3,728 matches
-
ușor desuet, par poate străine de sensibilitatea de astăzi, însă ele nu sînt deloc lipsite de virtuți literare și, în orice caz, întregesc fericit un portret al autoarei, socotită în mod curent drept o poetă a melancoliei, a urîtului, a pustiului. Prozele datează din anii '70 (una singură e din '81-'84) cînd Florența Albu scria o literatură confesivă, la limita dintre poezie și jurnal; în aceste pagini se pot regăsi atît suflul liric al poetei, cît și obiectivitatea, directețea, duritatea
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
ci o existență autonomă, o "lume" ce-și are propriul statut, chiar dacă, în nucleul său, insondabil. E adevărat că Bacovia e comentat prin obiecția că universului său vizionar îi lipsește Templul, din care pricină în spațiul acestuia dau năvală stihiile, pustiul, amenințările teribile ale imensității ce se refuză oricărei ordonări: "Boala de nevindecat a lui Bacovia este groaza de pustiu. Sentimentul pustiului se ivește aproape în orice text al poetului". Altminteri este însă apreciat Ioan Alexandru. Acesta a suferit, într-un
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
Bacovia e comentat prin obiecția că universului său vizionar îi lipsește Templul, din care pricină în spațiul acestuia dau năvală stihiile, pustiul, amenințările teribile ale imensității ce se refuză oricărei ordonări: "Boala de nevindecat a lui Bacovia este groaza de pustiu. Sentimentul pustiului se ivește aproape în orice text al poetului". Altminteri este însă apreciat Ioan Alexandru. Acesta a suferit, într-un timp relativ scurt, o metamorfoză radicală și, nu mai puțin, contradictorie, trecînd de la agitația dionisiacă, "păgînă", la un simțămînt
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
comentat prin obiecția că universului său vizionar îi lipsește Templul, din care pricină în spațiul acestuia dau năvală stihiile, pustiul, amenințările teribile ale imensității ce se refuză oricărei ordonări: "Boala de nevindecat a lui Bacovia este groaza de pustiu. Sentimentul pustiului se ivește aproape în orice text al poetului". Altminteri este însă apreciat Ioan Alexandru. Acesta a suferit, într-un timp relativ scurt, o metamorfoză radicală și, nu mai puțin, contradictorie, trecînd de la agitația dionisiacă, "păgînă", la un simțămînt exclusiv religios
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
sfîrșitul «sotiei» sale, Paludes, Gide strecoară o mărturisire nu lipsită de o oarecare amărăciune: Și vom fi fost profeți fără căutare». Își amintise el, scriind aceste cuvinte, fraza amară a lui Ioan Botezătorul «eu sînt vocea celui care strigă în pustiu» - vox clamatis in deserto?". Demonia sa a constat în încercarea, prin "actul gratuit", de a-l imita, în chip blasfemic, pe Dumnezeu: "Gide vizează un fel de acte primordiale, apărute ex nihilo care l-ar face pe om asemenea unui
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
unei idei, unei chestiuni. Un extraordinar exercițiu al condeiului scriitorului pus în pagină în una dintre cele mai prestigioase reviste de cultură și atitudine. Diogene cîinele, Platon, Socrate, Apa, Repetabila scenă a balconului, Transfer de personalitate, Oglindă, De mers în pustiu, Cine ajunge sus, la fix, Kant sau principiul vaselor comunicante, Miriam sau nisipurile mișcătoare, Elogiul nebuniei... O parte din piesele lui, așa cum îmi vin în minte. S-au jucat și înainte de 1989, și după, în teatrele din București, din țară
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
pentru ca, în numai cîțiva ani, în cutare țară să se nască un grup de genii; ori de a face un semn la fel de discret pentru ca, în aceeași țară, peste doar cîteva decenii, să înceapă un secol de mediocritate intelectuală și de pustiu cultural. Cu toate că acest fapt a putut fi unanim verificat de sute și sute de ani, el este încă privit cu enervare și neîncredere: oamenii, bieții de ei, continuă să-și arunce vina unul asupra altuia dacă literatura, artele, gîndirea la
Scrisori portugheze - Coincidențe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14295_a_15620]
-
acum doar o conștiință neliniștită care absoarbe tot ceea ce percepe în jur și peripatetizează plastic printre formele unui univers stabil, ci un erou fondator, un cavaler al providenței învestit cu puterea de a lupta cu dihăniile nevăzute ale vidului. Cu pustiul pînzei sau al suprafeței albe, în general, în față, cu amenințarea permanentă a neantului la fiecare pas, el începe, el transformă actul creației artistice în ritual fecundator și în moment germinativ. Semnul plastic, acel amestec elementar de grafie și ton
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
este întîmplătoare: "Neîndoielnic, scriitoarea își detestă și neagă astfel condiția de femeie, o disprețuiește, iubindu-se umilitor în ură. Este exprimat astfel aproape tranșant un misoginism răsturnat sugerînd dezgustul rațiunii față de opacitatea naturii care procreează". Dezgust ce nu reflectă decît pustiul fără rod al demoniei cu față hiper-rațională. În felul acesta, Hortensia Papadat-Bengescu se integrează lumii pe care a creat-o printr-un întunecat sacrificiu existențial în favoarea Ideii nu mai puțin întunecate. Liana Cozea - Exerciții de admirație și reproș - Hortensia Papadat-Bengescu
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
de durată. Desigur, rădăcinile nu pot lipsi, este insuficientă "apartenența la lumea întreagă" și respectarea principiilor democratice, oamenii au nevoie de imagine, de culoarea memoriei, și de retorică, arta de a vorbi inimilor, dar asemenea talente nu pot înflori în pustiuri lipsite de liberate și practici democratice. Cartea lui Viroli ne redeșteaptă interesul pentru această vigoare morală, virtutea civică, "armă împotriva celor puternici sau desfrânați care nu vor să accepte modestia și cumpătarea pretinse de viața civică". Concluzia sa este optimistă
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
aruncă la groapa comună cadavre artistice care, ca în vestitul raport al cioclilor lui Caragea de pe cîmpul Dudeștilor, de multe ori nu pot fi îngropate din pricina banală că reușesc să fugă. În acest univers mistic, al erupțiilor genialoide și al pustiurilor halucinante, cînd cineva încearcă să spună că realitatea este mult mai bogată, că zoologia nu exclude botanica și că nici amîndouă la un loc nu se pot substitui geologiei, apoi acela, vorba înaltă și tristă a lui Sorin Antohi, ,,e
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
anume, după El, ca o oglindă a Lui, în care se reflectă El însuși... E o balivernă! Dar o spui, nu cu supunerea, nu cu laudele cuvenite; gândești lucrul ca pe o ipoteză necesară, deși absurdă, o închipuire doar în Pustiul Galactic Universal... În față, creasta dealului se înroșește în amurg. Chit că nu contează, trebuie să înfrunți Zădărnicia... Să spui ceva, să te rogi, mă rog, dacă obișnuința logicii nu-ți dă pace... Cei doi plopi frați, dintre care unul
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
revoluționare, mai mult sau mai puțin sîngeroase, au o mare putere de impact și impresionează tocmai prin ieșirea din normă și din scară, în momentul imediat următor ele se dovedesc a fi, de multe ori, simple gesticulații și strigăte în pustiu, în vreme ce mișcările aparent lente, dar care lucrează chiar la baza unui fenomen sînt, în mod doar aparent paradoxal, evenimentele cu adevărat importante. În acest sens, nu insurgentul Duchamp, cel care a negat vehement arta muzeificată, a schimbat radical fața picturii
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
plural etern spre care să vă îndreptați cu adevărat, așa cum sugerați în versul final din Oglinda. Povestea firului de iarbă ( dar fără grijuliu, fără țâșnească și mai ales fără sufrageria lui Dumnezeu) face dovada că pledoaria mea nu bate în pustiu, că e cu putință îndreptarea unghiului și găsirea țintei serioase Poezia: "Un gând tremurător/ copilăros/ Ca o splendidă răsărire pe pământ/ De fire dulci de iarbă-abia născute/ În medieval avânt/ Spre o lumină fermecată vie/ Din cenușiul vetust/ Spre aparentă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
în altă lume. A mea. Simt privirea și dezacordul țîțîit al vecinilor de după perdea. Ce ți-e și cu insomniile astea... {i Pianistul își părăsește ascunzătoarea și sare un gard în plină noapte. Coboară în ruinele uluitoare ale Varșoviei, în pustiul unui oraș de cenușă, lăsînd în spate luptele și tancurile germane. Un gard, un zid ce separă lumile. Cînd povestea ajunse aici, {eherezada văzu zorii mijind și, sfioasă, tăcu.
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
rar, monosilabic ( apatie?), lucrează în continuare, atentă să nu sară ochiuri". Totul pare părăsit, părăginit, stigmatizat de ruină: "Atelierul e situat într-o clădire interbelică, neîngrijită, cu tencuiala jupuită, proprietate a statului, firește". Ori vidat: "Drum pînă la «Cartea Românească». Pustiu în Editură". Redacția venerabilului mensual Viața Românească se prezintă "înghesuită toată într-o încăpere întunecoasă, strîmtă, n-au căldură". Librăriile sînt și ele "aproape goale". Pînă și Biserica Sf. Elefterie, "impunătoare, grandioasă", e complet neîncălzită. O "toamnă" a materiei pare
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
Marina Constantinescu La începutul anilor '90, într-o toamnă luminoasă, tandră, dar care nu anunța nimic special în viața mea, am intrat în Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu. Era răcoare și pustiu. Am urcat la etaj, am înaintat precaut pe niște culoare întunecoase căutîndu-l. Nimeni. Doar răcoarea, liniștea și întunericul. Să fi înțeles greșit? Mai mult simțind decît văzînd, am urmărit cum umbra prinde contur. Iulian Vișa mă privea. O făcea de
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
Tot ce vei face de acum încolo, doar un capriciu-i. Ce-ți mai rămâne, în neputință, decât să te biciui? Din felul tău, atâta cât parcă mai știu-l A mai rămas ceva ce seamănă tot mai mult cu pustiul. Ai trăit, n-ai trăit, stângaci, printre oameni, printre dealuri, Însoțind ca o umbră năluciri și minciuni, îndurări, idealuri, Cui să le spui pe toate, și câți ar mai fi să le audă Și să înțeleagă joaca aceasta cum nu
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
cu Maitreyi? Pe hotare cade bură Vine iarna, vrei, nu vrei Si de nimeni nu se-ndură -Dar povestea cu Maitreyi? Profetul O dună-i gândul. De departe Nu bănuiești în care parte Se mută-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O nălucire-i. Caravane, Nu bănuiești ce urme vane Se sting încet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O unduire-i. Înainte Nu bănuiești ce joc te minte Cum piere-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
Pe hotare cade bură Vine iarna, vrei, nu vrei Si de nimeni nu se-ndură -Dar povestea cu Maitreyi? Profetul O dună-i gândul. De departe Nu bănuiești în care parte Se mută-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O nălucire-i. Caravane, Nu bănuiești ce urme vane Se sting încet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O unduire-i. Înainte Nu bănuiești ce joc te minte Cum piere-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! Psalm
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
cu Maitreyi? Profetul O dună-i gândul. De departe Nu bănuiești în care parte Se mută-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O nălucire-i. Caravane, Nu bănuiești ce urme vane Se sting încet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O unduire-i. Înainte Nu bănuiești ce joc te minte Cum piere-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! Psalm Sub un amnar ce-aprinde-un fir de iască O cremene mi-e gândul așteptând Scânteile ivindu-se pe
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
Profetul O dună-i gândul. De departe Nu bănuiești în care parte Se mută-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O nălucire-i. Caravane, Nu bănuiești ce urme vane Se sting încet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O unduire-i. Înainte Nu bănuiești ce joc te minte Cum piere-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! Psalm Sub un amnar ce-aprinde-un fir de iască O cremene mi-e gândul așteptând Scânteile ivindu-se pe rând Făptura
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
În pustiu, în pustiu! O nălucire-i. Caravane, Nu bănuiești ce urme vane Se sting încet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O unduire-i. Înainte Nu bănuiești ce joc te minte Cum piere-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! Psalm Sub un amnar ce-aprinde-un fir de iască O cremene mi-e gândul așteptând Scânteile ivindu-se pe rând Făptura ta de flacără s-o nască. Sunt eu acel ce caută, suflând, O-ntruchipare-a ta mai omenească
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
în pustiu! O nălucire-i. Caravane, Nu bănuiești ce urme vane Se sting încet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O unduire-i. Înainte Nu bănuiești ce joc te minte Cum piere-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! Psalm Sub un amnar ce-aprinde-un fir de iască O cremene mi-e gândul așteptând Scânteile ivindu-se pe rând Făptura ta de flacără s-o nască. Sunt eu acel ce caută, suflând, O-ntruchipare-a ta mai omenească, În vâlvătăi
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
dar nu și fețe, inimi se prăbușesc nu și năravuri, vorbe se rostesc, dar nu și adevărul -există oare pe cer o stea Hamleta? Măcar un nor? Un curcubeu de care-și rîde prostul? E cineva să fi numit astfel pustiul de dincolo de granițe ceva ce crește înăuntrul unui substantiv pe care-l luminează Luna născută din ovare de pămînt - femeia despre care scriu. Hamleta - distrugătorul ei este chiar Hamlet, un prinț ce joacă rolul unui biciclist căzut în aceeași buclă
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]