4,523 matches
-
dușmanii tăi, care te văd plătit de SRI, SIE și poate chiar și de o aripă mai normală din CIA: ce te mână în această luptă inegală cu structuri maghiare din exterior și interior care au instituționalizat deja separatismul și purificarea pe criterii etnice a românilor din Harghita și Covasna? Mă faci să râd. Da, așa este. Sunt plătit ba de SRI, ba de SIE. Dacă nu sunt plătit de serviciile secrete românești atunci sunt plătit de Partidul Civic Maghiar ca să
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
în ziua Paștelui. Cel mai spectaculos obicei este stropitul. Stropitul își are originea în Germania, iar majoritatea românilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La început, stropitul se făcea cu apă, ulterior este folosit prafumul. Apă este simbolul purificării încă din precrestinism, si pentru faptul că apa provine din fântâni a aparut împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de nemți. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanica în amintirea zeiței fertilității și a primăverii. Această zeița
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
nouă prin Agora Au luat-o-n brațe, au sărutat-o și-au preschimbat-o. La Agapele Mielului pe Cruce Se tăiau berbecuți înfipți în frigări, La Cinele Adunaților Hekatei de pe răscruce Veneau, se ghiftuiau toți flămânzii Aflând limanul Supremei Purificări Până la Săptămâna Nouă Cu-A Brânzii, în tot felul de Biserici și Adunări Ale Agnețului Fiul Blândei Miori. Iarăși De-Odată Ca Niciodată înflori comerțul cu miei, berbecuți, batali, Cât livezile de măslini, migdali, portocali, N-aduceau nici jumătate din
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Astăzi țăranul umblă cu cravată, cu pantofi, cu pantaloni de tergal; că de multe ori nici nu poți să deosebești un țăran de un funcționar.” (p. 28) După confiscarea proprietății private, după dislocarea socială, geografică și identitară, după trierea și purificarea “elementelor indezirabile” (arestate sau omorîte de comuniști), se trece la eradicarea memoriei sociale și la uniformizarea reflexelor individuale. Desființarea tradiției e completă, iar alienarea țăranului desăvîrșită. Între dezastru social și ratare psihologică Citite în cheia dublă a afirmării și negării
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
neconvenționalului artist care a fost. Poate și de asta mi se pare că punerea în scenă strînge cumva energii, gînduri, poante, ceva din tot ce a fost bun și profesionist aici, ca o încercare de chemare a duhurilor zîmbitoare, de purificare și de revigorare a unor apariții și stiluri actoricești, a unor atitudini și percepții ale esenței teatrului. Care se sprijină fundamental pe ACTOR. Aici este misterul, aici este truda. Am citit piesa lui Eftimiu de cîteva ori, în diferite etape
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
nici un SOS/ aud numai cîntecul rechinilor care vestesc/ încă un naufragiu sub pavilion românesc” (Poem optimist). Pamfletarul se dezlănțuie cu o vehemență eminesciană împotriva „răilor” și „famenilor” zilelor noastre care n-au șovăit a infesta un răstimp ce părea rezervat purificării. Iluziei spulberate îi răspunde deziluzia incandescentă: „Poeme pentru femeile cu pubisul năpîrlit/ fericite însă că pot să-și apese piciorul gros/ pe tîmpla celui gata să-și dea suflarea?/ poeme pentru preotul care scheaună/ lîngă biserica dărîmată de el însuși
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
de hazardul întâlnirii bărbatului fatal: Sayub Shalla, un indian arabizat, zis Arămiul, de care e ca și vrăjită, de vreme ce ne aflăm în plin capitol al "narcozelor". Sayub se arată a fi meșter mai cu seamă în ritualuri de descântece de purificare, decât în performanțe erotice. Câmpurile celor doi amanți, crede autorul, erau într-o inexplicabilă vrăjmășie. îi dăm dreptate atunci când aflăm ce hram poartă acest Sayub: proxenet și furnizor de prostituate (inclusiv românce) pentru combatanții islamiști. Așadar, avem de-a face
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
xenofob sau antisemit articolul Piloții orbi, în întregul lui, cred că ar fi o exagerare." Nici articolele "legionare" nu sunt de incriminat: "în susținerea ideologiei legionare (susținere mai degrabă morală), el plutește printre abstracțiuni, convins că singura soluție ar fi purificarea spirituală, efect probabil și al studiilor sale de indianistică. Să recunoaștem că autorul Profetismului românesc nu depășea bunele intenții creștine, care, întâmplător, coincideau și cu unele precepte ale Gărzii de Fier, ca sectă religioasă. El se găsea din punctul de
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
viziune decît de tehnica (...) Universul lui Proust este exprimat metaforic de artizan fiindcă este surprins metaforic de artist": atunci cînd el "înțelege că voința, fiind utilitara, slujind inteligență și obișnuință, nu reprezintă o condiție a experienței artistice", aceasta iluminare, prin purificarea de un contingent care poate fi, iată, propria voința, îl întoarce la esență lui ca artist și a artei sale că viziune - tot în cuvintele lui Beckett, "germenele soluției proustiene se află conținut în însăși punerea problemei" (în alt loc
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
a lui Fundoianu față de literatura română își află rădăcinile în pozițiile ceva mai puțin severe, urmărind o altă "rezolvare", ale lui Nicolae Iorga. Iată ce susținea acesta (la 1903!) despre misiunea intelectualului român. "Ceea ce avem de făcut înainte de toate e purificarea, întregirea și mai ales răspîndirea culturii noastre", întrucît în România avem "un stat pentru toți, și o cultură pentru boierii și parveniții din funcții." Concluziile lui Iorga nu erau nici ele blînde atunci cînd spunea: "Avem un stat național fără
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
descoperită în "armonia deplină cu mediul", în complicitatea cu lucrurile, cu ploaia, cu vegetația, cu păsările, tradusă de Sey Mondy în "starea de saludos", "ceva între salut și reverență", o formă de libertate, o formă de rezistență dar și de purificare, un mod de a rezona cu lumea și de a se identifica cu sensurile ei latente, pentru a le dezvălui. Saludos e o cale spre a găsi "ceva definitoriu pentru întreaga umanitate, un simbol admis de toată lumea", ceva mai presus
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
piesa, nu dramaturgia pot revigora însă sursele poluate ale teatrului; în cărțile lui Artuad două mari metafore exprimă ideea unui limbaj teatral revenit la originile sale: ciuma și alchimia. "Maladia ca revelație a invizibilului implică, totodată, dimensiunea vindecării și a purificării, grație revelației aduse de dezordine. Așa că, atunci când vorbește despre epidemia salvatoare, Artaud intuiește perfect schema tradițională: refacerea unei dezordini - sau, dacă vrem, vindecarea după o vătămare organică". Monique Borie examinează cu acribie și cu o cunoaștere internă a spațiului cercetat
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
măscărici", atari apucături, pentru a transpune într-o cheie lejer-agreabilă dramatismul unui impact lăuntric încorporat. Altminteri spus, pentru a se despovăra, ca personaj el însuși, de tensiunile operei ce-i depășeau, după toate probabilitățile, conștiința de sine reflexivă. Era o purificare cu caracter reflex, o regenerare vitalistă a fibrei creatoare suprasolicitate într-un univers livresc la care, venind din "neagra țărănie", nu era pe deplin adaptat. Un interesant aspect al raportului dialectic dintre individ și colectivitate pe care îl conține subtextual
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
putere de vindecare, cel puțin simbolică pentru cel care îl primește. Fără să mai vorbim de orbul din Betsaida vindecat de un sărut (Marcu, 8, 22-26), ne vom aminti de sărutul dat leprosului care este mai întîi un act de purificare. Cum leprosul este impur, sărutul de caritate îl purifică. Dar poate și să-l vindece, așa cum a făcut sfîntul Martin sărutîndu-l pe lepros pe gură. În acest sărut taumaturgic, rolul salivei este important: Îndată ce saliva binecuvîntată, ieșită din gura sfîntului
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
prezența lui Dumnezeu chiar dacă legăturile cu trupul pământesc sunt încă prezente. În ceea ce-l privește pe Sfântul Grigorie al Nyssei, el consideră că omenirea și-a pierdut „aripile nemuririi” pe care le poseda în natura sa originară 42 Efortul de purificare constă în a pune în lumină frumusețea ascunsă 43, în a te întări cu aripa cerească. „Cu cât cineva se întărește în bine și rămâne în el, cu atât zborul său devine mai rapid; chiar și odihna îi slujește de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
pentru ochii trupești; Îl poți vedea în parte numai cu mintea, Îl cunoști din operele Sale asupra lumii. Ochii spiritului trebuie să învețe să vadă, iar urechile inimii să audă. De aici apare nevoia de a se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
opera poetică și activitatea de matematician, analizînd cu pertinență activitatea de profesor ale lui Dan Barbilian (Ion Barbu), Solomon Marcus nu trece sub tăcere nici episoadele mai puțin convenabile din viața acestuia. În toamna anului 1940, în urma apariției Decretului-lege de purificare a funcționarilor publici, profesorul Dan Barbilian a depus la Comisia pentru verificarea cadrelor didactice din învățămîntul superior, mai multe rapoarte privindu-i pe colegii săi de catedră, inclusiv despre marele matematician Simion Stoilow. Tonul acestor delațiuni (să nu ne ferim
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
pentru ochii trupești; Îl poți vedea în parte numai cu mintea, Îl cunoști din operele Sale asupra lumii. Ochii spiritului trebuie să învețe să vadă, iar urechile inimii să audă. De aici apare nevoia de a se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Jderi*) și descendentă a lui Ștefan cel Mare în lupta de la Soci când domnitorul prinsese o turcoaică și... încă nu i se stabilise statutul de sfânt, care a traversat cu vitejie itinerarul ortodoxism-baptism-protestantism stabilindu-se în final spre pocăință și purificare în oastea yoghistă a lui Gregorian Bivolaru, a spus repede și cu adâncă evlavioșenie: -Videți, măi copchii, aice îi lucrarea Domnului... Se referea, desigur, la înțepenirea imaginii. Ne-a cuprins pe loc o emoție atât de puternică pe toți patru
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
cooperează cu poeta patiens. Sub pana lui Alexandru Lungu abstragerea ființei din materie nu se poate săvîrși pe deplin, relațiile poetului cu transcendența fiind dificile. D-sa năzuiește spre o dematerializare, spre o lepădare de ispitele mundane, așadar spre o purificare al cărei corespondent îl alcătuiește figurația angelică. Aidoma unor Blaga, Voiculescu, Crainic, Sandu Tudor, poemele lui Alexandru Lungu sînt doldora de îngeri, fixați în cele mai felurite ipostaze, nu fără a se observa un criteriu estetic, o calofilie a transcrierii
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
considerăm că figura Lupului Fenrir (zeitate majoră daco-geto-gotică, identificabilă, funcțional, cu Însuși Zalmoxis!) aduce, În toate cazurile, sugestia demiurgiei, a Întemeierii Neamului Dacilor-DAOI (Poporul CĂII DREPTE, dar și Poporul LUPULUI!)sau, cel puțin, a dorinței de schimbare a lumii (prin PURIFICARE - PURIFICAREA presupunând trecerea prin INIȚIEREA [MIORITICĂ] A MORȚII). Munca acelor “Collegia fabrorum” (societăți secrete, de la Începutul mileniului I, cu misiunea de a “Împăca”, În esența lor spirituală, simbolurile divine ale antichității - zalmoxiene, În cazul României! cu cele creștine) vădește efecte
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
că figura Lupului Fenrir (zeitate majoră daco-geto-gotică, identificabilă, funcțional, cu Însuși Zalmoxis!) aduce, În toate cazurile, sugestia demiurgiei, a Întemeierii Neamului Dacilor-DAOI (Poporul CĂII DREPTE, dar și Poporul LUPULUI!)sau, cel puțin, a dorinței de schimbare a lumii (prin PURIFICARE - PURIFICAREA presupunând trecerea prin INIȚIEREA [MIORITICĂ] A MORȚII). Munca acelor “Collegia fabrorum” (societăți secrete, de la Începutul mileniului I, cu misiunea de a “Împăca”, În esența lor spirituală, simbolurile divine ale antichității - zalmoxiene, În cazul României! cu cele creștine) vădește efecte limitate
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
bacovian („tot Pămîntul e-o provincie”) vorbește de această grație fragilă, pioasa a poeziei sale, mereu amenințată. Cezar Ivănescu este „un rob răbduriu”, muncind asupra versului, evitînd luxurianta lexicala. Experiență scrisului, urmînd convulsiile interiorității constituie un supliciu ce duce la purificare: scrie pe creier „cu negreala de pe suflet”. Infernul Baaadului, cu a sa pecete funebra Îngăduie acum revelația seninătății: o iubire expurgata, de limpezimea cerului sticlos, și-a domolit furiile temperamentale, rămînÎnd senina și sfîșietoare totodată. Descoperim aici atitudinea mioritica; poetul
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
60, fie de agresivitatea junilor anilor ’80. Exegeza rămîne Încă datoare acestei promoții (care, să observăm, nu a pătruns „grupat”), dar, mai ales, acestui poet. Glumind, Cezar Ivănescu se consideră un nouăzecist; afirmația rămîne valabilă doar În sensul unei visate purificări, volumele ivite/ recuperate după seismul decembrist oferindu-i statutul de „nou născut”. În rest, el este și rămîne, indiferent la mode și clasificări, un mare poet. Considerat un mioritic de tip cult, poetul Împăca gingășia frusta și oralitatea sibilinica, Încercînd
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Acum suntem fără nimeni în plenitudinea spaimei, Hrăniți de sânul unei fiare, Cu ochii supți de această clipă Ce ne smulge gurile de pe sânul îmbuibării cu moarte. Ne întoarcem crucificați unul într-altul în acel loc dintâi ce ne este purificare în azi, în atunci. Ne-am iubit ca două furtuni Venite din puncte contrarii, Izbindu-se până când s-a întâmplat risipirea Și în cerul limpezit A rămas numai puful unor lacrimi. Dumnezeu l-a luat în palmă Și l-a
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]