245 matches
-
o victorie clară. Bătălia decisivă din primul război punic s-a dat în anul 241 î.H., în Insulele Aegates. Romanii au reușit să câștige bătălia, încheindu-se astfel primul război punic. După moartea lui Hamilcar(228 î.H.), imperiul punic va ajunge sub conducerea ginerelui său Hasdrubal (228-221 î.H.). După ce și Hasdrubal a murit, trupele cartagineze din Spania au ajuns pe mâna fiului lui Hamilcar, Hannibal. Acesta avea doar 25 de ani, însă câștigase încrederea trupelor. Polybius considera că
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
conducerea ginerelui său Hasdrubal (228-221 î.H.). După ce și Hasdrubal a murit, trupele cartagineze din Spania au ajuns pe mâna fiului lui Hamilcar, Hannibal. Acesta avea doar 25 de ani, însă câștigase încrederea trupelor. Polybius considera că al doilea război punic a început din trei cauze: ura lui Hamilcar față de Roma, nemulțumirea cartaginezilor față de ocuparea Siciliei de către romani și succesele generalilor Bacrizi. De asemenea, Polybius aprecia că ,Toate câte s-au întâmplat celor două neamuri, roman și cartaginez, au fost stârnite
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
romani și succesele generalilor Bacrizi. De asemenea, Polybius aprecia că ,Toate câte s-au întâmplat celor două neamuri, roman și cartaginez, au fost stârnite de o singură minte, de un singur om. Și omul acesta era Hannibal.” Al doilea război punic a început cu invadarea Italiei de către Hannibal. El a reușit să obțină victorii foarte importante la Trebbia, în 218 î.H., iar anul următor la lacul Trasimene. În anul 216 î.H. a avut loc bătălia de la Cannae, în care
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
-i învingă pe romani cu propria forță. A plasat în dreapta cavaleria numidiană. În centru erau cavaleriile galică și iberică. În spatele fiecărui flanc al liniei principale erau plasați infanteriștii libieni. Infanteriștii romanii au intrat în luptă cu galii și spaniolii. Cavaleria punică grea a rupt linia cavaleriei, condusă de Aemilius Paulus. Infanteria cartagineză a cedat sub presiunea romanilor, însă, legionarii au ieșit din dispozitiv, devenind o gloată enormă. Această gloată a fost atacată de libieni, iar galii și spaniolii s-au regrupat
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
45.000 de soldați și probabil 18.700 au fost luați prizonieri, în timp ce în tabăra cartagineză au murit doar aproximativ 8.000 de soldați. Hannibal a acordat trupelor o binevenită odihnă. Titus Livius scria că Maharbal(posibil comandant al cavaleriei punice) i-ar fi spus lui Hannibal: Într-adevăr zeii nu-i pot da chiar totul unui singur muritor. Tu știi ca nimeni altul să căștigi o bătălie, dar nu știi să o și folosești”. Tot Livius spunea că întârzierea lui
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
Romanii au preluat cursele cel mai probabil de la etrusci care la rândul lor l-au împrumutat de la greci, dar romanii au fost de asemenea influențați de greci în special după cucerirea Cartaginei, din 146, în urma celui de-al Treilea Război Punic. Conform legendei romane, cursa carelor de luptă a fost folosită de Romulus imediat după fondarea Romei din 753 î.e.n. ca modalitate de a distrage bărbații sabini. Romulus a transmis invitații orașelor învecinate pentru a celebra festivalul Consualia care includea atât
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
(sau Trebbia), a fost una din marile bătălii ale celui de-al doilea război punic, bătălie desfășurată între forțele cartagineze conduse de Hannibal și armata Republicii Române condusă de consulul Titus Sempronius Longus, în anul 218 î.Hr. (sau Trebbia), a fost una din marile bătălii ale celui de-al doilea război punic, bătălie desfășurată între
Bătălia de la Trebia () [Corola-website/Science/302063_a_303392]
-
al doilea război punic, bătălie desfășurată între forțele cartagineze conduse de Hannibal și armata Republicii Române condusă de consulul Titus Sempronius Longus, în anul 218 î.Hr. (sau Trebbia), a fost una din marile bătălii ale celui de-al doilea război punic, bătălie desfășurată între forțele cartagineze conduse de Hannibal și armata Republicii Române condusă de consulul Titus Sempronius Longus, în anul 218 î.Hr Hannibal avea o infanterie grea de 20000 de oameni așezați într-o linie subțire, cu gali în
Bătălia de la Trebia () [Corola-website/Science/302063_a_303392]
-
fiecare flanc. Longus ordonat armatei sale de a înainta în mod tradițional român, încet și, în buna ordine. Primul contact între sulițașii celor două armate. Trupele române erau mai puține , probabil obosite, si de o calitate mai slabă decât cele punice, si au fost învinse rapid. . Cavaleria română a suferit într-un mod similar, si, în curând, cavaleria și sulițașii puni au atacat flancurile din armată română. Numai în centrul românii o duceau mai bine. Chiar dacă atacul lui Mago a terminat
Bătălia de la Trebia () [Corola-website/Science/302063_a_303392]
-
parte din Africa de Nord. Începând secolul al II-lea î.e.n. iau naștere o serie de regate berbere mai mult sau mai puțin durabile. Roma în Magreb - Încă din secolul al III-lea î.e.n., cartaginezii și romanii s-au înfruntat în războiaele punice. Cele două puteri mediteraneene au adunat, pe rând, înfrângeri zdrobitoare și victorii răsunătoare. Apogeul conflictului îl va constitui confruntarea dintre cei doi eroi care au marcat vremurile în care au trăit, cartaginezul Hannibal și romanul Scipio, zis Africanul. Mai multe
Istoria Marocului () [Corola-website/Science/328975_a_330304]
-
Sicilia și a provinciei din Italia. Aria metropolitană are o populație de circa 1,2 milioane. Fenician la origine (numit "Ziz": floare), fortăreață cartagineză în perioada grecească ("Panormos": port peste tot), orașul a fost cucerit de romani în timpul primului război punic (245 î.Hr.). Asediat și cucerit de Genseric, Odoacru și Teodoric, s-a aflat sub suzeranitatea Bizanțului din 535 până la cucerirea sa de către arabi în 831. Capitală de emirat (948), comparabilă cu cele mai mari orașe ale lumii musulmane, a trecut
Palermo () [Corola-website/Science/297314_a_298643]
-
crede că erau o populație originară din Punjab, iar în migrația lor milenară au asimilat caracteristicile culturale ale popoarelor italice pe care le întâlneau în trecere). În Sardegna trăiau în schimb Sarzii, identificați în Shardana, supunându-se înfluenței culturale a punicilor dar a rămas pură de-a lungul câtorva secole. Venetii și Apulii, probabil cu rădăcini ilirice (originea venetilor este controversată) ocupau spațiul actual al provinciei Veneto și Apulia. Trăiau în Galia Cisalpină și populații ca liguri și reti. În vremurile
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
Apulii, probabil cu rădăcini ilirice (originea venetilor este controversată) ocupau spațiul actual al provinciei Veneto și Apulia. Trăiau în Galia Cisalpină și populații ca liguri și reti. În vremurile istorice se înregistrează oprirea elenilor (vorbitori de limbă indo-europeană ) și a punicilor, dominând toată forța de muncă din Galia Cisalpină, în afara regiunilor locuite de veneti. Galii vin în contact cu ligurii determinându-le indoeuropenizarea culturală și etnică. Înainte de sosirea lor, etruscii (probabil ajunși în peninsulă în jurul anului 900 î.Hr, câteva secole
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
influențe orientale și odată cu extinderea culturii cardiale (sau impresso - neoliticul timpuriu în zona vest-mediteraneană) și în Maghreb. În Antichitate acesta a fost inițial sub influență feniciană. Cartagina, cel mai mare și puternic oraș fenician se afla în Tunisia. După Războaiele Punice întreaga regiune a fost înglobată Imperiului Roman. Cu extinderea religiei islamice în secolul al VII-lea, regiunea a intrat sub influență arabă, cu toate că până astăzi diverse minorități vorbesc limba autohtonă berberă. Influența seculară, imediat următoare, a Imperiului Otoman a durat
Magreb () [Corola-website/Science/306454_a_307783]
-
Cynoscephalae, iar sprijinul seleucid nu mai era o amenințare. Prin căsătoria Cleopatrei, fiica lui Antioh, cu Ptolemeu, conflictul seleucido-egiptean se încheie, iar atenția Imperiului Seleucid se întoarce înspre Europa. Hannibal, marele general cartagnez ce a lupta în Al doilea Război Punic, fuge din Cartagina învinsă și se refugiază în Tir. Acesta caută adăpost la curtea seleucidă din Efes, unde decide măsurile împotriva dușmanului său de moarte, Roma. Datorită influenței romane continue în Grecia, Liga Etoliană este nemulțumită. Aceasta dorea reintegrarea cetăților
Războiul Sirian () [Corola-website/Science/320442_a_321771]
-
armată a fost un privilegiu al cetățenilor "assidui", al proprietarilor. Împreună, acestea formau "classis" sau "populus". Polybius a făcut o descriere detaliată a armatei romane de la mijlocul secolului al II-lea î.H., referitoare la cel de-al doilea război punic. Istoricul grec a crezut (cu temei) că armata romană nu a suferit schimbări semnificative de la începutul secolului al III-lea î.H. "Istoriile" lui Polybius au fost scrise cu puțin înainte de anul 150 î.H. Polybius (născut în jurul anului 200
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
2 metri. Atunci când acesta era aruncat , toată greutatea sa se concetra în spatele vârfului mic. Despre gladius știm că în secolul II î.H., romanii au adoptat „gladius hispaniensis”. Această armă ar fi putut fi copiată de romani în primul război punic sau în cel de-al doilea. Unii soldați romani purtau un pumnal, numit pugio. Deși nu apare la Polybius, au fost descoperite câteva în Spania. Triarii foloseau încă vechea lance a hopliților. Dyonisus din Halicarnas consideră că și principes folosiseră
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
pe care să le distrugă cu vasele sale mai rapide. Deși planul lui Hamilcar reușise, acesta nu a putut să facă nimic împotriva corvusului. Marcus Atilius Regulus și Manlius Vulso au obținut o victorie clară. Bătălia decisivă din primul război punic s-a dat în anul 241 î.H., în Insulele Aegates. Romanii au reușit să câștige bătălia, încheindu-se astfel primul război punic. După moartea lui Hamilcar (228 î.H.), imperiul punic va ajunge sub conducerea ginerelui său Hasdrubal (228-221
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
corvusului. Marcus Atilius Regulus și Manlius Vulso au obținut o victorie clară. Bătălia decisivă din primul război punic s-a dat în anul 241 î.H., în Insulele Aegates. Romanii au reușit să câștige bătălia, încheindu-se astfel primul război punic. După moartea lui Hamilcar (228 î.H.), imperiul punic va ajunge sub conducerea ginerelui său Hasdrubal (228-221 î.H.). După ce și Hasdrubal a murit, trupele cartagineze din Spania au ajuns pe mâna fiului lui Hamilcar, Hannibal. Acesta avea doar 25
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
o victorie clară. Bătălia decisivă din primul război punic s-a dat în anul 241 î.H., în Insulele Aegates. Romanii au reușit să câștige bătălia, încheindu-se astfel primul război punic. După moartea lui Hamilcar (228 î.H.), imperiul punic va ajunge sub conducerea ginerelui său Hasdrubal (228-221 î.H.). După ce și Hasdrubal a murit, trupele cartagineze din Spania au ajuns pe mâna fiului lui Hamilcar, Hannibal. Acesta avea doar 25 de ani, însă câștigase încrederea trupelor. Polybius considera că
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
conducerea ginerelui său Hasdrubal (228-221 î.H.). După ce și Hasdrubal a murit, trupele cartagineze din Spania au ajuns pe mâna fiului lui Hamilcar, Hannibal. Acesta avea doar 25 de ani, însă câștigase încrederea trupelor. Polybius considera că al doilea război punic a început din trei cauze: ura lui Hamilcar față de Roma, nemulțumirea cartaginezilor față de ocuparea Siciliei de către romani și succesele generalilor Bacrizi. De asemenea, Polybius aprecia că „Toate câte s-au întâmplat celor două neamuri, roman și cartaginez, au fost stârnite
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
romani și succesele generalilor Bacrizi. De asemenea, Polybius aprecia că „Toate câte s-au întâmplat celor două neamuri, roman și cartaginez, au fost stârnite de o singură minte, de un singur om. Și omul acesta era Hannibal.” Al doilea război punic a început cu invadarea Italiei de către Hannibal. El a reușit să obțină victorii foarte importante la Trebbia, în 218 î.H., iar anul următor la lacul Trasimene. În anul 216 î.H. a avut loc bătălia de la Cannae, în care
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
-i învingă pe romani cu propria forță. A plasat în dreapta cavaleria numidiană. În centru erau cavaleriile galică și iberică. În spatele fiecărui flanc al liniei principale erau plasați infanteriștii libieni. Infanteriștii romanii au intrat în luptă cu galii și spaniolii. Cavaleria punică grea a rupt linia cavaleriei, condusă de Aemilius Paulus. Infanteria cartagineză a cedat sub presiunea romanilor, însă, legionarii au ieșit din dispozitiv, devenind o gloată enormă. Această gloată a fost atacată de libieni, iar galii și spaniolii s-au regrupat
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
45.000 de soldați și probabil 18.700 au fost luați prizonieri, în timp ce în tabăra cartagineză au murit doar aproximativ 8.000 de soldați. Hannibal a acordat trupelor o binevenită odihnă. Titus Livius scria că Maharbal (posibil comandant al cavaleriei punice) i-ar fi spus lui Hannibal: „Într-adevăr zeii nu-i pot da chiar totul unui singur muritor. Tu știi ca nimeni altul să căștigi o bătălie, dar nu știi să o și folosești”. Tot Livius spunea că întârzierea lui
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
care descrie amănunțit Hispania romană. Originea termenului „"Hispania"” este atribuit fenicienilor, prima civilizație non-iberică, care a ajuns în peninsulă pentru a-și extinde comerțul și care a fondat, între altele, orașul activ cel mai vechi din Occident. În limba lor punică l-au numit "Isephanim", „"Coastă de iepuri"”. Iepurii se găseau și încă se găsesc în abundență în Andaluzia, iar unele monede bătute în epoca lui Hadrian reprezentau personificarea Hispaniei ca o doamnă așezată, cu un iepure la picioarele ei. Începând
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]