3,386 matches
-
lasă memoria!) că fostul secretar general de redacție al Luceafărului lui E. Barbu (și el, figură luminoasă a trecutului ce se continuă deseori în prezent) a publicat pe vremuri un interviu (comandat de PCR, desigur) cu mama dlui Virgil Ierunca, pusă să-și acuze fiul aflat în Franța de tot felul de orori (între care și aceea de a o fi dat uitării!). Servind odinioară astfel de cauze murdare, directorul general al TNB nu poate să le servească acum pe cele
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
Is. Chr., fiului lui David, fiului lui Abraam», cu șeasă genetivi de dependență, cu aposite cu tot" (în Opere, II, 1992, p. 272). Peste cîteva pagini apare însă recomandarea clară și motivată de a se limita înlănțuirea: "Însă și numele pus înainte poate să depindă de alt precedente și așa să fie și el pus asemenea în genetiv, pr. (...) facerea semnului crucei; verdeața ierbei cîmpilor; frumusețile florilor plantelor etc., și așa mai încolo, estinzînd numărul numelor cu relațiunea genetivale. Numai cît
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
și, după știința mea, în acela al documentarului, stă, în primul rînd, în filosofia lui, în nivelul intelectual și în caracterul său enciclopedic, de sinoptic al unui amplu interval istoric. Ieșind din stereotipia evocării grave și, inevitabil, sentimentale, cu accentele puse obligatoriu pe ființa determinată a artistului și pe datele unei opere incluse aprioric într-un regim al unicității, filmul despre Corneliu Baba se așază într-o perspectiva mult mai largă, creația artistului este privită prin grila marilor evenimente ale istoriei
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
cu titlurile. Ce rol a avut pentru dv. ca poet copilăria? Dar adolescența? Vă amintiți cazuri mai interesante, din orice punct de vedere, din acea perioadă? Aveți întâmplări care v-au marcat, ca om? E o întrebare atât de grea! Pusă mie, ea ar trebui să mă împingă pe un teritoriu pe care, datorită firii mele, l-am ținut mereu ocultat. Mă simt de-a dreptul panicat când sunt iscodit asupra dedesupturilor ființei mele. Acolo sunt interioarele acelea nebune pe care
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
național și popular, au făcut politică numeroși scriitori, cu vederi de extremă dreapta, Goga, Iorga, Eliade, dar, în contrapartidă, și scriitori cu vederi liberale și democratice, E. Lovinescu și ceilalți critici mari. Niciodată totuși mai mult ca după 1989 nus-a pus mai acut de către scriitori întrebarea: Dacă nu noi, cine?" În adevăr, cine? Foștii comuniști din al doilea rînd al nomenklaturii? Bătrînii țărăniști ori liberali antebelici împuținați de închisorile comuniste? Pînă la ivirea unor tineri specialiști în administrație ori politologie (și
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
se pricopsească ei, că nici noi nu murim!” Ăsta e românul! Cum simte o adiere și-i e un pic mai bine, se-nmoaie ca balega În ploaie! Altceva ar fi dacă ar simți toți, dar toți, țăpușa la spate, pusă aci, În dos, ca pe vremea lui Țepeș! Altfel, la noi, de când e lumea, unii fură și alții Îndură! Eu mă mir că mai e de furat! Dar uite, că e! Și când no să mai fie, o să pună biruri
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
strălucite, se cufundau în moleșeala vieții de moșie. Rosetti Tețcanu (tatăl Marucăi Enescu) se încuia în biroul său pentru a face pasiențe, știa vreo cincizeci. Această trăsneală am constatat-o la mulți moldoveni de toate categoriile. în seama cui trebuie pusă? A influenței ruse, sau poloneze? Dar ifosele de boierie, praful în ochi? Cred că ne vin din Polonia, după cum instabilitatea, violența și talentul narațiunii, pe care l-am văzut la țăranii moldoveni, vin de la ruși." Bineînțeles, Georgică nu se îngroapă
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
celor care îl citesc. Patronii îl mai tolerează (dar nu se știe până când!), plictisiți că nu vine la ședințele zilnice de sumar cu subiecte "tari" (din culisele culturii), la înălțimea celorlalte secții ale ziarului; subiecții sunt revoltați de titlurile pestrițe (puse ca să intre articolașul, dar neobișnuite în presa culturală), că a scris atât de puțin și într-un registru deculturalizat, de-a dreptul școlăresc, iar cititorii își revarsă tot asupra lui indignarea că nu găsesc aproape niciodată în librării, sau pe
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
locul de unde vin, nu-mi place locul unde mă duc. De ce îl privesc pe șofer cu nerăbdare ?” Brecht a scris aceste versuri la bătrînețe, în RDG, probabil au un sens politic. Înțeleg că unii scriitori, în stalinism, aveau șoferi, poate puși să-i supravegheze. Ei bine, cel puțin nu chemau taxiuri sau nu căutau loc de parcare riscîndu-și pielea. Eu, în schimb, care nu sînt atît de înțelept să scriu Haikku-uri, mi-am parcat mașina cu oarecare nerăbdare, numai ca să rabd
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
spre modestă au avut revelația că sînt mai bogați decît ei. Parlamentar, prefect sau ministru, demnitarul nostru e mai degrabă strîmtorat decît chivernisit. Are două, trei apartamente la bloc, o căsuță la țară o mașină străină obosită, plus ceva bani puși deoparte pînă în zece mii de euro. Nici chiar românul majoritar, care trage mîța de coadă, nu percepe averea declarată a demnitarului drept cine știe ce. Ba chiar, o să rîdeți, cîțiva șomeri cu vechime și niște pensionari care ar cerși, dar se rușinează
O mie și una de declarații de avere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13887_a_15212]
-
albă cu picățele bleu; mergeam în vizită la Ditta Vogelsang, prietena ei din tinerețe. Nu se mai văzuseră de mulți ani, dinainte de război, își scriau de Crăciun și de Paști. O cunoșteam, deși n-o întâlnisem niciodată: o fată voioasă, pusă mereu pe șotii; poznele ei împreună cu bunica făceau parte din repertoriul povestirilor pe care i le ceream uneori seara. Primeam de la ea, înainte de Crăciun, spre încântarea mea, un Adventskalender cu scena toată, desfășurată în relief pe cartonul gofrat strălucind în
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
ne-a lăsat nouă până acum, ca mângâiere și încurajare, trupurile lor, încât noi, venind la mormintele acestor sfinți, să ne ridicăm spre râvna și imitarea lor și văzându-le, să ne aducem aminte de faptele lor și de răsplătirile puse deoparte pentru aceste fapte. Mare folos avem de aici pentru sufletele noastre, dacă suntem treji. Căci nici un cuvânt nu poate să ne învețe, nici să ne ducă spre înțelepciune și spre disprețuirea celor din viața aceasta, cum pot pătimirile mucenicilor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și publicat în 1964 la Editura pentru Literatură. Se cheamă Cum i-am cunoscut și e o carte de portrete prin care modernitatea laterală, de culoar extrem, face pace cu oamenii restului literaturii, lîngă care, sincer, n-ai vedea-o pusă. Trec, prin amintirile pe care Peltz le scrie, în nostalgia primei tinereți, Coșbuc, Slavici, Rebreanu, Bacovia, Camil, N.D. Cocea, Barbu Lăzăreanu, Ion Gorun, Duiliu Zamfirescu, Macedonski, Panait Istrati, Bassarabescu, Gherea, Al. Sahia, Jean Bart, Topârceanu. Mozaic de nume și orientări
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
pretenții și arivist, purtînd numele poetului exilat Ovidiu, în cronica lui despre culegerea de nuvele intitulată întîmplări dintre amurg și noapte, m-a criticat violent pentru dragostea mea față de animale, pe două coloane! (...) Și problema era în cele din urmă pusă astfel: - Dacă pretinde că-i plac animalele, de ce nu și-a luat un pechinez în locul dogului german? Asta da, perfidie. Din cauza asta, eu nu sînt doar perversă, ci și fascistă!" în opoziție cu Crohmălniceanu și compania "realist-socialiștilor", prozatoarea evocă la
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
Simona Vasilache Puține cărți mi-am dorit să reîntîlnesc cu intensitatea pusă deoparte pentru Ucenic la clasici. Am văzut-o de curînd, amintindu-mi de vechea noastră prietenie, printre volumele stivuite deasupra rafturilor, fiindcă nu mai au loc altminteri, în anticariatul lunguieț ca un vagon, peste drum de Matematică. Surprinzător de bine
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
la implicitul cunoscutei ziceri Apa nu e bună nici în cizmă. Capitolul din Pann merită citit și pentru dialogul cu ardeleanul care nu văzuse în viața lui o vie și o descrie în grai local (,Ghia aiei-i pi-un deal pusă / Tot cu țepi pin ea împunsă"), sau pentru celebra Poveste a poamelor, încheiată cu blestemul adresat "bubosului strugur".
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
în perioada 29 aprilie - 4 mai 2013 pe pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt. Vor participa peste 40 de producători agricoli și meșteșugari din apropierea Iașului și vor comercializa produse tradiționale de sezon. Mai multe imagini cu arțarii și cireșii sălbatici puși astăzi pe Bd. Ștefan cel Mare, găsiți în galeria foto de mai jos, pentru a vedea imaginile la rezoluție mai mare apăsați click pe ele. Sursă Foto: Andrei Miron Citește și: > Vezi în ce stadiu au ajuns lucrările la Pasajul
Vezi artarii si ciresii salbatici pusi astazi pe Bd. Stefan cel Mare [Corola-blog/BlogPost/94723_a_96015]
-
Am rânduit În întreg ținutul. De argint Chiar în mileniul Acesta, Am sădit un copac... El Va crește, Va înflori, Va face fructe De argint... 78 Printre priviri și fulgere Cerul Le întinse capcane Zeilor. Mult vin, Femei pe ales Puse au fost În calea lor... Pocale și săbii. Iar femei Și iar pocale... Intersectându-se Printre priviri Și fulgere. D Lestine iterare 79 Capcana măștii de argint Nu vom cădea În capcana Măștii de argint, Căci norul de dincolo Există
Din volumul Copacul de argint. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Vasile Mic () [Corola-journal/Imaginative/87_a_74]
-
al lui din fiecare zi, cu pantalonii căzuți sub buric și palmele ca niște evantaie de plastic, viu, real și fără de care viața ar fi foarte tristă, precis se gândește acum la plutonul interminabil de bărbați bățoși și cu țâfna pusă, nenumărații tataie care mișună pe toate coridoarele clădirilor impozante, în birouri capitonate, îngenunchind fetele surâzătoare și indiferente, care se mișcă și ele nestingherite de la un tataie la altul. Cico, născut și el dintr-un tată foarte egoist și din sângele
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
de la producător la cititor. Lucrarea (însoțită de o bibliografie substanțială) este o apariție necesară, fără discuție, iar pentru cei ce vor să înțeleagă pe deplin literatura română sub comunism acest studiu este absolut obligatoriu. Chiar dacă a fost ocupat cu sociologia (pusă însă, cum am văzut, tot în serviciul literaturii), Dan Lungu n-a uitat de proză, căci poezia pare să fi trecut în planul secund. Volumul lui de proză scurtă, Cheta la flegmă, apărut în 1999 (Premiul pentru debut în proză
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
urmărește, în textul alăturat, intrarea lui Brâncuși în sec. XXI, prezența sa în universalitate și unghiurile de receptare ale operei sale cu totul ieșite din comun, care își diversifica sensurile și se îmbogățește pe masura ce apar date noi din arhiva brâncușiana, pusă recent la dispoziția cercetătorilor. Pavel Șușară O simplă consultare - reală sau virtuală - a librăriilor și galeriilor de artă din întreaga lume ne produce un dublu efect: de perplexitate și, deopotrivă, de "gust amar" în fața neputinței de a fi permanent la
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
mor de ger Așa e pe pământ, precum în cer Nu-s unii sus, de altii-n hau, nu cad Nu-i pace jos, de alții, sus, n-o cer... E liniște și pace doar că nu-i Un lucru pus, la locu-i să rămână O mană mângâie ce strică altă mâna Și totuși, totul e la locul lui: Mormintele par oile la stana ... E liniște și pace licărind Este strigat pe nume Dumnezeu: “Război!” Și Cain, si Abel, sunt tot
Poezii. In: Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
crapuleuse démence, / A pleuré sur tous les faubourgs..."." E un sfîrșit ușor trist, de-o melancolie atent presărată pe fiecare cuvînt, cîntărită cu multă grijă pentru efectul final, de ecou. Jurnalul, între coperți frumos ilustrate, al unei experințe încheiate și puse, deja, deoparte, cu cîștig incert, cu regret dificil de măsurat, cartea Ioanei Bot se "înnoadă", la final, ca o fundă chic pe un pachet de ciocolată dulce-amăruie, cu lapte...
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
care ne-am obișnuit să-i judecăm și să-i catalogăm doar în funcție de performanețele lor literare, pot fi de proporții. Șerban Foarță, bunăoară, este cunoscut ca un geniu al formelor, un spirit eminamente ludic, un om a cărui viață pare pusă definitiv sub semnul unui estetism distilat pe care mulți îl numesc manierism. În discuția cu Robert Șerban el face însă (probabil, în premieră), o confesiune cu dramatic substrat existențial, legată de moartea soției sale: Scriind ŕ la longue o carte
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
Tudorel Urian Incă din primele ceasuri ale revoluției românii au făcut cunoștință, prin intermediul televiziunii, cu figura unui om blazat, cu privirea tenebroasă, veșnic morocănos, dar care avea aerul că se află în posesia răspunsurilor la toate întrebările puse sau nici măcar imaginate. Cu timpul, omul cu figură de bunic burzuluit a cîștigat un fel de respect temător din partea tuturor. Cînd este de față toată lumea i se adresează cu un respectuos "domnule profesor", pe care îl acceptă firesc, deși, se
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]