327 matches
-
de bucuria de a-și fi lăsat o adâncă urmă a trecerii sale prin lume. Îi atinge fruntea, coborând cu degetele sale înghețate și învrăjbite de dorința de a-i confisca întrega suflare, apoi pornește înapoi, în negura nopții. Gata. Pustiitorul și-a luat obolul, s-a resemnat. A zburat iar furibund peste coamele caselor, gata să asculte o altă chemare. De acum, Ion Vanghele, pentru pământeni, înseamnă doar poezia lui. Faptele, dorințele, împlinirile, durerile, regretele, vor fi păstrate și dăruite
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1488215184.html [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
propriile cărți, umple încăperea cu obiectele pe care poetul și le-a dorit alături. Manuela se așează pe pat. Eu rămân în picioare, privind încăperea. E frig, fiindcă aici nu s-a mai făcut focul. Soba e rece, iar Gerul Pustiitor a trecut de curând prin locul acesta. Una dintre fiicele poetului intră pe ușă cu o tăviță, pe care sunt câteva cești de cafea. Manuela refuză, cere să o ajut să-și ia medicamentele. O invită pe fiica poetului să
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1488215184.html [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
fizică, datorită stării inerțiale ce o stăpânește, dar mai ales vremurilor vitrege pe care le traversează, împreună cu omenirea întreagă, în timpul și după ultima conflagrație mondială. Culpa lor este în totalitate acoperită de avalanșa distrugătoare a războiului și de ciuma tot atât de pustiitoare din anii ce au urmat, când indivizi de o rapacitate venală au călcat peste cadavrele celor iviți întâmplător în calea lor. Matei, Sidi, Sorina, Werner, Helga și Vlad pier pe front sau sub ploaia de bombe; Petre și Cleo mor
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/veturia_adina_colceag_1455171427.html [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
principal - de dominația otomană și să se modernizeze rapid. Progresele au fost vizibile pe toate planurile: politic, economic, social, cultural. Să nu uităm că, în acest interval, apar “Junimea” și Eminescu! A doua perioada: anii 1919-1938. Ieșită dintr-un război pustiitor și lovită de o criză economică de o duritate nemiloasă (1929-1933), România a izbutit, totuși, să înregistreze un remarcabil progres în toate direcțiile, 1938 fiind anul de vârf al României interbelice. - Vorbiți de două perioade excepționale, Domnule Profesor! Ce se
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_domnul_academician_florin_constantiniu_.html [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
între Ortodoxie și dezvoltarea tehnică...în ce ne privește pe noi, știința nu face decât să întărească dogmele ortodoxe” . g) Este imperios a se realiza scoaterea fiilor Bisericii din această „turbină” postmodernă a propriei „deveniri” dezechilibrate, generatoare de stres și pustiitoare de suflet. Rolul duhovnicilor este covârșitor: la scaunul duhovniciei se pot modela conștiințele. Posibile soluții: diminuarea expunerilor la manipulările din mass-media, accentul pus pe cultură, lectură biblică și patristică, dezvoltarea trăirii religioase autentice, ieșirea din tiparele modei. Se impune o
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
întors singure acasă! Mare mi-a fost atunci bucuria, dar și uimirea deopotrivă când, ajuns și eu acasă, descopăr la adăpostul unui stog de fân de lângă grajd toate oile mele, albe și negre, aciuiate acolo pe întuneric de teama vânturilor pustiitoare!... Publicat in volumul "Eternele visari", Editura INFORAPART - 2010, Galati Referință Bibliografică: Elegii de April / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1126, Anul IV, 30 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
Aruncă năcazul și patima urii/ Încearcă să prinzi din legile firii/ Scânteia divină: virtutea iubirii” de ing. silvic V.M. Frumos în acele frumoase zile românești, înduioșător, trist în zilele noastre în care mai vedem în pădurile noastre doar sursa exploatării pustiitoare iar scânteile virtuții s-au stins. A mai rămas turismul transformat în business. Aici, este o zonă turistică unică, unde și unele vechi galerii miniere se pot transforma in obiective turistice cum sunt prin Europa, mai ales in Germania unde
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
fața pe ele ca și pe o perină. - Iată că am ocazia să’i dovedesc dragei mele, că nu’mi pierd vremea degeaba, cu învârtitul de hârtii la Academie!...Deci ascultă: - Cu toată ființa mea! Pentru că tătarii, după năvălirea lor pustiitoare, în Europa, în 1241, au luat în stăpânire ținutul dintre Carpați și Nistru, de unde făceau dese incursiuni în Transilvania și Ungaria, prădând, distrugând și luând robi, Ludovic cel Mare, de Anjou,(1342-1382) rege al Ungariei și Poloniei, fiul lui Carol
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
propria umbră diformă depărtându-se conștient că paznicii nu sunt niciodată aceiași, orașul mereu o altă peșteră între cer și pământ, străzile altele, câinii flămânzi... Cum nici copacii niciodată aceleași relicve. Înțelegea, acum, de ce oamenii se simt uneori, în zilele pustiitoare de noembrie, când plouă cu acid și întunericul devine consistent, străini în propria ființă și singuri în propriul corp... Referință Bibliografică: PROZĂ SCURTĂ / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 316, Anul I, 12 noiembrie 2011. Drepturi de Autor
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
scriu! Când muza-isi va lua Aripa rozalie, Si va pleca spre alte Lumi de vis, Spre altă inima Deschisă și pustie. Cândva, voi înceta Să mai visez! Voi sta sub nucul Înverzit, din curte. Sub stropi de ploi, Sub vânt pustiitor, Sub lespede Având la cap o cruce. Cândva, un zbor Se va fi frânt! O lacrima de plumb Va fi obolul. Din zori senini Va rămânea un dor, Un cântec trist, O amintire vagă. Referință Bibliografica: Cândva / Florina Emilia Pincotan
CANDVA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1479378204.html [Corola-blog/BlogPost/372705_a_374034]
-
tresărire a feței, situație în care mă socoteam de-acum pierdut în perspectiva gâfâiturilor și “emisiilor” de transpirație greu reținute, cu grimase adunate într-un rictus paralizant care ar fi putut reflecta, îmi imaginam eu, fie o bucurie împlinită și pustiitoare (dacă așa ceva ar fi posibil!) fie un fiasco de proporții pe care nu știu dacă (și cum) l-aș suporta... Înainte de a-i cunoaște în calitate de gazde primitoare pe viitorii noștri cuscri, dar și înaintea sosirii celor din North Carolina aveam
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (6) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_6_.html [Corola-blog/BlogPost/355187_a_356516]
-
mai era posibil și nu regreta nimic, pentru că ar fi fost zadarnic să se lamenteze, dar, să-și detalieze povestea, avea, totuși, un sens aproape metaforic, în ideea că va scăpa de acele aminiri obsedante și, mai ales, de regretele pustiitoare din sufletul ei. Mă miram și i-am și spus-o, că o femeie ca ea avusese atîtea speranțe prăbușite în hăul cel fără de fund al deziluziilor, și ea mă privea, parcă fără să mă vadă, și cuvintele mele treceau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
podea făcînd neîncetat plecăciuni și vădind maniere care ar fi pline de grație dacă n-ar avea ceva spasmodic în ele. îi admiri profilul, fruntea înaltă și grea de gînduri, ochii dragi stinși, însă nu lipsiți de suflet; vezi cum pustiitoarea boală psihică a lăsat urme pe obraz, pe gură, la nas, iar deasupra ochilor a săpat o cută dureroasă, și observi cu tristețe mișcare convulsivă care, pornind uneori de la față, îi cuprinde umerii, mîinile și degetele într-o tresărire necontrolată
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
ești vină, ce apari în prag de seară. am căzut din vini în vini, păcatul ne-nfășoară, eu îți propun, tu mai înclini să ne-ntâlnim o oară. târziu de tot noi vom vedea cum viața o să poarte într-o pustiitoare stea, durerea către moarte. mâna ta nu mai dezleagă pasărea închisă-n noi, viața nu ne e întreagă de ne rupem iar în doi. timpul nostru se tot duce, rana veche bate-n puls, vom fi răstigniți pe cruce într-
DE NE RUPEM IAR ÎN DOI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/De_ne_rupem_iar_in_doi_ion_ionescu_bucovu_1367391005.html [Corola-blog/BlogPost/348041_a_349370]
-
DESPART SENIN Nu-i clipă-n care cerul să nu cheme, Între-austere ziduri de cetate, O mamă, tatăl, sora sau un frate, Cu ochi închiși, tăcuți, uitați de vreme. Iar porțile rămân desferecate. Trec corbi țipând și vântu-n ramuri geme Pustiitor, dar nimeni nu se teme. Strigat a fost și nu se mai abate. N-am să-ncrustez o lacrimă-n uitare. Rămân așa, pierdut și trist, dar demn Și mă despart senin, chiar dacă doare, De cei mai dragi, vegheați de cruci
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_lirica_pascala_george_roca_1334586567.html [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
acest fecior de țărani cât munții, biciuit de flăcările teologiei și de pucioasa unor ani amirosind a blestem și ură și apostazie, din care Dumnezeul cel viu l-a smuls și azvârlit ca pe un Iona în pântecul chitului exilului pustiitor. Vorbește o conștiință șiroind pe crucea veacului în ranele Mielului răstignit de la începutul lumii pentru izbăvirea neamurilor și a fiecăruia dintre noi,”, spunea despre Petru Lascău, poetul Ioan Alexandru. Volumul „Semnătura iubirii” include versuri grupate în capitolele, "Ferestre", "Portrete", "Satul
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_univers_poetic_intr_o_iscalitura_semnatura_iubirii_versuri_crestine_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
de fată Ți-ai aminti de multe, de ieri și din trecut Când dragostea-ncunună, de ce n-ai vrut... Volumul Preamărirea durerii stăruie într-o poezie a exodului, în căutarea himerei poetice: Singurătăți, înalte necuprinsuri, Stoluri demonice de genii Zideau pustiitoare visuri Clocotitoare vedenii! Și-n negura aceea, uimit De nimbul cântecelor ambroziene Palida stea am zărit, Pe blânda mea Eumene. D. Stelaru vociferează, declamă, blesteamă, într-o simbolică deprimantă și teatrală în terminologia teribilistă a moderniștilor: Peste cerurile negre, peste
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dimitrie_stelaru_poetul_halucina_iei_i_ion_ionescu_bucovu_1350468844.html [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
nopți albastre ca iedera necunoscută urcând pe sâni de catifea trimite-mi ale tale forme printre cadavre de vocale moarte să-ți văd statuia în marmură roz tu ești otrava mea cea dulce câteodată cu umerii curbați învinși de -mbrățișeri pustiitoare în ochii mei foșnești mereu - un lan bătut de un zefir cu aripi line frumoaso mai vino odată de-mi ară adânc precum plugarul ogorul meu rămas pustiu pârloagă-n dulcea primăvară un ochi imens te-absoarbe-ncet sub pleoapa plină de
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1394780459.html [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
sufletului. În lacurile teluricului străbun, Muzele cântă din liră Și metorii sunt vrăjiți puternic, De linul sunet al muzicii, Ce-i umple de extaz Și-i preschimbă-n vaze ale fericirii Uitând de chin și jale. Orfeu, venind din munții pustiitori Cu vocea meloasă ce se aude-n văzduh, Născând în inimile arboringenilor muritori, O mângâiere sublimă-n cugetul profan, Ce-i lăsa să trăiască-n desfătarea teriană. Semințiile, transmițând din veac în veac Balade, doine și melodii pline de veselie
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
născut dintr-o mare nefericire la pierderea iubitului cu implicații aproape freudiene, amintește de tragedia greacă. O Medee contemporană își strigă de pe culmi înalte negrul sentiment al unei mari pierderi, datorită Destinului. O singurătate zdrobitoare iscă în vers o jale pustiitoare. Alteori pune în gura iubitului declarații de dragoste pline de tristețe ca în „Iubito, mi-e frig”: „Iubito mi-e frig/ hiene îmi umblă de ieri/ prin piept și prin tâmple/ din clipe fecunde mustește/ robia tăcerii/ alungă-mi pustiul
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1480944348.html [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
care și le puneau toți cei implicați cu privire la acest nou eveniment erau următoarele: Era de bun augur acel eveniment care avea să se producă pe cer? Ce urma să se întâmple? Erau acestea semne, care prevesteau un război lung și pustiitor? Sau era începutul unui cataclism nemaivăzut așa cum spuneau legendele din vechime? Poate că era semnul unor ciume și boli cumplite, declarară unii. Sau era vremea unor prefaceri precum căderea unor imperii, poate chiar al celui Roman, spuneau alții. În fapt
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406237390.html [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
1517), cu consecințe importante pe plan social (Războiul Țărănesc 1524-1525), politic (Pacea de la Augsburg, 1555) și internațional (extinderea lutheranismului în Țările Nordice, Cehia, Polonia, Ungaria, Transilvania). Neînțelegerile dintre Uniunea Protestantă și Liga Catolică, privind alegerea împăratului Imperiului Romano-German, a declanșat pustiitorul Război de 30 de ani (1618-1648), cu antrenarea statelor europene (Italia, Spania, Franța, Danemarca, Suedia și chiar Transilvania). Din imperiu se pierd o serie de teritorii: Elveția, vestul Prusiei, Țările de Jos, Holstein. Prin Pacea de la Westfalia (1648) se instituia
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
evolua în Evul Mediu: Franța, Germania, Italia. Întemeietorul Franței medievale a fost Hugo Capet (secolul al X-lea), cu puteri, inițial reduse comparativ cu a marilor feudali. Pe parcursul unui mileniu, Franța Capeținilor a cunoscut un drum sinuos, lupte interne, războaie pustiitoare și îndelungate (Războiul de 100 de ani, 1337-1453), regi cu viziuni centralizatoare (Filip al II-lea August, Filip al IV-lea cel Frumos, Ludovic al IX-lea cel Pios), conflicte religioase sângeroase, încheiate cu tolerantul Edict de la Nântes (1598), dispute
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
așijderea aplicarea ei până la cele mai mici detalii, cu preocuparea furibundă de a găsi noi și noi forme de distrugere a rezistenței celui nereeducat, de nimicire a ultimelor reziduuri de umanitate ce i-au mai rămas. Suferința îndurată este imensă, pustiitoare, fără zecimale și fără milă...” (citat de Demostene Andronescu în De Veghe La Cumpăna Vremilor-articole, cronici, mărturii. Ed. Christiana, București-2011, p. 351-352) Virgil Ierunca exilat la Paris a scris lucrarea Fenomenul Pitești. Iată ce ne relatează printre altele: „Toată lumea cunoaște
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1496285915.html [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
voastre, tot așa și acest eveniment, fiind singular nu poate fi decât de bun augur! -Și dacă totuși, magistre, interveni un profesor din Roma, va fi vorba de un eveniment nefast prevestit de aștri? Care va genera poate un război pustiitor, o răscoală a evreilor în răsăritul imperiului și apoi un război și mai mare cu parții, singurul imperiu care ne-ar putea sta împotrivă!? -Ba bine că nu! i se răspunse. Evreii sunt prea slabi ca să respingă dominația Romei. Iar
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]