764 matches
-
frânghii din localitate. Nici acum nu regreta plecarea ei, deși uneori se gândise oare cum o preparaseră gazdele pe fosta sa soție pentru a o face comestibilă, deoarece nu credea că ar fi putut avea altă întrebuințare, nici măcar în acele pustietăți. În mod paradoxal domnul Eracle semăna, într-un fel, cu celebra Mona Lisa, adică nu era nici gras, nici slab, nici bătrân, nici tânăr, nici frumos, nici urât, nici trist și, în nici un caz, vesel. Era, pur și simplu, amorf
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
Acasa > Orizont > Portret > NAE ALEXANDRU. REGULA OMULUI DE OMENIE ȘI ARTISTULUI DE VALOARE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Întinsa pustietate a unui deșert s-ar înverzi dintr-odată și s-ar umple de flori dacă artiștii ar fi lăsați să atragă destinul suferindului copil al Universului, globul acesta rotund pe care am fost așezați fără voia și fără știrea omenească
NAE ALEXANDRU. REGULA OMULUI DE OMENIE ŞI ARTISTULUI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420188017.html [Corola-blog/BlogPost/350091_a_351420]
-
publică la Editura Humanitas, 2015, volumul intitulat “Dacopatia și alte rătăciri românești”, 354 de pagini, din care doar paginile 49-125 răspund titlului, dar în care spune mai puține lucruri despre daci, pe care nici nu-i prea vede locuitori în „pustietățile” Daciei, decât relatează Marian Malciu în numai 15-20 p. din cartea sa despre doar... Ruginoasa. Completându-l pe Vasile Boroneanț, zic și eu, în mai toate monografiile despre localități din România, potrivit tradițiilor și întâmplărilor din străvechime, citesc cu plăcere
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
și lingușitori. El își consumă resursele, apoi găsindu-și cuferele goale îl asigură pe slujitorul său loial că totul va fi bine, dar asociații săi îl afundă și mai mult. După un ultim banchet răzbunător, Timon se retrage într-o pustietate literară și emoțională, trăind de azi pe mâine și blestemând o Atena falimentată din punct de vedere moral. Tariful general pentru un spectacol de teatru National Theatre London Live HD este de 55 lei iar elevii, studenții și pensionarii au
Transmisii live de la Teatrul Naţional din Londra by http://www.zilesinopti.ro/articole/3366/transmisii-live-de-la-teatrul-national-din-londra [Corola-blog/BlogPost/97398_a_98690]
-
pădurile sunt de nepătruns, acolo unde râurile cad în prăpăstii în niște hăuri nesfârșite, acolo unde doar vietățile locului mai știu cărările și rostul lucrurilor. Peste acest imens ocean de masive colțoase, care amenințau cerul, care înghețau și văzduhul imensei pustietăți, avionul nostru a trecut lin, doar în jumătate de oră. Oare câți ani i-ar fi trebuit unui om să străbată cu piciorul acele prăpăstii? Îmi și trecu un gând: dacă i-ar veni avionului să se prăbușească în acele
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1419838255.html [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
ploaia. În drumul dintre Ierusalim spre Damasc sunt multe spații aride, este pământ uscat și gol, unde nu se găsește decât arareori apă. Soarele încălzește locul și sunt din loc în loc, diverse chilii ale călugărilor creștini care stau acolo, în pustietate, rugându-se zi și noapte pentru noi, pentru ei, pentru omenirea întreagă. Acei asceți nu au condiții, nu au apă, nu au lumină, trăiesc doar cu dragostea lui Dumnezeu și poate, din când în când, cu ceva merinde aduse de
HRISTOS A ÎNVIAT! de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1429107164.html [Corola-blog/BlogPost/368120_a_369449]
-
se aplecă precaut și cu degetele îi desfăcu buzele: - Vezi caninii? Ăsta e vampir! De regulă, ziua dorm în morminte, dar aici nu-i deranjează nimeni. În zori se retrag în cotloanele întunecate ale clădirii până la căderea serii. În această pustietate, s-ar putea să nu mai aștepte miezul nopții și să se trezească mai devreme. - Să acționăm imediat! - Așa-i! - și-n același timp îi străpunse cu țepușa pieptul și inima din care țâșni sângele. Oșteni, răspândiți-vă prin cotloanele
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
indivizi, dar și pentru a încheia un contract, o înțelegere între aceștia. Omul în stare naturală are mai multe drepturi decât cel social? Ce drepturi are Robinson în insula lui? Ce drepturi ar avea un individ singur, izolat într-o pustietate completă? DREPTUL EXISTĂ DOAR ÎN SOCIETATE, ARE CARACTER SOCIAL ȘI NU NATURAL. ,,Omul s-a născut liber, dar trăiește în lanțuri pretutindeni”, ideea de libertate derivă din cea de contract social. Ideile-forță acționează asupra indivizilor cu mintea liberă de orice
PRECURSOR AL SOCIOLOGIEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1416582809.html [Corola-blog/BlogPost/384409_a_385738]
-
bărbăție și curaj. Toți sfinții au suferit și au fost bolnavi. Sfântul Ioan Gură de Aur n-avea dinți de aur ca noi și era foarte bolnav, mai ales bolnav de stomac. După o viață foarte chinuită, prin peșteri, prin pustietăți, el nu putea niciodată să mănânce cu altul la masă, pentru că voma tot timpul; el mânca foarte puțin, foarte sobru și ducea o viață cu adevărat dumnezeiască. De aceea încă o dată vă sfătuiesc, nu cârtiți contra necazurilor. Gândiți-vă la
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Reîncepe operațiunea. Nimic. Încă o dată. Nimic. - Stați voi aici, că eu mă duc să găsesc pe cineva să ne ajute. Și uite așa am ramas noi, două fețe cucuiete, noaptea, pe ploaie măruntă măruntă, stând în lumina farurilor, așteptând în mijlocul pustietății, fără semnal la mobil. Ca să nu ne plictisim, am început să jucăm Fazan, dar vocabularul sorei mele era îndreptat în acea noapte numai spre lucruri morbide sau înfricoșătoare. O prezență agreabila, ce mai! La un moment dat, de departe, de
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
peste noi” (p. 68); „Vijelia pustiitoare/ a propriei tale șovăieli” (p. 68); „Încotro-ul fost-a definit./ Sătura-ne-vom vreodată?” (p. 78); „Te legănai mai frumos/ decât gândul” (p. 80); „Teamă mi-e/ că vei obosi să privești în/ pustietatea din mine” (p. 84). *** Daniela Gifu scrie cu primăvara în suflet, cu sufletul în vis și cu visul ca un soare răsărind și asfințind ca în zilele facerii lumii”. ---------------------------------------------------------- * Prefață la volumul de poezie „Păcatul neliniștii” de Daniela Gîfu, Editura
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Theodor_damian_scriind_cu_sufletul_in_teodor_damian_1357019424.html [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
astfel satele prind viață, se schimbă peisajul comunei, chiar dacă se mai zăresc și unele case lăsate în paragină vorbindu-ți de neputințele anilor împovărați de acele greutăți și boli care nu știu și nu pot să fugă singure pe cele pustietăți. Apar la sate foarte multe case cu etaj, cu balcoane și verande, case construite cu mult bun gust, cu canalizare și dotate cu tehnică nouă necesară în gospodărie. Trecând prin satele românești nu-ți poți stăpâni admirația pentru ceea ce vezi
IMPRESII DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_din_romania_de_elena_buica_al_florin_tene_1350017294.html [Corola-blog/BlogPost/346383_a_347712]
-
spirituali și înțelepți au fost izgoniți din toate Școlile, Liceele și Facultățile. Ele, care erau Stelele Magilor ce luminau sălașul nașterii de prunci erau încătușate în bezna irozilor ucigași. Unele Mame au născut în temnițe, în peșteri, în munți, în pustietate. Au născut... Ei, care n-au avut parte de Sărbători creștine au scris cu viețile lor Calendarele sfinte. Ele, care și-au brodat viața pe dragoste au avut parte doar de ură. Ei, care au fost mutilați în viața arestată
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
aici, altceva decât un Lup flămând și însetat de artă lungă și viață grea în Fortăreața Carpatică din Terra Mirabilis, care urlă de unul singur la Lună și nu-l mai aude nici o Diană-Luna-Hecate? Urlă Lupul apolinic și însingurat în pustietățile mioritice... urlă la Minunata doamnă a lunii argintii, care l-a prins în lanțuri universale de femei... Urlă la lună și la stele, dar măcar știe cine a rupt în 1994 dublul lanț genetic, departe de Troia, și cine poartă
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355908750.html [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
nu mai miroase în sat a pâine arsă cuptoarele s-au năruit demult și nimeni nu mai merge la coasă, iar satul e pustiu și de temut, mormintele ne-au mai rămas acasă, și nimeni nu le aprinde o lumânare pustietatea singură-i la masă și peste sat curg lacrimi amare. Referință Bibliografică: întoarcerea la sat / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058, Anul VI, 19 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎNTOARCEREA LA SAT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1471629280.html [Corola-blog/BlogPost/342724_a_344053]
-
poet, în cel de al doilea, intitulat "micropoeme" găsim câteva versuri în formă de "Haiku" în care sunt peisaje, imagini sugerate în câteva cuvinte, venite, cred, tot din poeziile anterioare: "seară de iarnă-/ zgribulit bunicul / închide poartă" (pg 86), sau "pustietate /iedera invadează /podul casei" (pg.81). Tot aici însă găsim și unele citate : "să nu pretinzi altuia ceea ce tu / nu poți fi" (pg. 98), sau "ești înțelept dacă știi să taci și inteligent / dacă știi când să taci" (pg. 113
VERONICA PAVEL LERNER DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1461602828.html [Corola-blog/BlogPost/380360_a_381689]
-
poartă prin tainic mister, Cu spirit firav din trup neputincios. Pe cuvinte urc de la pământ la cer, Când scară îmi înalț din gândul frumos. În cer mă-ntâmpină împărăteasă De gheață, numită Singurătate. E rece, dură, neprietenoasă, Iar regatu-i numit Pustietate. Sinistră e priveliștea pustie Și mai rău, sufletul îmi înfioară. Aș vrea în pământească pribegie, Oricât de apăsătoare-i povară. Că stă pe pământ sau e între stele, Singurătatea, degeaba-i regească. Dar ca să aleg între două rele, Prefer Singurătatea
POEZII DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1439984629.html [Corola-blog/BlogPost/373530_a_374859]
-
un șervet. Numai răchia o aduseserăm noi. Gazda noastră se ștersese cu mâneca sumanului peste mustața căruntă. Zice lumea că-i frumos pe-aici, spusese, urmărindu-ne privirile răpite de pitorescul locurilor. Poate că-i așa. Da-i prea multă pustietate. Câteodată abia apuc să-mi vină schimbul, ori să dea semne iarna, iar oamenii să-și ia vitele ca să cobor în sat. Și cum ziceați, că s-a întâmplat cu bunicu-meu? se arătase nerăbdător să afle urmarea poveștii gazdei noastre
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
Acasa > Poezie > Credinta > RĂMÂI CE EȘTI Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Rămâi ce ești Singurătate Un vânt ce bate a pustietate Să nu te văd în ochii mei Să nu te simt Plâns rătăcit în ritm De mers Cu pașii grei Eu vreau ca dealul să mi urce calea în mers cămpiile să îmi întindă șes să merg fără hotar ales
RĂMÂI CE EȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1471330235.html [Corola-blog/BlogPost/366299_a_367628]
-
spații de planete cu ancestrale semne de culturi descoperite în librării expuse privirilor din rame de altar mai rar să nu mi simt vântu în plete cum mă însoțește în călătorii nerămâi singurătate nimeni n are dorul tău nici un vânt pustietate nici chiar ochi privind în gol nu ai genă nu ai spori pleacă veșnic de la noi de anghel zamfir dan Referință Bibliografică: rămâi ce ești / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016
RĂMÂI CE EȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1471330235.html [Corola-blog/BlogPost/366299_a_367628]
-
dintre ele nu vrea să se uite la lup, nimeni nu vrea să recunoască că acest “lup” este pregătit să atace turma de “oi”. Sau, inversănd termenii din mitologia noastră românească, să încercăm să auzim acum urletul Lupilor Daciei peste pustietățile mioritice românești și să ne întrebăm: unde ne sunt acum Lupoaicele noastre angelice și apollinice, acele peste trei milioane mame de popoare sacrificate genetic prin țări străine, de peste 23 de ani? Și cum să mai putem noi salvăm acum această
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355045544.html [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
scris mai mult. E un fel de terapie divină și aceasta. Toate poeziile de toamnă sunt elegiace și evocă nostalgia trecerii timpului, a vestejirii, a căderii în gol, a jinduirii unei șoapte de dor, a frunzei spulberate de vânt, a pustietății și însingurării, note și accente patetice ale „simfoniei dorului”, semne certe ale frământărilor și zbuciumului sufletesc al autoarei. Există multe feluri de terapii ca să îndepărtezi durerea pricinuită de pierderea cuiva drag: s-o rupi definitiv cu trecutul (ceea ce e imposibil
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/O_revarsare_alba_de_iubire_zapada_d_cezarina_adamescu_1332758453.html [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
istoriei Daciei, este nașterea inorogului - “calul din vis”, Vifor. Dacia și TaraliK, femeia și bărbatul, cuplul, asistă la venirea pe lume a acestuia. “Nu se înșela, era un inorog de-adevăratelea! Mânzul din poveste o așteptase pe ea, acolo în pustietate, să o convingă că tot o Lume era cât încăpea și cât nu încăpea în basme... Era un inorog adevărat, poate ultimul de pe Pământ.” Inorogul, numit și licorna sau unicorn, este un animal mitologic, reprezentat ca un cal alb având
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
iar unghile-i erau negre. Avea o față rotundă, bine definită , iar ochii-i erau de-un albastru cristalin. Bărbatul se oprește și-o privește. O analizează și nu-și mai poate deslipi a sa privire de trupul micuț, găsit în pustietate. Idris încearcă să o salute, încercând să îi sărute mâna. Fata nu reacționează la cele întâmplate, trăgându-și mâna imediat după ce Idris s-a aplacat către ea. Idris (uimit): Cum te cheamă, ființă minunată? (nu primește niciun răspuns dar continuă
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1431893594.html [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
își întinsese aripile și venea de undeva de la răsărit. Păcat! Tradiția ar fi trebuit păstrată, ea făcea parte din ființă neamului nostru românesc.” “Dincolo de această limită a durerii” Ar mai trebui spus că în român este remarcabil redata ideea de pustietate, pe care Lăură o trăiește la aflarea vești morții mamei. Cu toate că dorește să o întâlnească, încercările ei de a-i face o vizită în Germania, acolo unde aceasta locuiește, se izbesc de refuzul autorităților comuniste. Tristețea, suferință eroinei în momentul
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_ultima_pirueta_o_naratiune_despre_dragoste_credinta_si_valori_de_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]