306 matches
-
acum ajunsese sărman, n-avea nici copii, trăia singur cu baba lui, mai mult din mila satului. Mult timp m-am întrebat de ce l-au luat rușii tocmai pe el până când într-o zi am aflat că el cunoștea bine Pusta ungară și-l luaseră un fel de călăuză pe lângă un pluton de cercetare. “ Greu, Pișto, îmi zicea el, greu la vârsta mea să mă mai trambalez cu mârțoagele mele prin toată Ungaria...” Zorii dimineții căzuseră peste noi ca un incendiu
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442471553.html [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
cotelor obligatorii, precum și a inumanei colectivizări forțate. Mi-a rămas vie în memorie acea mirifica zona de la poalele dealului Siriei lui Ioan Slavici(citit cu dragoste de toți sătenii), pentru mine adevărată Arcadie, plină de nostalgii și de jucătoare miraje, pusta, Câmpia Tisei. Am urmat cursurile Liceului teoretic în Chișineul Crișului.În anii de liceu citeam Homer, Sapho, Ovidiu, Dante, Ronsard, Petrarca, Villon, Eminescu, Bacovia, Minulescu, Ștefan Petica, D. Anghel, Macedonski, Al.Th.Stamatiad, Arghezi, Goga, Poe, Goethe, Byron, Schiller, Pușkin
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Raul_Constantinescu.html [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
ceremoniilor în societățile crescătorilor de animale. Selecția populațiilor din Europa s-a făcut din alt unghi de abordare, deoarece există puține grupuri care trăiesc respectând ritmurile anotimpurilor (de pilda, cultura crescătorilor de animale din Sardinia sau a crescătorilor cai din pusta ungară) și, de asemenea, puține culturi nomade migratoare, cum ar fi cea roma. Mai mult, deși Europa prezintă o varietate enormă de grupuri etnice și limbi diferite, cultura oamenilor care populează continentul este, în mod substanțial, similară, iar stilul lor
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mirella-ferrera-populatii-ale-lumii-cronica-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
-mi tace bătătura gem himerele în straițe da-le-aș da, din nou de-a dura, în pustiu și pe paragini să mă și voi țineți minte pentru frica de cartagini și de golul din cuvinte; dar degeaba-i largă pusta când pustia e în noi dă-mi gligorie și nu sta, ornicele înapoi și-am să pun să bată tobe pentru visele de noapte câte șoapte, câte cobe ne-au pătruns în carne, coapte Referință Bibliografică: Insomnie / Ion Untaru : Confluențe
INSOMNIE de ION UNTARU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Insomnie_ion_untaru_1360911044.html [Corola-blog/BlogPost/351784_a_353113]
-
top a înaintașilor noștri primi. Dacii. Și ai României moderne și contemporane. O să spuneți ! Bine, domnule, da, de ce te-ai enervat? Doar asta fac de decenii întregi! Nu te-ai obișnuit? Infatuarea lor și pretențiile ilogice sunt arhicunoscute! Toți vecinii pustei au probleme de genul ăsta. Vor să demonstreze ceea ce nu sunt. Acum, e vai de capul lor. Nici nu știu pe unde să mai scoată cămașa cu criza, care i-a dat peste cap. Și cu ai lor conducători ultranaționaliști
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1394942039.html [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
scaune, un videoproiector, ecran, laptop. Pe masă, tanti Marika (vecina), pregătise „meniul sănătos”: piept de pui (de casă), orez cu morcovi, legume fierte (de grădină), mere rase (eco), apă plată. “Ai scris, în povestirile tale, că e frumos asfințitul, la pustă, și răsăritul, la mare. Aș vrea să le vezi, la Oradea. Să-mi spui...până la Crăciun... ce te-ar împiedica să rămâi aici?” Dacă nu eram pe scaun, sigur aș fi căzut. Soarele se ascundea, rușinos, după blocuri. Pe ecran
ETAJUL IX, ORADEA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Etajul_ix_oradea.html [Corola-blog/BlogPost/356140_a_357469]
-
Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului mi-e o sete de cleștar de ardentă risipă albul se logodește cu negrul brumat țigara fumată arde iubirile de nicotină dependența de roz pictează nuduri absente iubesc ca în pustă cu toți caii liberi soarele naște monștri îndrăgostiți ehei iubirea nu se ornează cu îngeri de ceară se scrie pe portative cu chei eu când vreau să iubesc iubesc staccato închid porțile sărutului iau loc la masa tăcerii te fluier
ÎNTRE OGLINZI PARALELE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1423056284.html [Corola-blog/BlogPost/340156_a_341485]
-
politische Systeme. Von Elisabeth Martschini, București/ Bukarest 2005; Foaie de suflet pentru un oraș transilvan (Gedenkblatt für eine Siebenbürgenstadt; neun Essays), Studentengruppe der Universität „Transilvania“ Kronstadt unter der Anleitung von Mariana V. Lăzărescu, Brașov/Kronstadt 2005; Deșertul Namibiei, Sfinxul, „Cântecul pustei, Memento” (Namibische Wüste, Sphinx, Pußtalied, Memento; Gedichte), Nicholas Catanoy, in: Poesis, iunie/iulie 2005, Satu Mare/Sathmar 2005; Menuetul Reginei (Das Menuett der Königin; Erzählung), bilingv, în română de Mariana Săsărman, Apoziția 2006 (S./p.76-90), München 2006; „Die Wiederkehr der
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1437970302.html [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
89522 Heidenheim, Heilbronnerstr. 115, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sfîntu Gheorghe, Aleea Teilor nr. 2, bl. 4, sc. B, ap. 18, județul Covasna. 508. Fellbermeier Rodica, născută la 15 ianuarie 1961 în localitatea Crucisor, județul Satu Mare, România, fiica lui Pusta Iosif și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 76698 Ubstad-Weiher, Schonbornstr. 39, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Poiana Codrului nr. 5, județul Satu Mare. 509. David Dumitra, născută la 6 octombrie 1942 în localitatea Clondiru, județul Buzău, România, fiica lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
două părți ale capitalei Ungariei, Buda și Pesta, unite printr-un pod care traversa Dunărea. Cădirea Parlamentului de pe malul Dunării m-a impresionat puternic, dar în rest, orașul vechi semăna cu Bucureștiul, având niște clădiri mari și solid înfipte în pusta ungurească, de secole întregi. A fost singura mea vizită la Budapesta, și iată că au trecut aproape 40 ani de atunci, fără a mai avea posibilitatea s-o revăd. Eu preferam excursiile în fosta URSS, unde mă descurcam mai bine
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400088009.html [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
existențial. Autorul vrea să pună în evidență gradul de implicare a personajelor sale, faptul că omul stă sub forța tiranică a istoriei. Să se vadă, printre altele, episodul colonelului-moșier Păcuraru, aluzie la trecerea bunurilor, a pământului de la individ la stat: “Pusta” sa a fost încorporată fermei, care căpătă denumirea de Gospodărie Agricolă de Stat, iar săracii satului lucrau cu ziua pe această, nou-apărută, “moșie”. Dar se pot reține multe alte secvențe (unele întinse, altele mai scurte). Toate sunt evocate din perspectiva
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Un_roman_ambitios_olimpia_berca_1393684866.html [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
agăța de picioare. Nemții își aruncaseră în joc ultimele resurse, instalaseră puncte de observare peste tot: în copaci, în case răzlețe, în turnurile și clopotnițele bisericilor, în poduri și în căpițele de fân. Botezul focului l-am primit în satul Pusta Told unde s-a încins o luptă violentă. Rușii au pătruns ca din senin în sat și, cu toate punctele de observare ale nemților, i-au luat prin surprindere, ca din oală. Pe noi ne-au pus să cărăm muniții
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443032141.html [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... Și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut Din veac
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_prezinta_i_ligya_diaconescu_1373363314.html [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
și aroma aceea de bureți proaspeți parcă îți sfâșie privirea și limba într-un farmec ciudat ce nu-l uiți niciodată . Ciripitul păsărelelor și aroma aceea de frunze proaspete adusă de vântul ce adia ușor, inundase Bogata de Jos și Pusta în mijlocul naturii ardelene ,mireasmă luată pe aripi de vântul ce ne mângâia obrajii în farmecul acela atât de dulce de primăvară. Bogata de Jos , sat ardelean din inima Ardealului , cu Lornițul acela ciudat , Coasta cu tufele verzi și pline de
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466673627.html [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
Sfânt. Tixit de ani, mereu îmi bat cărare - Uitând puhoiul inșilor meschini - Către stejari cu fibre seculare Și blagiene scânduri în tulpini. Tu, braniște cinstită și robustă, Numai spre tine pașii mă atrag! De dragul tău nu m-am născut la pustă Ci într-un sat cu fluieraș de fag. Frunzișu-ntreg, furtuna când ți-l zbate în vâlvătuci de augur nedrept, Eu îmi sporesc osârdia de frate: Oștean să ai și-n frunza mea din piept! Iar când va fi Moira să
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
curat, nefalsifi �cat, ajutându-i și pe ceilalți să-l cunoască. Apoi este grija de a păstra integritatea unității Bisericii. Pe Nistru voievozii români au construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere de puhoaiele ce veneau din adâncurile pustelor, stepelor siberiene. Spre apus nu s-au putut construi cetăți, dar au existat nenumărate altare ortodoxe, acestea fiind cetățile care ne-au apărat de înstrăinare. Am fost de multe ori peste Tisa, i-am văzut pe creștinii din localitățile Slatina
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_.html [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
plini de lumina asfințitului...” De ce nu întâlnim oamenii potriviți, la momentul potrivit? “ “De ce nu ai luat-o și pe d-na în excursie?” „Poate că am vrut să fiu singur.” Urc în autocar și nu mai zic nimic. Asfințitul de la pustă, cel care-l determinase și pe cumnatul meu să rămână în Banat, oferă o priveliște unică. Aud aparatul...iar filmează. Cum pot fi oamenii îndrăgostiți de lucruri efemere? Fiecare asfințit...e altul... Închid ochii, ca să nu mai gândesc. Vreau să
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_pojejena_corina_lucia_costea_1340442517.html [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâne hanuri, bolți cu viță De la răspântiile mele În cari veneau boieri de viță Să soarbă vinuri din ulcele Cu lanuri vii de grâu și aur Cu cai de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale Azi plânge vântul în lagună Toate nimicurile tale Un arsenal de amăgiri Oh, dinastie! Iluzoriu Castelul vostru de ivoriu
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Hanul_amintirilor.html [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
ca Ștefan I- ul cel Sfânt 23. Acest nou braț al proiectatului imperiu - sub pretextul încreștinării unui popor (Românii), creștin de aproape un mileniu, de către o „instituție” de pe care abia se svântase apa Sfântului Botez - își începe „misiunea” spre răsăritul pustei panonice (bineînțeles după ce cu aproximativ două secole înainte suferise eșecul de pe râul Lech, în apropierea Augsburgului). Studiul istoriei prin prizma documentelor l-au dus pe profesorul Filipașcu la concluzia indubitabilă că această regiune și locuitorii ei au fost supuși unui
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Enciclopedia_familiilor_nobile_maramure_elena_armenescu_1340393942.html [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
GEOPOLITICA PUSTEI GETICE ÎN ANTICHITATE ȘI EVUL MEDIU Grecii antici au sesizat foarte bine importanța geopolitică și economică a regiunii și au fondat în zonă cîteva colonii și emporii (factorii comerciale), printre care cele mai importante erau Tyras la vărsarea Nistrului și
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
a Dunării putea fi străbătută de la Est la Vest și îndărăt de cavaleria nomadă. După cum am mai menționat, din cauza condițiilor natural-climatice care semănau mai degrabă cu cele ale deșerturilor din Asia Centrală, contemporanii au numit regiunea de stepă din sudul Basarabiei - „Pusta Getică”, după numele locuitorilor autohtoni. Aceste condiții vitrege favorizau invadatorii nomazi obișnuiți cu lipsa de apă și un tain cît se poate de auster. Tradiția istorică și datele arheologice confirmă faptul că Pusta Getică a făcut parte din statul dac
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
numit regiunea de stepă din sudul Basarabiei - „Pusta Getică”, după numele locuitorilor autohtoni. Aceste condiții vitrege favorizau invadatorii nomazi obișnuiți cu lipsa de apă și un tain cît se poate de auster. Tradiția istorică și datele arheologice confirmă faptul că Pusta Getică a făcut parte din statul dac al lui Burebista care și-a extins hotarele pînă la Bugul de Sud în cursul său de mijloc și de jos. Vechile polisuri eline erau prea fărîmițate din punct de vedere politic și
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
regilor barbari (în cazul nostru - daco-geți). Darius I, fiul lui Histaspus, regele perșilor, a încercat să atace triburile sciților dușmănoase imperiului său care populau stepele din bazinul de nord al Mării Negre. El a trecut Dunărea și s-a afundat în Pusta Getică. Condițiile climatice, lipsa de apă potabilă și atitudinea dușmănoasă a băștinașilor, l-au forțat pe regele persan să facă cale întoarsă după ce a ajuns dincolo de Nipru și chiar Don. O politică expansionistă articulată în zonă a început să fie
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
diadohilor săi. Astfel, în timp ce marele Alexandru se lupta în Asia împotriva perșilor lui Dariu al II-lea, guvernatorul Traciei Pontice, Zopyrion, a întreprins o expediție împotriva Olbiei (colonie greacă de la gurile Bugului de Sud, numit de către greci Hyspanis n. a.), tranzitînd Pusta Getică (Bugeacul). La reîntoarcere, atunci cînd macedonenii se pregăteau să treacă peste Dunăre, ei au fost atacați de către geți. Zopyrion cade pe cîmpul de luptă, iar armata sa este nimicită. Următoarele tentative (aa. 300, 299 și 292 î. lui Hr
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
acum după aproape o sută și ceva de ani, de la trecerea în neființă, pe acest geniu al poeziei românești, prozator și jurnalist politic. „Oameni de bine” l-au redus la tăcere, deoarece le aflase intențiile lor mârșave, acelor câini ai pustei mongole, ce i-am primit cu brațele deschise pe pământul nostru moștenit din străbuni.. i-am primit în casele noastre. Rău am facut; acum ei sunt stăpâni, dar ție române, nici că-ți pasă prea mult, chiar dacă demonstrezi pentru Roșia
ROMÂNIA, ȚARA TA ROMÂNE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493749932.html [Corola-blog/BlogPost/343919_a_345248]