18,999 matches
-
de s-ar produce, n-ar putea fi tristă”, delegitimată, prostituată, o caricatură a poeziei, o butaforie de doi bani: „O glorie tristă, domnilor, ca rochia/ unei prostituate/ pe care n-o mai rîvnește nimeni,/ ne tîrăște pe străzi,/ prin pulberea mulțimii lehamisite.// Cîinele, cel mai bun prieten/ al Poetului,/ cîinele Aron mîrîie la stele precare,/ la ultimii cititori de poezie.// Ce os fără gust, fără miros,/ poemul acesta! Aron aleargă tehui,/ udă statui eroice,/ se rostogolește/ pe asfaltul răcorit de
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
dintr-un vraf/ de griji, era să-i șteargă zilnic,/ cu pămătuful de un praf/ tot mai cenușeresc și silnic,/ dar care, prins în cîte-un spot/ ( ca-n săli de cinematograf/ provincial sau periferic),/ puteau să dănțuie feeric,/ cum numai pulberile pot,/ și să înlănțuie istoric/ corpuscular-ondulatorii.../ Cît despre amintiți cuci,/ sclipeau de curățenie, însă,/ rugoși, pe-alocuri, ca un tuci,/ se ponoseau de pudra strînsă/ în pori, în cute, în cotloane,/ avînd să cînte numai cînd/ cădea, prin fante de
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
poștale ilustrate: răvașe la o petrecere, de la oameni cu chef, prăpădiți cu toții - "ce mai amintiri! Aceste cărți poștale ilustrate sînt niște inscripții funerare, niște semne pe colombarii, niște fișe de bolnavi decedați în spital, păstrate zeci de ani de zile, pulbere de scoici pe țărmul mării. Toți sînt anonimi, uniformi, monotoni, fără nimic individual. Și toți petreceau." Un moralist liric. Unul care știe să se bucure de mireasma portocalelor scumpe, îndată după al Doilea Război, și care totuși, la 10 septembrie
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
ci uită-te la aceea că se află în el o altă putere mai mare chiar decât sufletul, harul Sfântului Duh, dând tuturor dovezi despre înviere prin minunile pe care le face. Dumnezeu a dăruit trupurilor moarte și prefăcute în pulbere o putere mai mare decât tuturor trupurilor vii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul sfințit Mucenic Vavila, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 294) Cinstirea moaștelor sfinților mucenici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și Domnina, mama lor, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, pp. 441-442) ,, Când vii aici, iubite, și cugeți cu mintea că tot poporul acesta se avântă să alerge cu atâta râvnă ca să sărute pulberea de pe mormânt și să primească binecuvântarea de aici, cum nu-Ți vei înălța mintea și nu vei râvni să arăți același zel cu al mucenicului, încât și tu însuți să fii învrednicit de aceleași răsplătiri? Ia gândește te, dacă se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Meletie, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari, și despre râvna celor ce s-au adunat la această prăznuire, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 280) „O, minunat rug! Ce comoară a avut pe el! Pulberea și cenușa muceniței erau mai de preț decât aurul, mai bine mirositoare decât mirurile, mai scumpe decât pietrele prețioase! Ce nu pot bogăția și aurul, aceea pot moaștele mucenicilor. Aurul n-a alungat niciodată boala, nici n-a pus pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
precum broasca din poveste, îți propovăduie beneficiile normelor supradimensionate și ale salariilor mici: în timp ce ei nu au unde să mai crească, tu ai tot viitorul în față! Evident, dacă în urma lor va mai rămâne din edificiile universitare altceva decât praful, pulberea și miasma grețoasă a incompetenței.
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
mai puțin plăcute sau când vine vorba de adezivul de extensii mai ales atunci când pregătiți platorurile de mâncare invitaților. În acest an se poartă variantele duo, adică “smokey eyes” în tonuri de argintiu și auriu, adică trebuie doar să aplici pulberea de argint pe toată pleoapa, iar apoi, cu o perie specială, umezita în apă, se distribuie și auriul în cuta de deasupra. Fardul argintiu este și el de mare efect, se aplică un fard argintiu metalizat ca bază pentru machiajul
Sfaturi pentru un machiaj reusit de sarbatori [Corola-blog/BlogPost/94396_a_95688]
-
în noi toate stelele au fost s-au născut și-au murit pentru noi ca să se împărtășească în noi cu toți atomii și cu toții zeii lor căzuți în noi aduși de praful stelar. vânturi eterice au înnoptat în văi cu pulberi de fier și de aur și stropi de uraniu - elemente nenăscute odată cu universul ci după o îndelungată ciocnire sfâșietoare clocire-n vibrații stranii meteori ne-au adus în gheața lor viață și mamele noastre au fost trimise aici de jalea
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
dorm”. Iar gurile Lor știrbe, cu buze roșii și groase vor râde: „Hâș, hâș!” Să nu-ți faci casa pe o colină. Să nu adormi. Nu. Rămâi cu ochii deschiși, privind în tavan. De sus Va începe să curgă o pulbere albă care te va-mbrăca-n ghips, Lăsând doar ochii și gura afară. Apoi va coborî O femeie de aur, cu patru mâini, patru picioare și sexul cu dinți de oțel. Se va opri la un metru deasupra ta. Iar
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
știi de-ntregul, nici clipa nu mă știe; Doar întâmplarea oarbă împarte și desparte; M-aplec peste fântână, în tremurul subțire O stea se-mbracă toată în straie de mireasă, Visând să vadă semnul și-n ceasul de nuntire Din pulberea de stele să fie cea aleasă; Și iar privesc spre boltă, din pacea ei deplină Aștept să-nceapă lumea, minunea să coboare, Pe drumuri neștiute un crainic nou să vină, Vestind o altă fire, alți oameni, sub alt soare; Înaltul
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
gînd, cînd îndurare ești, eu mie-mi mor, și crește-n mine crucea pînă cînd mă răstignește-nuntru pe-adevăr și în afar’, din sîngele-mi dă flori, cu crengi spre cer nălțîndu-se cîntînd. În Tine-s pîn’ la ultimul atom al pulberii și realității mele textură-universalei învieri, purtînd într-al lăuntrului meu dom cuprinderea de dincolo de stele, a marii Tale, Doamne,-ntîmpinări. (VIII Evanghelia după Toma) Nu m-a luat în cer, ci-n munte-n minte Iisus din Nazaret și-mi
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
va umple golul ei cu chipul tău precum lichidul aurului va umple formele monezii Trece un orb și o ridică din noroiul străzii: „Cine v-a încredințat vouă, pietre smintite, nisipul de sub coajă? O urmă de zeu e impregnată în pulberea lui. Mă iau după ea, o acopăr cu talpa mea, o încălzesc. Dar urmele nu pot fi clocite ca ouăle, e scris în cărți. În cărțile bune, e scris că Nordul e maladiv, exhală molime din luturi și pietre. Și
Vremea nisipurilor by George Vulturescu () [Corola-journal/Imaginative/5612_a_6937]
-
zvârcolire, prinde în palme primele raze și bea, mă privește, dar nu mă vede, așa cum apeși pe trăgaci în neștire, mărul lui Adam zvâcnește în gâtul lui ca o ghiulea. Moartea pare să fi trecut prin el ca săculețul de pulbere. Ce crezi că omul e mai mult decât o gură de tun? Merge de-a bușilea, apoi își ia zborul ca o scânteie, cască în aer o groapă, țipă a glorie ca un păun. Poetul va vorbi despre frică, a
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
tablete - le iau dimineața, la prânz și pe noapte și nu se mai termină. cum ai da-o prin strecurătoare, o groapă comună, să-i afli pe-ai tăi. cum le-ai cerne prin sită de mătase, gropițele, praful și pulberea să se aleagă! de prea plină ce-i, groapa dă pe dinafară - de unde i-am pus la picioare tot lutul ce sunt. acum una cu-o pâlnie (nu personajul, obiectul - un fel de clepsidră, dar ireversibilă), după cum mă trage
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
ce sunt, nu-mi ține nimeni locul Cât Tu ești cel ce ești, doar mai presus. Făptura mea îți poartă-n lume chipul. Din ce întunecime te-am adus, Să fii doar Tu și pretutindeni focul Cât eu sunt piatra, pulberea, nisipul? Ectenie Mă văd suind În urma boteiului, Doamne-al Ardealului! Doamne-al Vaideiului! Să mai ajung În vârful dealului, Doamne-al Vaideiului! Doamne-al Ardealului!
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
vom găsi izvoarele izvoarelor. Vino cu mine spre Rai, unde inima se bucură de Hristos, Domnul. Ia-mă, Doamne Ia-mă azi - ce rost mai are ziua de mîine? Du-mă azi de unde am venit. Sau fă-mă praf și pulbere și suflă-mă în aer. Ia-mă, Doamne, ești tot ce am avut întotdeauna într-o singură zi Satana mi-a luat tot ce credeam că am. Ia-mă, Doamne, și fă din mine un lucru mic în cerul Tău
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/6258_a_7583]
-
însele cineva invizibil ne caută insistent ne fotografiază cînd nu suntem îndeajuns de-atenți orele așteaptă-n sticle reci de bere (briza nu se vede-n poză) în fine marea întinsa mare la început vuitoare apoi vlăguită un soi de pulbere fină ce ți se-așează pe buze cum o pudră la orizont nori albi prețioși ai zice un serviciu de porțelan imprimat. Deus absconditus Dumnezeu se-ascunde aidoma unui șarpe într-o gaură de șarpe Dumnezeu se-ascunde aidoma unei
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
Un bătrân s-a oprit la copilul din leagăn Și tot ca el de ingenuu meargă-n Lacrimi de vânt, ochi roșii după Floarea ofilită sub timpul din lupă. Mai mare se face durerea pe bancă, Bătrâna se pierde în pulbere, parcă, Cuvântul și el mai mult se mâhnește Sub tăcerea plecată în lacrimi de pește. Ochirea norilor mulți Ochirea norilor mulți făcută în jos spre fluid, forțarea apei în câlți, deloc picăturile-n zid. Toropeala e rece de fapt prin
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
Emil Brumaru Ranchiuna voastră flască n-ajută la nimic. Învîrt, mereu mai dulce, în pulberi titirezul, Zarul îmi cade-n șase, ca boabele din spic, Gustos și plin de lapte mi-e-n portocale miezul. De cît rahat vi-e-n suflet, vă iese și pe gură Și pe urechi, cu crieri amestecat urît, Și laba vă mînjește scriptura
Versuri cu năduf… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6969_a_8294]
-
oprit la Piatra Comorii, se polei în câteva secunde. Leonard întinse mâna și văzu cum i se adună în podul palmei stropi aurii. Era o ploaie repezită, de vară, luminoasă și stranie, căci din culmile albastre ale cerului ploua cu pulbere de aur. Din stradă se ridicau glasuri de femeie, iar dinspre Foișorul de Foc se vedea o mică vânzoleală, din care Leonard nu distingea decât fustele colorate ale florăreselor. În poarta bisericii un bărbat își dezbrăcase cămașa în care încerca
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
unul câte unul. În adâncitura palmei sale, Leonard văzu cu uimire praful presat, ca un cocoloș de staniol. Câteva zile posturile de televiziune vorbiră despre acea amiază de aprilie, în care străzile Bucureștiului se acoperiseră pentru câteva minute cu o pulbere de aur. Unii, care nu văzuseră ploaia, se îndoiau de existența ei, deși ce-i drept, cam cu părere de rău, iar câteva inimi exaltate deschiseră topice pe forumuri și chiar liste de susținători ai ideii. Și în timp ce Primăria cheltui
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
Emil Brumaru Erau și curcubeiele prea lungi, Nu le dădeam de capăt niciodată! Ne-mpiedecam de fluturi de poiată, De rîmele clocind sub buturugi. Strigam cuvinte fără de-nțeles În aerul cald îngroșat de pulberi Din care încercau să-mi deie ghes Îngeri cîntînd sfîșietor din tuburi Despre plecarea lor și-a mea, tiptil, Împreunați, cu mîinile-n aripe, Și clătinînd, eu capul, dînșii nimbul, Printre miresme, raze și risipe De păpădii ce le duceam cu
Erau și curcubeiele prea lungi… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7616_a_8941]
-
să ne mai închipuim aproape de zborul din vis când nici nu trebuie să te chinui peste câmp sau mall-uri maluri cimitir dar niciodată ca omizile (o să fii gri o să miroși a boală) când știm drumurile care duc se fac pulbere le tragem pe-o nară și-mprejurul mesei umbra pisicii-ncepe unduios să ruleze un diafilm al celor patru mâini transpirate electrice în jocul cu cărți de piele își modelează amprentele după conturul celuilalt intensitatea simțurilor după temperatura sângelui prin zidul
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
preface în infinitul de a fi mângâiere A fiecărei treceri de Dumnezeu în Dumnezeu. Sufletul meu e leacul fericirii, Sub el se-așează în ofrandă mirii, Din vindecare în vindecare mergând așa Până la carnea (aer subtil) a ta, Iubito făcută pulbere, Culme pe care duhul coboară Pentru a-mi aprinde rugul, Pentru a mă trage în plămânii săi Până la nuditatea grației. Ce văd din ceea ce nu e vedere? Ce parte a lacrimei a reintrat în corp Pentru ca în veci să-mi
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]