716 matches
-
sau toxicitate inacceptabilă. VI. Monitorizarea tratamentului: a. Pacienții vor fi urmăriți imagistic la interval de 3 luni. În caz de progresie tumorală tratamentul va fi întrerupt. b) Testarea mutațiilor activatoare ale EGFR la fiecare 6 luni. Dacă se documentază mutația punctiformă T790M, tratamentul cu erlotinib va fi întrerupt ... ---------- Lit. b) a pct. VI "Monitorizarea tratamentului" din Protocolul terapeutic corespunzător poziției nr. 97, cod (L031C): "ERLOTINIBUM" a fost introdusă de lit. c) a pct. 31 din anexa la ORDINUL nr. 1.036
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278680_a_280009]
-
la erlotinib sau la oricare dintre excipienții produsului. d. Apariția acută inexplicabilă a unor simptome pulmonare noi și/sau progresive ca: dispnee, tuse și febră. Dacă este diagnosticată boala pulmonară interstițială administrarea Erlotinibum nu mai trebuie continuată e) prezența mutației punctiforme T790M a EGFR ... ---------- Lit. e) a pct. VII "Criterii de excludere din tratament" din Protocolul terapeutic corespunzător poziției nr. 97, cod (L031C): "ERLOTINIBUM" a fost introdusă de lit. d) a pct. 31 din anexa la ORDINUL nr. 1.036 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278680_a_280009]
-
este reprodusă după linia directoare OCDE TG 471, Testul de mutație inversă pe bacterii (1997). 1.1. INTRODUCERE Testul bacterian de mutație inversă se bazează pe sușe de Salmonella typhimurium și Escherichia coli, care necesită aminoacizi, și urmărește detectarea mutațiilor punctiforme, care includ substituția, adăugarea sau deleția uneia sau a câtorva perechi de bază din ADN (1) (2) (3). Principiul prezentului test bacterian de mutație inversă constă în detectarea mutațiilor care reîntorc mutațiile, prezente în sușele experimentale, în starea inițială și
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
reîntorc mutațiile, prezente în sușele experimentale, în starea inițială și refac funcționalitatea bacteriilor de a sintetiza un aminoacid esențial. Bacteriile de inversare se detectează datorită capacității lor de a se dezvolta în absența aminoacidului necesar pentru sușa parentală experimentală. Mutațiile punctiforme sunt cauza multor maladii genetice umane și există dovezi substanțiale că mutațiile din oncogene și genele supresoare de tumori din celulele somatice sunt implicate în formarea tumorilor la oameni și animalele de laborator. Testul bacterian de mutație inversă este rapid
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
in vivo. Testul nu furnizează, prin urmare, informații directe privind capacitatea mutagenă și cancerigenă a unei substanțe la mamifere. Testul bacterian de mutație inversă se utilizează, de obicei, pentru o primă triere a activității genotoxice, în special pentru detectarea mutației punctiforme. O bogată bază de date demonstrează că multe produse chimice care dau rezultate pozitive în prezentul test prezintă activitate mutagenă și în alte teste. Există exemple de agenți mutageni care nu se detectează prin acest test; aceste deficiențe se pot
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
vor exclude posibilitatea unei concluzii definitive cu privire la activitatea substanței de testat. Rezultatele pot să rămână nesigure sau discutabile, independent de numărul de experimente. Rezultatele pozitive ale unui test de mutație bacteriană inversă indică faptul că substanța de testat induce mutații punctiforme prin substituirea bazelor sau decalarea cadrului de citire în genomul de Salmonella typhimurium și/sau Escherichia coli. Rezultatele negative indică faptul că, în condiții experimentale, substanța de testat nu este mutagenă pentru speciile testate. 3. RAPORTAREA RAPORTUL TESTULUI Raportul testului
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
necesare 1. Surse difuze *Font 9* *3) Va cuprinde cel puțin o stație de fond urban, iar pentru BaP încă o stație de trafic, fără ca prin aceasta să crească numărul stațiilor. 2. Surse punctuale Pentru evaluarea poluării în vecinătatea surselor punctiforme, numărul de puncte fixe de prelevare se stabilește ținând cont de densitatea emisiilor, de tipurile de distribuție probabilă a poluării aerului și de expunerea potențială a populației. Punctele de prelevare trebuie să fie amplasate astfel încât să fie monitorizată aplicarea celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276866_a_278195]
-
și la cele viitoare, care pot modifica starea apelor, a mediului acvatic și a biotopului, când acestea au impact transfrontier, în principal la: a) prelevări și evacuări de apă; ... b) evacuări și scurgeri de ape uzate din sursele de poluare punctiforme și difuze; ... c) poluări de apă accidentale, periculoase, ce nu mai pot fi evitate, și înlăturarea efectelor acestora; ... d) lucrări hidrotehnice; ... e) lucrări de apărare și măsuri de apărare împotriva inundațiilor din cursuri de apă și din ape interne, împotriva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157611_a_158940]
-
calitate a apelor de frontieră și aplică criterii de calitate a apei în scopul prevenirii, controlului și reducerii impactului transfrontier. 4. Părțile contractante vor lua măsuri pentru prevenirea, controlul și reducerea imisiilor, respectiv a pătrunderii de substanțe periculoase din surse punctiforme și difuze. Lista orientativa a substanțelor periculoase va fi stabilită de Comisia hidrotehnica româno-ungară, luând în considerare directivele UE. 5. Părțile contractante, la emiterea avizelor interne ale lucrărilor noi sau modernizărilor din domeniul de aplicare a prezentului acord, vor urmări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157611_a_158940]
-
se adoptă astfel de norme; ... c) identificarea de noi substanțe prioritar periculoase și elaborarea, în cel mult 5 ani de la identificare, a normelor de calitate adecvate în domeniul apelor de suprafață și a măsurilor pentru controlul emisiilor din principalele surse punctiforme. ... ------------- Art. 2^12 a fost introdus de pct. 10 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. Articolul 2^13 Autoritatea publică centrală din domeniul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234433_a_235762]
-
din anexă 1^3 a fost modificată de pct. 94 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. a) estimarea și identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole ori din alte instalații și activități, bazate printre altele pe informațiile privind epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și (3)-(5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234433_a_235762]
-
Risk) ... y) PACS - Sisteme de Comunicare și de Arhivare a Imaginilor (Picture Archive and Communication Systems) ... z) PDD - Doză Procentuala în Profunzime (Percentage Depth Dose) ... ăă) PET- Tomografie cu Emisie de Pozitroni (Positron Emission Tomography) ... bb) PSF - Funcția de împrăștiere Punctiforma (Point Spread Function) ... cc) PTV - Volumul Țintă Planificat (Planning Target Volume) ... dd) QA - Asigurarea Calității (Quality Assurance) ... ee) QC - Controlul Calității (Quality Control) ... ff) SPECT - Tomografie Computerizată cu Emisie de Fotoni (Single Photon Emission Computed Tomography) ... gg) SSD - Distanță Sursă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182252_a_183581]
-
periculoase în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 ; - SP-MO - micropoluanti organici prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 ; - AP - alte elemente de calitate selectate pe baza utilizărilor apei subterane, precum și pe baza presiunilor antropice identificate, în urma corelării cu sursele de poluare punctiforma, sursele difuze și modul de utilizare a terenului, având în vedere riscul de a nu atinge cerințele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 . Elemente de calitate bacteriologica monitorizate sunt: - CT - coliformi totali, - CF - coliformi fecali, - SF - streptococi fecali. (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175547_a_176876]
-
al articolului unic din LEGEA nr. 84 din 5 aprilie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 327 din 11 aprilie 2006. d) emisie - evacuarea directă sau indirectă de substanțe, vibrații, căldură, zgomot în aer, apă ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalației; ... e) instalație - orice unitate tehnică staționară, în care se desfășoară una sau mai multe activități prevăzute în anexa nr. 1, precum și orice altă activitate direct legată tehnic de activitățile desfășurate pe acel amplasament, care pot genera
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172054_a_173383]
-
plantelor SMR - stat membru raportor SMRZ - stat membru raportor zonal SNPP - Societatea Națională de Protecție a Plantelor UFJ - unitatea fitosanitară județeană USAMV - Universitatea de științe Agronomice și Medicină Veterinară București TOPPS - Program privind instruirea operatorilor pentru prevenirea poluării din surse punctiforme I. INTRODUCERE La nivel internațional, sectorul agricol va fi supus unor provocări majore, cum ar fi: lipsa resurselor naturale, schimbările climatice și emisiile de gaze cu efect de seră. De asemenea, creșterea populației la 9 miliarde de persoane, până în anul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254905_a_256234]
-
suprafață, potrivit cerințelor prevăzute în Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare. ... 3. Reducerea riscului de contaminare a solului, a aerului, precum și a apelor de suprafață și subterane Măsura 1) Promovarea bunelor practici cu privire la evitarea poluării din surse punctiforme și din surse difuze prin intermediul proiectelor TOPPS/BRIDGE/PROWADIS/EOS (2013-2014) Măsura 2) Promovarea tehnologiei de reducere a devierii produselor pulverizate, în special a duzelor care reduc devierea, ca măsură atât de reducere a riscului de contaminare pentru apă, cât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254905_a_256234]
-
de inspecție și certificare a echipamentelor de aplicare la nivel național (2013-2014) Măsura 9) Programe de informare și conștientizare (2014-2015) Măsurile menționate în cadrul obiectivului specific 3 au în vedere următoarele: Măsura 1) Promovarea bunelor practici cu privire la evitarea poluării din surse punctiforme și din surse difuze prin intermediul proiectelor TOPPS/BRIDGE/PROWADIS/EOS (2013-2014) Proiectul TOPPS Proiectul TOPPS (instruirea operatorilor pentru prevenirea poluării din surse punctiforme), inițiat și finanțat de către Asociația Europeană de Protecție a Culturilor și implementat de către Asociația Industriei de Protecția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254905_a_256234]
-
obiectivului specific 3 au în vedere următoarele: Măsura 1) Promovarea bunelor practici cu privire la evitarea poluării din surse punctiforme și din surse difuze prin intermediul proiectelor TOPPS/BRIDGE/PROWADIS/EOS (2013-2014) Proiectul TOPPS Proiectul TOPPS (instruirea operatorilor pentru prevenirea poluării din surse punctiforme), inițiat și finanțat de către Asociația Europeană de Protecție a Culturilor și implementat de către Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România, are ca obiectiv protecția apelor și a solului prin promovarea bunelor practici la utilizarea produselor de protecție a plantelor pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254905_a_256234]
-
Asociația Europeană de Protecție a Culturilor și implementat de către Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România, are ca obiectiv protecția apelor și a solului prin promovarea bunelor practici la utilizarea produselor de protecție a plantelor pentru prevenirea poluării din surse punctiforme. Prin intermediul proiectului TOPPS, adresat operatorilor, dar și consilierilor agricoli, se urmăresc următoarele obiective: 1) dezvoltarea unui set de bune practici manageriale (BPMs) pentru a preveni pierderile din surse punctiforme; 2) dezvoltarea de material de instruire pentru consilieri pe baza BPMs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254905_a_256234]
-
utilizarea produselor de protecție a plantelor pentru prevenirea poluării din surse punctiforme. Prin intermediul proiectului TOPPS, adresat operatorilor, dar și consilierilor agricoli, se urmăresc următoarele obiective: 1) dezvoltarea unui set de bune practici manageriale (BPMs) pentru a preveni pierderile din surse punctiforme; 2) dezvoltarea de material de instruire pentru consilieri pe baza BPMs; 3) diseminarea BPMs către operatori și consilieri: publicății, prezentări la conferințe, standuri la târgurile de agricultură și ferme demonstrative. Proiectul BRIDGE Acest proiect nou poate fi practic împărțit în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254905_a_256234]
-
de protecție a plantelor prin scurgere/șiroire și deviere a produselor pulverizate. Scopul este elaborarea unui pachet cuprinzător de bune practici manageriale pentru TOPPS și PROWADIS în vederea gestionării contaminării apelor de suprafață cu produse de protecție a plantelor, din surse punctiforme și difuze. 3) Proiectul EOS Proiectul EOS - Environmentally Optimized Sprayers - este un proiect pentru identificarea și optimizarea posibilităților de gestionare a echipamentului de aplicare. O atenție deosebită trebuie acordată evitării poluării apelor de suprafață și subterane prin implementarea următoarelor măsuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254905_a_256234]
-
acordată evitării poluării apelor de suprafață și subterane prin implementarea următoarelor măsuri: a) respectarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare (respectarea zonelor de protecție); ... b) manuale de bune practici manageriale pentru prevenirea pierderilor din surse punctiforme și difuze. Aceste materiale vor servi ca suport de referință pentru instruirea consilierilor agricoli; ... c) materiale de instruire pentru operatori elaborate pe baza manualelor prevăzute la lit. b); ... d) ca activități concrete de diseminare, bunele practici vor fi exemplificate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254905_a_256234]
-
acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile "dot-blot", "Southern-blot", "Northern-blot", hibridizarea în situ cromozomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray" ("DNA chips"). Aplicații clinice ale hibridizării: a) în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc); ... b) tehnicile FISH ("fluorescence în situ hybridization") - cu detectarea microdelețiilor cromozomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii; ... c) detectarea anomaliilor cromozomiale numerice și structurale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218964_a_220293]
-
descriu starea chimică a apelor într-un subbazin hidrografic; acestea includ de obicei și secțiunile de monitoring transfrontiera stabilite de acorduri internaționale; ... b) secțiuni de monitoring care evidențiază presiunea antropica (F) față de substanțe chimice din una sau mai multe surse punctiforme sau difuze de poluare dintr-un subbazin; ... c) secțiuni de monitoring care nu prezintă poluare chimică semnificativă și care sunt stabilite fie că secțiuni de referință (B) pentru starea ecologică "foarte bună" sau "bună", fie că secțiuni reprezentative (R) ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155873_a_157202]
-
subbazin (lista specifică fiecărui bazin stabilită pe baza screeningului cantitativ al evacuărilor industriale și al ghidului de indicatori specifici fiecărui domeniu industrial, realizate în 2003); - alte substanțe prioritare/prioritar periculoase evacuate în cantități semnificative în bazin sau subbazin (din surse punctiforme sau difuze). Acele secțiuni unde monitoringul anterior a evidențiat o încadrare în obiectivele de calitate și nu s-a înregistrat nici o creștere a activității antropice vor fi supuse unui nou monitoring de supraveghere la fiecare 12 ani, perioada de realizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155873_a_157202]