87 matches
-
de flori, de multe flori, al căror colorit desfată privirea maestrului, dar și a blândei și înțeleptei sale doamne, la umbra chioșcului tradițional, din lemn lucrat cu migală de mâna meșterilor domnișani, încadrați, cum spuneam, de flori și de două putineie străvechi ce-i plăceau maestrului, am discutat mult, despre Domnești, despre oameni, tradiții, obiceiuri. Era vesel. Glumele pe care le strecura în discuție deveneau săgeți îndreptate asupra stărilor de lucruri actuale și mi se păreau irezistibile, robuste și sănătoase ca
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
cere învoirea de a intra singur în ogradă. Flăcăul se-ndreaptă tiptil spre ușa chilerului, să vadă dacă are lacătul pus. Găsi ușa închisă doar cu zăvorul, ceea ce-i ușură intrarea. Odată intrat, începe să răstoarne înadins un ciubăr, un putinei gol, râșnița cea cu două pietre mari și alte lucruri ce se găseau în încăperea strâmtă ce-avea perete comun cu cele două odăi ale casei. Hodorogeala din chiler ar fi sculat și morții, cu atât mai abitir pe stăpâna
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Cum tușa Floarea era ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapumă unde dormea Răducanu și pe aci ți-e drumul, au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a cinat împreună cu gazdele și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
dus la el în cameră să se culce. Cum lumina de la lampa cu petrol așezată pe perete nu era suficientă pentru a distinge modificările survenite între timp așternutului de pe pat, se dezbrăcă și intră sub plapumă, numai că dând de putinei s-a speriat așa de tare încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fugă să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat că Răducanu s-a trezit cu putineiul în pat sub plapumă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
numai că dând de putinei s-a speriat așa de tare încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fugă să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat că Răducanu s-a trezit cu putineiul în pat sub plapumă, bufnindu-i râsul după ce au părăsit camera tânărului preceptor. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar cam bănuia cine putea fi autoarea. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și cum pățitul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
primăriei. Îi era frică să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în comună. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, poate - poate, uită bătrânul de tărășenia cu putineiul. Cum familia Cânciu avea casa la șosea pe unde trecea Răducanu spre primărie, Ioana l-a așteptat și l-a rugat să o scuze, a fost doar o glumă tinerească și i-a promis că va dansa numai cu el
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
din jur ascund carene de nave grecești și scoici sidefii, pe aici au fost, cu milioane de ani în urmă, oceanele lumii, s-a mai răvășit puțin fața pămîntului și iată-ne pe noi, navigatori destoinici, mulgînd vacile și cioplind putineie pentru unt ... Afrodita rîdea prin întuneric, adunată toată în el, cu spaima de a nu se mai da dusă din acel cotlon în care se simțea apărată și fericită. Da' tu ce tot zici, bărbate? Eu cum crezi că zăceam
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
amplasată la intrarea în casă. N.A.] din care se intra peste tot, iar cealaltă era folosită ca magazie, unde se ținea tot ce era util la casa omului în viața de zi cu zi, hambarul cu făină, altul pentru mălai, putineiul de smântânit laptele, oala din lut ars în care făcea mama borș din huști[ - Regionalism care aici se referă la tărâță de grâu fermentată din care se obține borșul. N.A.] de tărâță de grâu și multe alte obiecte casnice precum
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
atunci, știind că au copilărit de mici împreună, ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a cinat împreună cu gazdele și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
și s-a dus la el în cameră, să se culce. Lumina lămpii cu petrol așezată pe perete deasupra patului, nu era suficientă pentru a se distinge modificările survenite așternutului. Se dezbrăcă și intră sub plapumă, numai că dând de putinei s-a speriat așa de tare, încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fuga să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat, că Răducanu s-a trezit sub plapumă cu putineiul în pat
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
dând de putinei s-a speriat așa de tare, încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fuga să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat, că Răducanu s-a trezit sub plapumă cu putineiul în pat, motiv pentru care i-a bufnit râsul pe amândoi, după ce au părăsit camera tânărului. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar o cam bănuia pe autoare. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
Îi era frică, să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în toată comuna. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, poate - poate, uită bătrânul de tărășenia cu putineiul. Familia Cânciu avea casa la șosea pe unde trecea și Răducanu spre primărie, așa că Ioana l-a așteptat și l-a rugat să o scuze, că a fost doar o glumă tinerească și i-a promis că va dansa numai
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
atunci, știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a cinat împreună cu gazdele și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
și s-a dus la el în cameră să se culce. Lumina lămpii cu petrol așezată pe perete deasupra patului, nu era suficientă pentru a se distinge modificările survenite așternutului. Se dezbrăcă și intră sub plapumă, numai că dând de putinei s-a speriat așa de tare încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fugă să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat că Răducanu s-a trezit sub plapumă cu putineiul în pat
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
dând de putinei s-a speriat așa de tare încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fugă să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat că Răducanu s-a trezit sub plapumă cu putineiul în pat, motiv pentru care i-a bufnit râsul pe amândoi după ce au părăsit camera tânărului. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar o cam bănuia pe autoare. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Îi era frică să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în toată comuna. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, poate - poate, uită bătrânul de tărășenia cu putineiul. Familia Cânciu avea casa la șosea pe unde trecea și Răducanu spre primărie, așa că Ioana l-a așteptat și l-a rugat să o scuze că a fost doar o glumă tinerească și i-a promis că va dansa numai
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
a cuibărit destinul cu trup neregăsit fantome pe la praguri șoptesc povești din vieți la mine-n bătătură cresc astăzi doar scaieți nici soba nu-ncălzește la fel ca altădată nici fumul nu înalță povești grăite-odată pe prispa cu iluzii un putinei bătrân își plânge nemurirea făr-a avea stăpân grăbită închid ușa trecutul mă apasă privesc un fir de iarbă nu-i mână pe o coasă să umple de lumină un colț de bătătură străbunii mei sunt îngeri au strigăte în gură
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
patu-n care clipa părea fără sfârșits-a cuibărit destinul cu trup neregăsitfantome pe la praguri șoptesc povești din viețila mine-n bătătură cresc astăzi doar scaieținici soba nu-ncălzește la fel ca altădatănici fumul nu înalță povești grăite-odatăpe prispa cu iluzii un putinei bătrânîși plânge nemurirea făr-a avea stăpângrăbită închid ușa trecutul mă apasăprivesc un fir de iarbă nu-i mână pe o coasăsă umple de lumină un colț de bătătură străbunii mei sunt îngeri au strigăte în gurăplec capul în rutină mă
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
dumirești cum devine treaba cu Chervăsăria gospod, iar eu am să-ți ies înainte, că altfel cine știe ce bucurie îmi mai faci! Până să-mi dau seama cam pe unde mă aflu, mi-a ieșit în cale un turc cu un putinei purtat în spate și cu un ibric în mână. --Să-ți dau o gură de bragă, boierule, că după câtă cale ai bătut ți-o fi sete - m-a luat în primire mehenghiul. --Uite că nu mă arde setea, ci mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
capodopera. Dacă nu ar fi fost atît de frumos, mi-aș fi rănit ochii. M-am întins, cît eram de lung și am eliberat un strigăt sălbatic, ciudat. În depărtare am auzit potcoavele unui cal tropotind printre case și trăncăneala putineielor de lapte al căror ecou era întors fațadele caselor. Sunetul era precum muzica. Aveam chef să spun bună dimineața tuturor. Dar nu era nimeni acolo, așa că am spus bună dimineața animalelor și lucrurilor neînsuflețite. O pasăre, o minunată cutie poștală
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
ascundeau cojoace albe și în picioare purtau cizme. Călcau greu și apăsat. Plini de bani! Stere îi simțise. Beau pe nerăsuflate, râdeau, lăsau polii și plecau spre oraș, să vândă laptele și untul adus în faietoane. Sub capra lor ascundeau putineie de brânză și smântână. Când veneau cu muierile, aduceau frișca rece pentru boieri. Cârciumarul îi petrecea până la ușă, privea caii bine hrăniți, hamurile curate lună și îi întreba dacă se mai întorc. Ei picau la săptămână, la săptămână. Aveau un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în două: primul prezintă imagini și piese care ilustrează creșterea vitelor și a cabalinelor (am expus: coasă, tioc și cute de ascuțit coasa, șea pentru măgar, fiare pentru împiedicat caii, jug pentru o vacă, talangă, găleată pentru muls, linguroaie, crintă, putinei, cutie pentru brânză etc.Ă iar al doilea prezintă imagini și piese specifice păstoritului (doniță pentru muls oile, budaie cu capac, ceaun, mestecător jintiță, hârzob, răvag de caș, tipare pentru caș, scafă, leasă pentru scurs cașul, cazan de fier în
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
-i tălpile cu unt de vacă, că-i trece. Se crede că, fiind deocheat cineva și spălîndu-se cu udul său, se va însănătoși. Se crede că usturoiul apără de deochi. Cînd un copil se botează, cele trei lumînări de pe marginea putinei în care se botează se pă strează, că dacă se deoache să-l afume cu ele. Se crede că bolnăvindu-se cineva de deochi, și dacă i s-au stins căr buni și s-a spălat cu apa ceea, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de Jos. Ele nu pot exista împreună, concomitent și în același loc, așa că una urmează a fi eliminată, adică să moară. Este sacrificată, firește, Inanna. Pierderea însemnelor, a „legilor divine”, echivalează cu moartea. Și Dumuzi este deposedat de toiag, căuș, putinei, obiecte sacre, prin acestea luîndu-i-se însemnele și, deci, puterile. În cele din urmă, „cadavrul” Inannei este agățat într-un cîrlig de fier, ca animalele ucise la abator, pedeapsă grozavă, inventată, cum se vede, de asiatici și practicată de ei de-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de mai să tasăm pământul pe care îl săpau și îl aruncau ceilalți și peste care urma să se pună pietrișul și traversele. Nu trebuia lovit cu acel mai, ci doar ținut de coadă drept, ca pe un bătător de putinei de lapte și îndesat cu el pământul deja fărâmițat de alții. Nu, spusei. Dar Niculescu, cu țigarea în gură, puse mâna pe un astfel de mai și de îndată începu să lucreze. Era mic, bătătorul de pământ era cât el
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]