, a provocat o criză politică de proporții după ce a destituit miniștri și a dizolvat Parlamentul. l Plasate pe locul doi într-un sondaj de opinie
Agenda2003-45-03-45-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/281671_a_283000]
-
că erau intelectuali, bănățeni, cu alt orizont decât cel de la Berești. „M-au primit extraordinar. Soacra mea, micuță, frumoasă, blondă, m-a alintat de cum m-a văzut“. La cununia civilă, la Casa Tineretului (unde fusese și Casa Căsătoriilor) a fost puhoi de lume. Voiajul de nuntă l-au făcut în Deltă și la Nisipurile de Aur, în Bulgaria. Toamna au fixat cununia religioasă pentru 13 noiembrie, în Moldova. De ce 13? „Pentru că atunci era liber restaurantul“. Peripețiile s-au ținut lanț. De la
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
străbate, totuși, sumbrii nori ai neliniștii: acea eclipsă de soare ce se produce o dată la două sute cincizeci de ani va putea fi urmărită mai bine decât oriunde chiar de pe puntea vasului nostru. O tresărire de speranță înaltă iar inima fiecăruia. Puhoaie de amatori ai eclipsei de pe toate meleagurile lumii vor da buzna pe punte, spre a prinde locul și momentul optim. Totul va dura două minute și jumătate, însă ele vor părea nesfârșite. La urma urmelor, există o dreptate în toate
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
la prețuri exorbitante de funcționărimea de stat - de sus până jos, nu doar miniștrii luați în vizor de canalele TV -, dacă descopăr că mai fiecare stradă liniștită din orașe e năpădită de vile pogorâte din basmele fraților Grimm, dacă urmăresc puhoaiele de depozitari de la bănci, dacă iau în calcul sumele uriașe din economia subterană, înseamnă că, bănește, România nu stă chiar atât de prost. Impardonabil este că acești bani provin din hoții și escrocherii și nu din muncă cinstită. Cineva spunea
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
unor amintiri proaspete și vii. De vreme ce nu l-am putut inseră în durată, cred că-mi este permis a-l prezența pe sărite, așa cum, de data aceasta în mod real, mi s-au perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele în acel puhoi de impresii căruia ne place a-i da numele de conștiință") se transformă într-un jurnal de idei. Monahul de la Rohia este, la rându-i, un schimb de idei, desfășurat pe parcursul unui an (11 ianuarie 1988-11 martie 1989). , ce duc
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
a III "Rovine" este localizată în județul Teleorman și atunci evident "Cartea" fiului de Domn, după bătălie, tot de aici a fost trimisă "dragei sale de la Argeș mai departe"; În "Doina" - citim versurile - De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și s-așează pe la noi (Turnu- spune autorul este evident, orașul teleormănean Turnu Măgurele; eu aș putea obiecta însă că dorind să descrie românii care "plânsu-i-s-au", prin toponimice de extreme geografice opuse, mai plauzibil ar fi Turnu Severin ("De la Turnu
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
suprem și a adjuncților săi (toți gineri sau alte rude), citea presa pentru a face dări de seamă șefilor săi, ținea evidența unei biblioteci și a fototecii, supraveghea o expoziție de pictură a ziarului, și, păzindu-l pe director de puhoiul de vizitatori, îi introducea, în cabinet, pe cei agreați. Firește că această slujbă îl obosește, accentuîndu-i depresiile psihice. Dar izbutește să fie cunoscut și apreciat de director și adjuncții săi. Așa se explică faptul, aparent ciudat, că, în 1938, Stelian
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
Rodica Zafiu Metaforele clișeizate ale cantității mari sunt destul de numeroase: unele provin din sfera forțelor naturii și utilizează cu scop expresiv conotațiile negative ale dezlănțuirilor ("dezagreabilul ca mod de întărire"): puhoi, torent, val. Sînt de obicei pozitive cele care indică și diversitatea - paletă, evantai, gamă (cam ieșite din uz) - sau asocierea - buchet, mănunchi. Seriei i se mai poate adăuga poeticul și nedefinitul noian, devenit ridicol în asocieri banale ("noian de fapte
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
l-a reprezentat - din punctul de vedere al I.P.C. Timiș - apa, de fapt, inundațiile. Produse în urma precipitațiilor abundente din zonele de deal, de multe ori suprapuse pe topirea bruscă a zăpezii sau din ape interne sau scurgeri torențiale pe versanți, puhoaiele inundă, de regulă, 12-24 de localități din bazinul superior al râului Bega, precum și din bazinele mijlocii și inferioare ale râurilor Timiș și Bârzava. Acestea s-au produs cu frecvență repetată în luna aprilie, așa stând lucrurile și în 2000, când
Agenda2003-9-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280755_a_282084]
-
anterioare, deși autorul le reeditase parțial în două antologii. Așa se face că poezia lui din Însemnări a părut cu totul nouă. Ea nu era, propriu-vorbind, altceva decât aceea similiepică, evocând întâmplări aparent banale de viață, „trenul de Calafat”, navetiștii puhoi, „țărani cu pământ sub unghii” sau „profesoarele de franceză navetiste la cls.I, care fumează Kent printre papornițe și damigene”, din volumele anterioare. Doar tensiunea lirică le deosebea, excepțională în Însemnări, și, tematic, le deosebea frecvența unei erotici încântătoare și
La aniversară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2707_a_4032]