304 matches
-
insulte, spre spaima trecătorilor, îi lovea peste fețe cu ramurile parfumate. Fusese arestată, dusă la poliție, iar Norah care o însoțea o internase într-un spital mare Pietrolata. Amalgamul greu de sânge dac, maghiar, sârb, german plus celelalte componente ale Pustei vor exploda la Roma, iar destinul eroinei va căpăta un curs nefast și chinuit. De altfel, nuvela va avea un Avertisment ce va suna astfel: Această nuvelă este o... (indescifrabil, ar putea fi și operă - n.n.) care prin bunăvoința cititorului
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
lumea din regat, atmosfera orientală. Ea care făcuse grădinița la Arad într-o casă de grof frumoasă ca un palat unde profesoarele, săsoaice și unguroaice cântau la pian, la vioară... Contabila fiind o olteancă, iar femeia de serviciu țigancă... Toată Pusta reprezentată în clădirea-palat a grofului desproprietărit... Cap. Colectivizarea. Bunicii materni, Pavel și Maria aveau nouă copii, cinci băieți și patru fete. Iosana, mama Norei, rămâne fără școală din cauza numărului mare de copii. De unde incompatibilitatea dintre mama incultă și fiica atât
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
mâna stângă și începuse să sugă tare din el, până ce - povestea bătrânul - într-o duminică se apucase să duhănească, să fumeze... (și Nora, curios, notase fraza aceasta 17 martie 1984, ora II, 20, după cum notase și începutul povestei zisă Fiica Pustei n.n.). Temperamentul Pustei. Multă forță și instinct, un vârtej de patimi și dorinți, vivacitate, excese, păcate greu de mărturisit, un fond păgân, de stepă, deșert, munții fiind, ciudat, excluși, doar orizontul nemărginit... Și mitomania mea crescută în acest mediu înșelător
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
începuse să sugă tare din el, până ce - povestea bătrânul - într-o duminică se apucase să duhănească, să fumeze... (și Nora, curios, notase fraza aceasta 17 martie 1984, ora II, 20, după cum notase și începutul povestei zisă Fiica Pustei n.n.). Temperamentul Pustei. Multă forță și instinct, un vârtej de patimi și dorinți, vivacitate, excese, păcate greu de mărturisit, un fond păgân, de stepă, deșert, munții fiind, ciudat, excluși, doar orizontul nemărginit... Și mitomania mea crescută în acest mediu înșelător, cu miragii de
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
Bankolé) care joacă la un club maghiar din Europa vinde un meci în deplasare. Ca să scape de poliție și de mafioții care au pierdut bani la această afacere, fotbalistul de culoare este dus și ascuns într-un loc sigur din pusta maghiară, lîngă granița cu România. O fermă unde doi mafioți români (jucați de Răzvan Vasilescu și Dragoș Bucur) conduc o afacere ilicită și este executată de oameni care trăiesc în regim de semisclavie. Aici exoticul musafir descoperă nu numai un
Dragoş Bucur şi Miraj-ul unguresc [Corola-blog/BlogPost/97770_a_99062]
-
ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... Și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut Din veac
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
curat, nefalsifi¬cat, ajutându-i și pe ceilalți să-l cunoască. Apoi este grija de a păstra integritatea unității Bisericii. Pe Nistru voievozii români au construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere de puhoaiele ce veneau din adâncurile pustelor, stepelor siberiene. Spre apus nu s-au putut construi cetăți, dar au existat nenumărate altare ortodoxe, acestea fiind cetățile care ne-au apărat de înstrăinare. Am fost de multe ori peste Tisa, i-am văzut pe creștinii din localitățile Slatina
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
posibilă fără prezența unor militari profesioniști, cu caracter, care înțeleg ceea ce mulți politicieni români nici azi nu au priceput. Existența și acțiunea lor acolo asigură liniștea celor de acasă. Altfel ne-ar bântui vânturile stârnite pe pământuri siberiene și în pusta de la apus de noi. Metaforă și tresărire În ce context a fost remarcat filmul pe care l-ați realizat împreună cu cineastul Gabriel Cobasnian și ce semnificații actuale atribuiți, nu doar mesajului documentarului respectiv, cât și readucerii acestuia în atenția opiniei
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
vag rotunjiți în hrisolit, alunecători pe sub mantaua terestră: recunosc o pictură rupestră scandaloasă și-mi dau seama că sunt tot acasă, sub mormanul de nopți nedormite aruncate sub pat, întinerind incomod, cu zvâcniri de lăcustă pe covorul perceput ca o pustă. Rod o ușă boltită în straturi groase și mă târăsc, obosită, spre culmi de mătase-plecarea mea de-acasă e o-ncâlceală de fire viscerale, ca o albină care-a-nțepat mă deșir în zare, păstrând necontenit legătura, prin movul serii, cu centrul apotropaic
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
obsesie permanentă a morții ce domină nuvela Pădureanca răzbate și în aparent simpla descriere a unei zile de vară toridă, la cîmp, unde nu se întîmplă nimic, dar unde neliniștea pîndește: "E zi de Duminică, grînele sunt strînse și duse, pusta și șesul în lung și în lat e o pustie deșară, închisă din toate părțile între valuri de apă, ridicate de arșița soarelui de miazăzi în văzduh. Pe ici, pe acolo se ivesc, mai pe aproape, mai pe departe, cîte
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
putea emoționa și asemenea stihuri exhortative, adresate unei pasivități civice, care, iată, se prelungește peste fruntariile timpului istoric? „Va veni cu vremea iară,/ Voi, făuritori ai pîinii,/ Peste plaiuri, peste țară,/ Să fiți pururea stăpînii!// De-or veni dușmani din puste,/ Din deșerturi, de departe,/ Nouri negri de locuste:/ Nistru-n valul lui să-i poarte!// Voi plugari, copii ai gliei,/ Apărînd a Țării vatră:/ Sub urgia vijeliei/ Stați ca munții cei de piatră!// Căci cîmpiile albastre/ Unde-i azi stăpîn
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
se ia masa și se merge la culcare. Zona e frumoasă, dar asta se poate vedea doar dimineața când pornim din nou la drum. Trecem granița și pe parcursul dimineții admirăm frumusețea și transformările din natura Ungariei. Bravo lor! Dintr-o pustă întinsă până la granița cu Austria, așa cum o știam până în 1991, acum se desfășoară în fața ochilor noștri sute de hectare de liziere care înconjoară terenuri frumos cultivate și așezări cochete. Pe suprafețe întinse se lăfăie la înălțimi amețitoare centrale eoliene. Frumos
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Dovid-Ari ben-Meir - Vinul ce a tot fiert în lung de mii de ani - Mă oprii pe nisipul drumurilor, Pentru a vă spune, fraților, un cuvânt Despre povara iubirii și aleanului - Fericea greutate a mileniilor mele. SOȚIA Tu te-ai întins pustă roșcată, Ochiul tău Se înalță ca un soare negru Printre culmile răsculaților sâni. Seara de foc se potolește. Cu inima crăpată de sete (Deja nu o singură dată, nu de două ori...) Caut și tot caut fântâna. Sub unduirea eternelor
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
deplinei mele integrități fizice, când cataclismele Îmi despicau somnul În două. Curând aveam să descopăr și strania legătură dintre vise și bucătăria spitalului, aflată, cred, la numai câțiva metri de salon. Aroma unui gulaș mă trimitea, odată cu adormirea, În plină pustă, galopând pe un armăsar Înspumat spre curtea lui Árpád, Împins de aburul leneș prin tubul unei macaroane nimeream În plin carnaval venețian, de unde izul unsuros al cartofilor prăjiți mă propulsa, evident, Într-un restaurant McDonald’s, transpirând deasupra băii sfârâitoare
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
doilea eșalon. Legătura epistolară era asigurată de curierul oficial 44, prin intermediul căruia îi trimitea lui „Fănel”pachete cu alimente, țigări și chiar se mai și vedeau sau se auzeau la telefon. Trupele române operative au înaintat „tot mai adânc în pusta maghiară și apoi în Cehoslovacia”, urmate de Atelierul Mobil nr. 3. În ianuarie 1945, potrivit ordinului Corpului 6 Armată, au părăsit orașul Miskolc, situat în nord-estul Ungariei, iar după mai multe staționari ajung la Kuřim, oraș situat la 14 km
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93208]
-
era tocmai Coriolan, Întâmplător tatăl fiului ei adorat, În care pulsa Însă și sânge din rasa Koblicska, o rasă de iepe de prăsilă și de armăsari de montă. În momentele ei de reverie, i se părea că aude venind din pustă nechezatul lor de animale libere, care nu fac altceva decât să pască, să bea apă la fântâni din lemn cu cumpănă și să se Împreuneze când le venea sorocul. În cazul meu, recunoștea mândră Marta, sorocul pica În fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și Încurajări reciproce. Cei care se Întorceau mai aveau nevoie de ele. Femeia a Întrebat dacă nu s-ar putea abate un pic de la traseu și să se odihnească toți trei la unul din hanurile zise csárda care răsăriseră În pustă ca lăptucile după ploaie. Se poate, a zis domnul Tobă. După noaptea petrecută În autocar cu zăluda aia din Senegal ale cărei picioare Încă le mai simțea pe umeri ca niște funii de cărat mobilă, nimic nu i se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un disc dur, cum se zice azi. Recunoștea că avea o putere de imaginație fără seamăn. Păcat că nu face nimic cu ea! Imediat după ce au mâncat, domnul Tobă s-a dus În autocar să se culce. Soarele cădea În pustă cum ar cădea În mare. Din păcate, somnul lui nu era Întotdeauna odihnitor. Se visa mereu În cabina tirului său de pe vremuri pe un drum din țările arabe, cel mai adesea. Să lași pusta verde, cu iarba umedă a Înserării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să se culce. Soarele cădea În pustă cum ar cădea În mare. Din păcate, somnul lui nu era Întotdeauna odihnitor. Se visa mereu În cabina tirului său de pe vremuri pe un drum din țările arabe, cel mai adesea. Să lași pusta verde, cu iarba umedă a Înserării sub tălpi, și să te duci În deșert, nu era plăcut multora. Lui, În nici un caz. Nici mâncarea noastră nu era mai prejos de cea a lui Márton Margit. În timp ce domnul Tobă rula În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a Înserării sub tălpi, și să te duci În deșert, nu era plăcut multora. Lui, În nici un caz. Nici mâncarea noastră nu era mai prejos de cea a lui Márton Margit. În timp ce domnul Tobă rula În deșert, ei hoinăreau prin pustă. În pustă, ca și În deșert, ești mereu undeva și peste tot În același timp. Ca să poți vorbi de „locuri”, Îți trebuie un spirit de observație sau o memorie ieșite din comun, atunci când indicatoarele obișnuite de orientare lipsesc. Drumul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sub tălpi, și să te duci În deșert, nu era plăcut multora. Lui, În nici un caz. Nici mâncarea noastră nu era mai prejos de cea a lui Márton Margit. În timp ce domnul Tobă rula În deșert, ei hoinăreau prin pustă. În pustă, ca și În deșert, ești mereu undeva și peste tot În același timp. Ca să poți vorbi de „locuri”, Îți trebuie un spirit de observație sau o memorie ieșite din comun, atunci când indicatoarele obișnuite de orientare lipsesc. Drumul pe care mergeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
care ea l-ar fi putut găsi cu ochii Închiși: urma drumului ascuns acum de iarbă era Încrustată În memoria tălpilor ei goale. Klaus, spuse el Încet, aproape fără voie. Să-l Întâlnească tocmai acolo, În mica stepă maghiară, redevenită pustă În ’56 . Îi veni În minte Regina și poarta metalică de la Vorkuta maia, inseparabile În nepotrivirea lor. Ea se uita la el, atentă la fiecare reacție a sa. El Însă nu avea niciuna. Știa că povestea era abia la Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
câțiva ani de libertate. Când s-a trezit, a văzut că șeful nu era de găsit. Nici el, nici fata. Nu și-a făcut griji. Șeful era geolog de meserie și nu i s-a Întâmplat să se rătăcească. În pustă, nici nu te poți rătăci. Toate drumurile duc la Budapesta, la Balaton ori la Viena. Ca să ajungi la Episcopia Bihorului, trebuie să ai un ghinion nemaipomenit. În caz că vrei asta cu tot dinadinsul poți, căci a greși e omenește și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mine nu merita atâta respect. Pentru o clipă m-am simțit Înnobilat. Bucuria mea nu a ținut mult pen'că s-a trezit șeful din pricina luminilor din oraș. Atunci a Început, o ceartă care ne-a plimbat prin șanțuri, prin pustă, peste arături și nu mai știu pe unde. Noroc că ungurii nu au nici munți, nici mare, iar Balatonul este foarte scump. Ne-am oprit totuși pe malul Tisei. Șeful a vrut să dea foc autocarului. A renunțat, dar mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de la Teodosie. E bine văzut, un chirurg apreciat, iar Ștefania e ateistă la două spitale Așteaptă un copil. Ne-au Întrebat dacă avem o preferință pentru nume. Niciuna, am zis noi. Apoi mi-a venit În minte fata desculță din pustă și ne-am spus, după ce nevastă-mea s-a oprit din plâns, că ar fi un nume potrivit pentru nepoțica noastră, dacă l-am cunoaște. Ca să Înțelegeți mai bine rugămintea noastră, am hotărât să vă scriu o scrisoare specială În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]