121 matches
-
pupilar este activată în mod reflex de pătrunderea unei cantități prea mari de lumină care reduce diametrul pupilar și determină astfel scăderea luminii la nivelul retinei. La rândul său, componenta simpatică este stimulată în timpul emoțiilor puternice și determină creșterea diametrului pupilar. Stimularea parasimpatică determină contracția mușchiului ciliar de formă inelară alcătuit din fibre musculare netede dispuse în jurul capetelor externe ale ligamentelor radiale ale cristalinului. Contracția acestuia reduce tensiunea din ligamente și permite accentuarea convexității cristalinului focalizând sistemul optic asupra obiectelor aflate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1932). La baza proceselor homeostazice stau fenomene adaptative de predominanță simpatică sau parasimpatică, produse prin stimularea neuro-reflexă a structurilor vegetative centrale, care - după cum se știe - scapă total sau parțial controlului conștient al scoarței cerebrale. Este cazul reflexelor somato-vegetative: respirator, vasomotor, pupilar, salivar, faringian, vezical, genital etc. Reacțiile neurovegetative compensatoare de autoreglare și control al funcțiilor normale de întreținere ale organismului sunt precedate de procese complexe de integrare și prelucrare a informațiilor sosite pe căile aferente la nivelul centrilor organo-vegetativi din axul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Prin acest mecanism, contracția musculaturii striate, de pildă, ca manifestare somatică, se însoțește de vasodilatație locală și aport sanguin crescut, chiar de la începutul activității contractile a mușchiului. Tulburările vasomotorii asociate hemiplegiei de origine corticală sunt, de altfel, clasice, iar modificările pupilare și lăcrimarea din timpul stimulării zonei motorii a mușchilor extrinseci ai ochiului sunt bine cunoscute. (adaptare după Sherwood, 2001). După Guyton, atât cortexul motor, cât și cel premotor ar elabora, în urma integrării și prelucrării aferentelor senzoriale specifice și nespecifice sosite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vor fi succint expuse implicațiile biologice ale adrenalinei și reglarea secreției medulosuprarenale. Efectele biologice depind de prezența și densitatea celor două tipuri de receptori adrenergici (alfa și beta) cu subtipurile respective. Stimularea receptorilor alfa1-adrenergici provoacă contracția musculaturii netede vasculare, uterine, pupilare și pilomotorii. Pe plan metabolic, adrenalina produce hiperglicemie ca urmare a activării glicogenolizei hepatice și inhibării secreției de insulină. Receptorii alfa2-adrenergici provoacă inhibarea eliberării presinaptice și relaxarea musculaturii netede vasculare și intestinale. La rândul lor, receptorii beta1-adrenergici predomină la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și încălțămintei, cu rol de veritabil sistem cvasifiziologic. II.10. CONTROLUL ADAPTĂRII LA LUMINĂ ȘI DISTANȚĂ Ion HAULICĂ Cantitatea de lumină receptată de retină este controlată de iris. În funcție de intensitatea luminii, ochiul își adaptează sensibilitatea fotoreceptorilor retinieni, modificând diametrul orificiului pupilar aflat în centrul irisului. Nepermițând razelor luminoase să treacă prin zona periferică a cristalinului, acest diafragm colorat împiedică apariția aberațiilor sferice și cromatice. II.10.1. ADAPTAREA LA LUMINĂ Diametrul variabil al pupilei este reglat în funcție de intensitatea luminii pe cale neurovegetativă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrul irisului. Nepermițând razelor luminoase să treacă prin zona periferică a cristalinului, acest diafragm colorat împiedică apariția aberațiilor sferice și cromatice. II.10.1. ADAPTAREA LA LUMINĂ Diametrul variabil al pupilei este reglat în funcție de intensitatea luminii pe cale neurovegetativă de către reflexul pupilar la lumină. Iluminarea intensă reduce diametrul pupilei până la 1 - 2 mm și poate crește până la 8 - 9 mm în timpul expunerii ochiului la lumină slabă. Reducerea fantei pupilare (mioza) în cazul luminii puternice se datorește contracției fibrelor circulare ale musculaturii iriene
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Diametrul variabil al pupilei este reglat în funcție de intensitatea luminii pe cale neurovegetativă de către reflexul pupilar la lumină. Iluminarea intensă reduce diametrul pupilei până la 1 - 2 mm și poate crește până la 8 - 9 mm în timpul expunerii ochiului la lumină slabă. Reducerea fantei pupilare (mioza) în cazul luminii puternice se datorește contracției fibrelor circulare ale musculaturii iriene, în timp ce dilatarea pupilei (midriaza) se realizează prin contracția fibrelor musculare radiare din iris. Spre deosebire de fibrele circulare ale irisului care sunt sub controlul inervației parasimpatice, cele radiare sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de excitare normală a fotoreceptorilor. Jocul pupilei este comandat de contracția și relaxarea fibrelor musculare iriene aflate permanent sub controlul inervației simpatico-parasimpatice. Dacă parasimpaticul produce iridoconstricție și mioză, simpaticul va realiza midriază prin contracția fibrelor radiare însoțită de inhibiția centrului pupilar parasimpatic (zona anterioară a nucleului Edinger-Westphal din mezencefal). Calea eferentă va avea traiectul nervului oculomotor comun și de aici la ganglionul ciliar. Fibrele postganglionare parasimpatice merg pe calea nervilor scurți ciliari pentru a forma plexuri de anastomoză pe fața externă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Calea eferentă va avea traiectul nervului oculomotor comun și de aici la ganglionul ciliar. Fibrele postganglionare parasimpatice merg pe calea nervilor scurți ciliari pentru a forma plexuri de anastomoză pe fața externă a corpului ciliar de unde pleacă ramuri la sfincterul pupilar și cornee (fig. 159). Relaxarea pupilară este comandată de inervația simpatică reprezentată de centrul hipotalamic Karplus și Kreidl din planșeul ventriculului III și căile descendente pontobulbare și intermediolaterale până la centrul ciliospiral a lui Budge (C8-D1). Fibrele simpatice părăsesc măduva prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
oculomotor comun și de aici la ganglionul ciliar. Fibrele postganglionare parasimpatice merg pe calea nervilor scurți ciliari pentru a forma plexuri de anastomoză pe fața externă a corpului ciliar de unde pleacă ramuri la sfincterul pupilar și cornee (fig. 159). Relaxarea pupilară este comandată de inervația simpatică reprezentată de centrul hipotalamic Karplus și Kreidl din planșeul ventriculului III și căile descendente pontobulbare și intermediolaterale până la centrul ciliospiral a lui Budge (C8-D1). Fibrele simpatice părăsesc măduva prin ramurile comunicante albe, traversând ganglionul cervical
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai ales tulburări de vedere, ataxie și tulburări de memorie. Sindromul este o manifestare combinată a celor două afecțiuni, psihoza și encefalopatia, numite după doctorii Sergei Korsakoff și Carl Wernicke. Encefalopatia se caracterizează prin: confuzie, nistagmus, oftalmoplegie, anizocorie, ataxie, reflexe pupilare lente, cu evoluție progresivă către comă și moarte. Psihoza prezintă amnezie anterogradă și retrogradă, confabulație și halucinație. Se consideră că encefalopatia este rezultatul deficienței severe și acute de vitamină B1, în timp ce psihoza este o sechelă neurologică cronică a acesteia. Forma
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
potențial letal. Include emaciere severă, creștere normală în înălțime, dezvoltare intelectuală normală sau precoce. III.1.4. AFECȚIUNI IATROGENE III.1.4.1. Afecțiuni medicamentoase Sindromul serotoninergic Reprezintă o serie de simptome de tip disautonomic ce includ diaree, diaforeză, modificări pupilare și febră, ce sunt asociate cu agoniști de serotonină, inhibitori de recaptare sau precursori (Benarroch, 1997). Nu se cunosc modificări neuropatologice. Sindromul neuroleptic malign Caracterizat prin apariție de rigiditate, hipertermie și diverse aspecte de hiperactivitate autonomă, ce includ tahicardiile, presiune
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este indicat pentru suprafețe cutanate ce se găsesc imediat deasupra unui plan osos. Pentru a avea și un control obiectiv al momentului când subiectul începe să simtă durerea, Toulouse și Pieron recomandă să se observe momentul dilatării pupilei. Când dilatarea pupilară se produce este rar ca mișcări, gesturi sau expresii verbale, ale subiectului să nu trădeze senzația de durere, chiar dacă subiectul nu a fost avertizat de scopul experienței. Înafară de algometrul Mc Donald se utilizează algometrul Cattell, algesimetrul Cheron, algostezimetrul Toulouse-Pieron
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
acute sau cronice și pot include insuficiențe post-ganglionare sau pre-ganglionare. În cazul în care apar astfel de tulburări, pacientul are și alte manifestări, nu doar sincope. Majoritatea acuză disfuncții sexuale, inconținențe sfincteriene, tulburări de sudorație, salivație, lacrimație, precum și modificarea diametrelor pupilare și neadaptarea lor la nevoile oculare ale pacientului. Afecțiunile cardiovasculare care modifică fluxul sangvin cerebral determină frecvent sincope. Acestea pot include blocaje intracardiace de transmitere a stimulilor electrici, probleme ale nodului sinusal (zona specializată a inimii care reglează ritmul cardiac
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
evreică străină. 19. Prin căsătoria c-o evreică pământeană evreul străin nu cîstigă dreptul de-a se așeza în statele noastre. 30. În nici un caz rabinii și mai marii evreilor nu-și pot aroga vro jurisdicțiune sau dirigerea de moșteniri pupilare. 31. Evreilor străini nu le e permis a se așeza în statele noastre până ce nu vor fi câștigat dreptul de împămîntenire prusian. 32. La câștigarea drepului de pămîntenie nu pot ajunge decât după propunerea guvernământului provinciei în care vor să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
evidenția leziuni ale colului uterin, anexelor etc. j. Sistemul nervos central (SNC), organe de simț și glande endocrine; se va aprecia starea de conștiență a pacientului, orientarea temporo-spațială, reflexele osteo-tendinoase, cutanate abdominale, cutanat plantar (Babinski prezent în leziunile piramidale), reflexul pupilar, reacția la durere. Examinarea coloanei vertebrale este importantă dacă avem în vedere o rahianestezie; examenul atent al regiunii cervicale anterioare, poate evidenția o gușă cu sau fără hipotiroidie. 4.1.2.2. Examenul clinic pe segmente Examinarea pe segmente a
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
nicotină • organofosforice • monoxid de carbon • cianuri • toxină botulinică • etanol • izopropanol • organofosforice examenul pupilei Dimensiunile pupilei sunt rezultatul balanței dintre inervația simpatică și cea parasimpatică. Stimularea simpatică a receptorilor alfa 1 conduce la 14 dilatarea pupilei În timp ce blocarea lor cauzează constricție pupilară. Stimularea colinergică a musculaturii sfincteriene a irisului provoacă mioză, blocada anticolinergică producând midriază (tabelul 7). Tabelul 7. - Cauze toxice de midriază și mioză CAUZE MEDICAMENTOASE DE MIDRIAZĂ CAUZE MEDICAMENTOASE DE MIOZĂ • anticolinergice • antihistaminice • antidepresive ciclice • IMAOsimpatomimetice • methemoglobinizante • teofilină • anticolinesterazice • opioide
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
auriculară sau maxilo-facială. Echimozele palpebrale, în special asociate cu chemozis, trebuie să ridice suspiciunea unei fracturi de bază de craniu. Aprecierea situației cranio-encefalice va lua în considerare starea de constiență, prezența mișcărilor spontane sau deviațiilor globilor oculari, reactivității și egalității pupilare. Inegalitatea pupilară poate fi prezentă în leziuni cerebrale ipsilaterale (midriază alături de alte semne de focalizare) sau în cadrul sindromului Claude Bernard Horner instalat într-o fractură de coloană cervicală. Prezența semnelor de focalizare ridică suspiciunea unui hematom intracranian, situație ce impune
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
maxilo-facială. Echimozele palpebrale, în special asociate cu chemozis, trebuie să ridice suspiciunea unei fracturi de bază de craniu. Aprecierea situației cranio-encefalice va lua în considerare starea de constiență, prezența mișcărilor spontane sau deviațiilor globilor oculari, reactivității și egalității pupilare. Inegalitatea pupilară poate fi prezentă în leziuni cerebrale ipsilaterale (midriază alături de alte semne de focalizare) sau în cadrul sindromului Claude Bernard Horner instalat într-o fractură de coloană cervicală. Prezența semnelor de focalizare ridică suspiciunea unui hematom intracranian, situație ce impune diagnostic imagistic
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
permite puține secunde pentru o resuscitare salvatoare, de aceea recunoașterea semnelor premonitorii este esențială : pierderea brusca a stării de conștiență • instalare rapidă a palorii, dar cel mai frecvent a cianozei generalizate • stop respirator • uneori convulsii generalizate • dispar reflexele oculare (palpebrale, pupilare) Moartea clinică trebuie categoric diagnosticată diferențiat, rapid de alte situații clinice dramatice: 1. LIPOTIMIA - pierdere tranzitorie a stării de conștiență 2. SINCOPA - întrerupere de scurtă durată a unei funcții vitale - conștiență, respirație, funcție cardio-vasculară, cu revenire spontană 3. COLAPSUL - hipotensiune
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
congelarea; - îmbălsămarea. I. Fenomenele cadaverice abiotice imediate. Constituie primele semne ale morții biologice. Cum activitatea nervoasă reprezintă una din lațurile triadei vitale, încetarea acesteia se vă exterioriza prin: pierderea sensibilității, abolirea reflexelor și paralizia sfincterelor. Prezintă importantă practică dispariția reflexului pupilar și paralizia sfincterului anal. Aprecierea dispariției reflexului pupilar se face prin contacte repetate ale vârfului degetului arătător pe suprafața corneei. La animalele în viață se produce o retractare spontană a pupilei. La cadavre acest reflex este abolit. Reflexul pupilar dispare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
primele semne ale morții biologice. Cum activitatea nervoasă reprezintă una din lațurile triadei vitale, încetarea acesteia se vă exterioriza prin: pierderea sensibilității, abolirea reflexelor și paralizia sfincterelor. Prezintă importantă practică dispariția reflexului pupilar și paralizia sfincterului anal. Aprecierea dispariției reflexului pupilar se face prin contacte repetate ale vârfului degetului arătător pe suprafața corneei. La animalele în viață se produce o retractare spontană a pupilei. La cadavre acest reflex este abolit. Reflexul pupilar dispare însă și la animalele în stare de comă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
reflexului pupilar și paralizia sfincterului anal. Aprecierea dispariției reflexului pupilar se face prin contacte repetate ale vârfului degetului arătător pe suprafața corneei. La animalele în viață se produce o retractare spontană a pupilei. La cadavre acest reflex este abolit. Reflexul pupilar dispare însă și la animalele în stare de comă profundă că și în urmă instilațiilor de Atropina sau Pilocarpina. Paralizia sfincterului anal poate fi observată la cazurile de moarte prin agonie prelunga, exteriorizata prin deschiderea orificiului anal și prezența de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
toate grupele musculare. Inițial, intră în rigiditate musculatură netedă, primul fiind mușchiul glandelor seminale, apoi mușchiul cardiac, ventriculul stâng intrând în rigiditate la 30 minute după moarte. Concomitent se observă și contracția musculaturii netede cutanate - horipilația cadaverica -, apoi contracția sfincterului pupilar - mioza, - intrarea în rigiditate a vezicii urinare, a uterului la femeie, a stomacului și a intestinului. Intrării în rigiditate a musculaturii netede îi urmează cea a musculaturii somatice. Ea începe în general la 3-4 ore după moarte și este completă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a abdomenului; constipație tenace + retenție de gaze + meteorism;tulburări urinare 7. afecțiunile acute ale bazei pulmonului drept: - pneumonie, pleurezie, infarct pulmonar; - semnele stetacustice + examenul pulmonar radiologic. 8. crizele gastrice tabetice: - absența semnelor de neurosifilis; antecedente; reflexe rotuliene prezente; absența rigidității pupilare, a semnului Romberg; R.B.W. negativ. 9. herpesul Zoster Înainte de erupție:topografia parietală caracteristică; În 24 - 48 de ore apare erupția. 10. infarct intestinal: - durerea violentă, frecvent În mezogastru; starea de șoc; tulburări de tranzit- ocluzie; - examen obiectiv: meteorism; absența
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]