953 matches
-
sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face Dumnezeu și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cap. 17, p. 400. footnote>. Se poate lesne observa că Sfinții Părinți îndeamnă la râvnă și silire spre cele bune și spre lepădarea de cele contrare, căci numai poate fi răpus păcatul care a pus stăpânire pe noi. Referitor
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
stânga (de cele rele), abia atunci își va cunoaște cu de-amănuntul toate păcatele ce le-a făcut înaintea lui Dumnezeu. Căci nu-și vede omul păcatele sale de nu se va desface de ele cu amărăciune<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cap. 27, p. 399. footnote>, căci „virtuțile și păcatele fac mintea oarbă; unele, ca să nu vadă virtuțile, celelalte, ca să nu vadă păcatele”<footnote Avva Filimon, „Cuvânt foarte folositor”, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 174. footnote>. Omul copleșit de cele
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Tainica, la o Românie Mistica: „Totuși, România are încă un destin imprevizibil, datorită celui mai mare număr de biserici și mănăstiri construite și raportate la numărul de locuitori, față de alte țări europene, datorită numărului mare de martiri din închisori, datorită pustnicilor care există în România (chiar mai mult decat cred ierarhii) și care trăiesc în asceza maximă, dându-și viața Mântuitorului în post și rugăciune, datorită unor creștini simpli-marele anonim-care umplu bisericile Duminică, datorită unor preoți săraci care liturghisesc cu bucurie
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
a lumii: Așa l-am cunoscut atuncea, așa a rămas pînă în cele din urmă momente bune: vesel și trist; comunicativ și ursuz; blînd și aspru; mulțumindu-se cu nimica și nemulțumit totdeauna de toate; aci de o abstinență de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieții; fugind de oameni și căutîndu-i; nepăsător ca un bătrîn stoic și iritabil ca o fată frumoasă. Ciudată amestecătură! - fericită pentru artist, nenorocită pentru om!". De nu va fi fiind acesta mai degrabă un autoportret
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
acum, îl recomandă pentru a fi integrat în ceata oamenilor lui Dumnezeu. Tot ceea ce am putut citi în lucrările sale mi-a descoperit taina sufletului unui om care căutând cărările Raiului, prin pridvorul mânăstirilor, în anturajul duhovnicesc al unor mari pustnici și trăitori, a ajuns în vâltoarea lumii unde vâslește înnebunit de dorința de a-și scoate corabia la limanul liniștit al desăvârșirii și împlinirii existențiale. Ostenit de această vâslire și frământat de dorul liniștii sufletești, autorul își propune și de
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
de se vor face bărbați prin învoirea noastră, nu fără mare suspin și grea osteneală vor fi biruiți<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 103. footnote>. Lupta cu gândurile de curvie este foarte puternică. În acest sens, Cuviosul Isaia Pustnicul spune limpede: De se seamănă în tine plăcerea curviei, când șezi în chilia ta, ia seama și opune-te gândului tău ca să nu te răpească. Silește-te să-ți aduci aminte de Dumnezeu, că El ia aminte la tine, și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
seama și opune-te gândului tău ca să nu te răpească. Silește-te să-ți aduci aminte de Dumnezeu, că El ia aminte la tine, și că de cugeți ceva în inima ta, toate sunt descoperite înaintea Lui<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinteă, pp.113-114. footnote>. Cel ce luptă să-și ordoneze moral gândurile și cuvintele, trebuie să-și supravegheze și ținuta trupească și îmbrăcămintea. Alte mijloace trupești de tămăduire a desfrânării ar mai fi și evitarea convorbirilor
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Ortodoxă Română 8 noiembrie - Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil; 9 noiembrie - Duminica a XXIV-a după Rusalii. Sf. Mc. Claudiu, Castor, Sempronian și Nicostrat; Sf. Mc. Onisifor și Porfirie; 12 noiembrie - Sf. Ioan cel Milostiv, patr. Alexandriei; Cuv. Nil Pustnicul; 13 noiembrie - Sf. Ioan Gură de Aur, arhiep. Constantinopolului; Cuv. Mc. Damaschin (Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului); 14 noiembrie - Sf. Ap. Filip; Sf. Grigorie Palama (Începutul Postului Crăciunului). Biserica Ortodoxă Sârbă 8 noiembrie - Sf. Mare Mc. Dimitrie; 9 noiembrie - Duminica
Agenda2003-45-03-45-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281682_a_283011]
-
în 1932, scăpând din calea incendiului doar casa lui Gherasim Timus și chiliile din vale. Întregul ansamblu a fost refăcut în 1933, în jurul mănăstirii păstrându-se numeroase chilii săpate în piatră, iar în incinta ei se află două peșteri unde pustnicii se izolau de lume. Biserica nouă sau Biserica cea mare a fost ridicată între anii 1897-1901 de însuși Gherasim Timus, având hramul Schimbarea la Față. Biserica are două niveluri, la fiecare etaj fiind o biserică în care se ține slujba separat, de către
Agenda2004-52-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283215_a_284544]
-
Rusalii. Sf. 33 Mucenici din Melitina; Cuv. Lazăr; 8 noiembrie - Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil; 9 noiembrie - Sf. Mc. Claudiu, Castor, Sempronian și Nicostrat; Sf. Mc. Onisifor și Porfirie; 12 noiembrie - Sf. Ioan cel Milostiv, patr. Alexandriei; Cuv. Nil Pustnicul. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 7 noiembrie - Duminica a 23-a după Rusalii. Sf. Mc. Marcian și Martirie; 8 noiembrie - Sf. Mare Mc. Dimitrie; 10 noiembrie - Sf. Arsenie, Srem, alți arhierei sârbi; 11 noiembrie - Sf. Anastasia Romana. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 7 noiembrie - Duminica
Agenda2004-45-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283031_a_284360]
-
cu studii superioare și medii, persoane dornice să călătorească și să aibă vacanțe plăcute. ( A. M. G.) Pelerinaje În luna mai, Patriarhia Română organizează excursii-pelerinaj la sfinte lăcașuri cu odoare făcătoare de minuni și sfinte moaște, dar și călătorii pe urmele pustnicilor. Din data de 25 mai, se organizează o excursie în Țara Sfântă, cu o durată de 8 zile. În zilele de 15-16 mai, pelerinajul ortodox se desfășoară pe traseul București, Mănăstirea Cotmeana, Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Turnu și Mănăstirea Sâmbăta de
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
000 de lei. Pe 29 mai, un pelerinaj de o zi va avea traseul cu Mănăstirile Cetățuia, Nămăiești, Negru Vodă și Trivale din Pitești - 400 000 de lei. Pe 29-30 mai, credincioșii pot face o călătorie de suflet pe urmele pustnicilor, vizitând mănăstirile Jgheaburi, Pahomie, Pătrunsa, Bistrița, Arnota, Peștera Sf. Grigorie Decapolitul - Hurezi, Surpatele, Govora - 750 000 de lei, pentru tineri, locuri limitate. În 31 mai, la Sărbătoarea Sfintei Treimi, slujba la hram se oficiază la Mănăstirea Pasărea și se mai
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
scriitor somnolează ideea singurătății? - "Ideea" (dar de ce ideea?!) "singurătății", cred că nu; a singularității, însă, da. - Singurătatea e tăcere, e angoasa, e (vorba lui Cioran) un "schisme du coeur". Cine, dacă nu-i singuratic din naștere (sau prin chemare, ca pustnicii de odinioară), și-o dorește cu adevărat? Nu mă gândesc, se înțelege, la solitudinea indispensabilă creației și, ca atare, autoimpusa, ca o asceza temporară; nici, vai, la recluziunile forțate, pe care, -n veacul nostru vitreg, le-au cunoscut destui poeți
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
de toți, în deplină singurătate, acolo unde confruntați cu noi înșine fără putință de a ne feri privirile căutînd refugiu pe chipul altcuiva sîntem obligați să ne luăm cu adevărat în seamă, descoperind de fapt sensul unei vieți nu de pustnic, ci dimpotrivă, împreună cu ceilalți, este esențială în definirea unui cod occidental al vieții. Singurătatea te ajută să te găsești, pentru că abia apoi să te poți întoarce între ai tăi. Robinson Crusoe, în definitiv, e un aventurier smintit cînd își începe
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
trupul său, în care adoarme hipnotizat de o lumină albă, vîscoasa, care îl duce în depărtări fabuloase ale copilăriei sale. Peșteră este spațiul matern, evident, aici eroul se simte protejat, ca într-un fel de ascunzătoare. Dar ce nevoie are pustnicul de o ascunzătoare pe o insulă nelocuita de nimeni? Tocmai acest paradox explică fascinația peșterii: ascuns în pîntecul ei, Robinson uită că nu are, de fapt, de ce anume să se ascundă. El se poate minți că lumea din afara este o
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
1997, a apărut al XV-lea volum din ediție, conținînd pasabilul român inedit Prăbușirea (l-am comentat aici). În sfîrșit, în 1998, apare al XVI-lea volum din ediție, cuprinzînd două scrieri tot inedite, dintre care cea dinții, amplă nuvelă Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion, fusese pregătită de autor, în 1938, pentru ediția de la Editură Fundației Regale, iar a doua scriere, Sfîntul, (un microroman) e tot inedită. Amîndouă se publică acum după manuscrisele foarte citețe ale autorului. Nu știu cîte
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
Dar "creația în sensul înalt al cuvîntului nu găsim". Observația călinesciana în legătură cu teza morală o regăsim și în scrierile volumului pe care il comentez. Asta deși, aici, supraviețuiește, evident, chiar descarnata de fapte iar tematica este curat ecleziastica. Amplă povestire Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion ne plasează în plină atmosferă ecleziastic monahala. Pe Pafnutie îl chemase în tinerețe Dumitru, se încurcase cu o fată, gresînd prin preacurvie. Destinul a voit să-l găsească, în plin munte, pe pustnicul Ilarion, care
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
Amplă povestire Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion ne plasează în plină atmosferă ecleziastic monahala. Pe Pafnutie îl chemase în tinerețe Dumitru, se încurcase cu o fată, gresînd prin preacurvie. Destinul a voit să-l găsească, în plin munte, pe pustnicul Ilarion, care se canonea bucuros într-o peșteră pierdută. Ilarion, pustnic și preot, l-a plăcut pe tînărul Dumitru și l-a acceptat, la cerere, ca ucenic. Timpul, numărat în decenii, a trecut și nici după cincizeci de ani Dumitru
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
plină atmosferă ecleziastic monahala. Pe Pafnutie îl chemase în tinerețe Dumitru, se încurcase cu o fată, gresînd prin preacurvie. Destinul a voit să-l găsească, în plin munte, pe pustnicul Ilarion, care se canonea bucuros într-o peșteră pierdută. Ilarion, pustnic și preot, l-a plăcut pe tînărul Dumitru și l-a acceptat, la cerere, ca ucenic. Timpul, numărat în decenii, a trecut și nici după cincizeci de ani Dumitru devenit Pafnutie nu știe dacă, după atîta canon și rugăciune, greșeală
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
Pafnutie nu știe dacă, după atîta canon și rugăciune, greșeală să din adolescență a fost ispășita. Murindu-i învățătorul Ilarion, Pafnutie e, o vreme, turburat. El nu era hirotonisit și nu înțelegea dacă are drept să-și continue traiul de pustnic. Dar după un aspru canon de cinci zile și, după povața unui stareț dintr-o mănăstire relativ apropiată, își continuă traiul, regăsindu-si liniștea pentru slujbele lui. Mai trec 15 ani și într-o bună zi, la peșteră pustnicului apare
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
de pustnic. Dar după un aspru canon de cinci zile și, după povața unui stareț dintr-o mănăstire relativ apropiată, își continuă traiul, regăsindu-si liniștea pentru slujbele lui. Mai trec 15 ani și într-o bună zi, la peșteră pustnicului apare tînărul Nechifor Pîrvu, care dorește să-i fie ucenic, devotîndu-se vieții monahale pentru că, gîndea el, pustnicii de la peșteră sînt singurii care înțeleg tainele vieții și ale lumii. Păgîn și necredincios, la început, Pafnutie îl învăța rostul slujbelor și al
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
mănăstire relativ apropiată, își continuă traiul, regăsindu-si liniștea pentru slujbele lui. Mai trec 15 ani și într-o bună zi, la peșteră pustnicului apare tînărul Nechifor Pîrvu, care dorește să-i fie ucenic, devotîndu-se vieții monahale pentru că, gîndea el, pustnicii de la peșteră sînt singurii care înțeleg tainele vieții și ale lumii. Păgîn și necredincios, la început, Pafnutie îl învăța rostul slujbelor și al canonului, dîndu-i numele de Ilarion. Tînărul, nedîndu-se la o parte de la nimic greu, ajunge să înțeleagă că
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
i se reîntoarce acasă și totul se restabilește, după cuviință, în casă. Dar chemarea tînărului este tot pustnicia. După ce îi mor părinții, vinde unele moșii, celelalte le dăruiește țăranilor și, după 27 de ani, se reîntoarce la peșteră din munte. Pustnicul Pafnutie, firește, a murit, chiar și cei de la mănăstire. Tînărul fost ucenic monahal donează tot bănetul pe care îl avea mănăstirii, redevenind călugăr, ba chiar ajungînd, acolo, stareț. Apoi renunța la stăreție, trăind ca simplu călugăr pînă la 90 de
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
chiar demonul în care a intrat un înger, ca să-l chinuie, precum în scurta pildă antologată de Carrière în relativ recentul Cerc al mincinoșilor. Struțocămila lui Volkoff, în clipa de epifanie. Tot Carrière relatează o scurtă moralitate indiană despre un pustnic și o prostituată. Sufletul celei dintîi a rămas, pare-se, curat, pentru că ei nu i-a plăcut ce viață a dus. Femeia a ajuns în rai. Pustnicul, dimpotrivă, a fost tîrît în iad, pentru că, neștiut de nimeni, sufletul i s-
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
în clipa de epifanie. Tot Carrière relatează o scurtă moralitate indiană despre un pustnic și o prostituată. Sufletul celei dintîi a rămas, pare-se, curat, pentru că ei nu i-a plăcut ce viață a dus. Femeia a ajuns în rai. Pustnicul, dimpotrivă, a fost tîrît în iad, pentru că, neștiut de nimeni, sufletul i s-a lăsat cuprins și de dorință, dar și de trufie. Raiul nu e nicicînd o certitudine. Fără să vrea și fără să-și dea seama, fără să
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]