47 matches
-
tot aurie, în bună stare, specialistul descoperise pe reversul ei data înrămării, relativ recentă, 14 aprilie, 1896, Nanterre. Un contoar, un oficiu de percepție la care ședeau trei perceptori în fața țăranilor veniți cu produsele lor, femei și bărbați cu oale, putinici cu brânză, de unt, de miere, toți aplecați, cu capul întins înainte, plin de atenția stupidă a oamenilor de la țară, aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând bine ce se întâmplă. Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
este opera lui Pieter Breughel cel Tânăr. A doua parte a fragmentului descriptiv este descrierea ekphrastică în sine: Un contoar, un oficiu de percepție la care ședeau trei perceptori în fața țăranilor veniți cu produsele lor, femei și bărbați cu oale, putinici cu brânză, de unt, de miere, toți aplecați, cu capul întins înainte, plin de atenția stupidă a oamenilor de la țară, aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând bine ce se întâmplă. Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
tălpi la fântâni, pentru confecționarea butoaielor de vin. Nu cu mult timp în urmă, în satul Baranca se confecționau din lemn de plop sau de salcie polonice, linguri de lemn, scafe pentru pisat usturoiul, știubeie, coveți, chersâne, cofe pentru apă, putinele și putineie pentru bătut laptele și pentru ales untul. Lemnul mai era folosit și pentru ghizdele la fântâni cărora li se spunea budăi de unde și denumirea La Budăi sau în alte situații pentru creșterea și înmulțirea albinelor cărora li se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și căușul de scos apa din bărci, apoi podurile umblătoare sau bacurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
totdeodată. Câteva dintre coordonatele acestui univers trebuie reținute: onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
învățătoare Maria Isopescu ne-a fost ca o mamă. Era foarte apropiată de noi și cu multă răbdare a reușit să ne deslușească ascunsele taine ale cititului, scrisului și socotitului. Din clasa a doua, ne-a învățat doamna Saveta Năstasă (Putinica) până în clasa a cincia, când am susținut examenul de admitere la Liceul "Eudoxiu Hurmuzachi". Având acasă trei copii mici, nu constituiam pentru dumneaei o prioritate. Nu punea suflet și temei în predare. Copiam poezii și numai cine vroia memora câteva
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de rău, că ziua de școală e pierdută. S-a făcut pe bănci o mizerie și-un praf, de au început copii să tușească, care mai de care. Ne înecam cu praful și mirosul de lână mucegăită. Doamna, Saveta Năstase (Putinica) s-a enervat tare pe noi și ne-a certat: Nu sunteți buni de nimic! Mă duc să aduc ajutoare! Îndată a venit cu elevii clasei a IV-a unde era învățător, soțul dânsei și ne-am înghesuit toți la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță rară și ne strângeam toți în jurul ei, la masă, servind din produsul oilor noastre. Toamna, târziu când dădea bruma și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dintr-un motiv similar cu cel avut de sora mea când a apelat la mama a început să scotocească prin "cămara" lor de alimente. Ceea ce ne-a atras în mod deosebit atenția a fost un butoiaș sau mai degrabă o putinică. Recipientul respectiv avea aproximativ trei căldări, adică vreo treizeci de litri. Era făcut din scândură, sub formă tronconică: baza mare jos și baza mică sus. Obiectul era prevăzut cu un capac de lemn, având în partea exterioară un mâner. Moș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
jos. A introdus mâna în vas și a extras un calup de brânză. A așezat calupul de brânză, din care se scurgea un fel de zăr, de saramură, pe o fâșie de pânză albă. A pus din nou capacul pe putinică, dar de această dată cu mânerul spre interior. Pe suprafața plană acum, bătrânul a așezat cu grijă calupul de brânză și a început să-l tranșeze. Mai întâi l-a divizat fix în două. Apoi, fiecare dintre cele două jumătăți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mai degrabă nu a putut mânca nimic. Cu anevoie a înghițit puțină apă. Atât. Stătea ghemuită pe un cojocel și gemea stins cu ușoare tremurături ale corpului îmbătrânit și îmbolnăvit. Era atât de micuță, încât nici nu se zărea din spatele putinicii lui moș Butu. Suferea cumplit. Era suferința omului bătrân, smuls cu brutalitate de la casa lui, de la obiceiurile lui, de la ritmul lui existențial, de la tihna și viața lui diurnă. Țile stătea în genunchi în fața babicăi, pe care se vedea cât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
bunicii lui dragi. Era cel mai afectat dintre toți de îmbolnăvirea bunicuței lui, de suferințele mereu mai mari și de perspectiva din ce în ce mai nemiloasă a plecării ei pe drumul fără întoarcere. Stătea acolo, o mogâldeață așezată pe cojocelul de oaie, lângă putinica din lemn de brad, scoțând la intervale rare niște gemete abia perceptibile. Moș Butu, asemenea lui Priam, îndureratul patriarh al Troiei, își vedea atacată și el mica lui cetate, dar, la fel ca cel dintâi, asista neputincios și resemnat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pe reducerea la minim a lucrărilor de sezon; 18 crăcănate; 19 tehnician care răspunde de buna funcționare a unui drum sau unei porțiuni de cale ferată; 20 grămadă mare de fân, căpiță; 21 corect, Philadelphia; 22 corect, George Topârceanu; 23 putinică cu capac, pentru păstrarea brânzei; 24 trăsură ușoară cu două sau patru roți; 25 a ghivosî, a presa cu picioarele un obiect, ființă etc cu picioarele; 26 traistă, săculeț; 27 a pune șițe de brad (scânduri subțiri, dranițe); 28 La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
menținem satul, să dezvoltăm agricultura, dar autohtonii nu au nici voință politică, nici proiecte, ci multă, foarte multă delăsare și dezinteres. În timp ce în țări ca Belgia, de exemplu, la sate continuă ca untul, brânza și laptele să se păstreze în putinele de lemn, așa cum au făcut și strămoșii noștri, astăzi la noi, datorită obtuzității veterinarilor toate aceste ustensile au fost aruncate pentru a servi doar ca obiecte de muzeu și înlocuite cu inoxuri fel de fel, scumpe și dăunătoare conservării produselor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o școală mixtă cu 62 de elevi înființată în 1864. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în plasa Stănișești a aceluiași județ și comunele Buda și Burdusaci. Comuna Buda avea în compoziție satele Brătoaia, Buda, Dănăilă, Putinele, Salahoru și Fărcașu, în total cu 1391 de locuitori; aici existau două biserici (contruite în 1800, respectiv 1810) și două școli una cu 34 de elevi (dintre care 2 fete) la Buda, și o alta la Putinele cu 28 de
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
Brătoaia, Buda, Dănăilă, Putinele, Salahoru și Fărcașu, în total cu 1391 de locuitori; aici existau două biserici (contruite în 1800, respectiv 1810) și două școli una cu 34 de elevi (dintre care 2 fete) la Buda, și o alta la Putinele cu 28 de elevi (dintre care 3 fete). Comuna Burdusaci, cu 1251 de locuitori și formată din satele Bucșa, Burdusaci, Deleni, Gunoaia, Hăghiac, Oprișești și Tochilele, avea și ea patru biserici (trei în Oprișești, una în Burdusaci) și o școală
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
Afumați, prin care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în apa Teleajenului, cu vinăriciul (impozitul pe cârciumi ) și perperii (impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari" pe Cricov. Întocmirea hrisovului se făcuse pe baza cercetării făcute la fața locului de Stoica din Cozleci însoțit de boierii: Oancea din Urlați (același de mai sus), Șoplea și
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în apa [[Râul Teleajăn|Teleajenului]], cu vinăriciul (impozitul pe cârciumi - n.n) și perperii (impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari" pe Cricov. Întocmirea hrisovului se făcuse pe baza cercetării făcute la fața locului de Stoica din Cozleci însoțit de [[boier]]ii: Oancea din Urlați (același de mai sus), Șoplea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
pe care le suge fără milă..."), „Pe marginea peirei” ("Cu ocazia răsboiului pentru independență, din anul 1877, numai câțiva Jidani au luat parte ca soldați voluntari, dar colonelul Cantili Grigore observând că, toți acești Jidani, se strecurase ca garde la putinele cu brânză, făcute ofrandă armatei de către marii proprietari Moldoveni, precum și pe la diferitele depozite de alimente ale oștirii, a dat ordin ca imediat, să fie înlocuiți și trecuți la front. Drept consecință s'a văzut că, pe situația de a doua
Ion Tarnoschi () [Corola-website/Science/323322_a_324651]
-
monahiilor abației. În Sud-Est, în apropierea clădirii călugărițelor din strană, în "Livada Spălătoriei", sub un zid străpuns de o poartă boltită, se întindea un important edificiu construit la același nivel și unde ajungea apa: acolo erau instalate spălătoria, plină de putinele, și farmacia care avea ieșirea spre grădina botanică bine adăpostită, unde creșteau ierburi de leac. Farmacia conținea 107 borcane mai mari sau mai mici și 200 de sticle „unde sunt leacuri pentru uzul casei și pentru ușurarea sărmanilor.” Alături, o
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
XIX-lea, ocupa o mare parte din acareturi, care se împreunau cu enorma poartă de intrare. Acolo veneau toți podgorenii din sat pentru a-și tescui strugurii, abația percepând o dijmă din vin.. Aceste hambare și remize erau umplute cu putinele, butii, butoaie mari și sticle. Viile de la Juvigny erau de departe cele mai importante din întreaga regiune, iar cele ale abației ocupau cea mai mare parte din coasta abruptă expusă spre Sud, chiar în fața locuinței portarului. O inscripție gravată pe
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
că s-a ambiționat și a reușit. A învins sistemul pentru că face dovada că este egal cu orice tânăr care astăzi a mers să dea admitere la FJSC. Sunt foarte emoționată. Am avut o zi tristă pentru că un tânăr surd, Putinică Adrian, s-a sinucis. Voiam să mă întorc la Buzău când am aflat tragedia... că a murit copilul acesta. A fost o zi dureroasă, dar la final, cu reușite", ne-a spus Ionica Tarău. "De dragul copilului și pentru un viitor
Surpriză URIAȘĂ: Cine a fost admis la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105232_a_106524]