444 matches
-
deschis singur, mereu adulmecând după pradă, măturând cu coada stufoasă propriile urme, poate spre a le șterge sau pentru a risipi duhoarea lăsată pe cale. Teama de lupul sur a luat oarecari proporții, deși nu a fost încă văzut de aproape. Putoarea lui plutește în aer, ca o adiere a morții; petuniile și salviile pălesc mai repede la căderea răcorii, când nările ne tremură, dornice de aer curat, în străluminarea pură a cuțitului lunii. Astă-seară pornim din nou pe cărarea dintre vii
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
să le bagi mâna pe sub fuste și să le inviți la o plimbare pe plajă, atunci când fierbe soarele înainte de a se duce la fund? Șampania în cadă îți mai trezește vreo amintire sau ai rămas cu mocirla vieții și cu putoarea ei? Aș fi tâmpit să spun că nu vreau. Vreau. Șort, șlapi, cămăși înflorate, bere la gheață, card în borsetă, ceas de aur. Dar nu vreau ca drumul spre Cuba să treacă prin pușcărie, cu o haltă de vreo zece-cinșpe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
bombănea și-l drăcuia și-l dăscălea/ cum că asta, că aia, că ailaltă,/ că așa și numai așa,/ că de ce, că până când, că de unde și până unde,/ că-i un bețiv și vai de capul lui/ că-i o putoare/ că, iarăși, cum de-și permite, ticălosul,/ și melița și nu mai tăcea din gură.// Iar el stătea liniștit și-și ascuțea ferăstrăul/ și nu catadicsea să scoată o vorbă./ Zâmbea din când în când, cum și râdea în hohote
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
alunecînd dintr-o parte în alta, chiuretează buboaiele și secrețiile sordide. De aceea, privită cu ochii filozofiei, viața are aerul fastuos al unei ceremonii viagere. O defilare cochetă de gesturi nobile și demne, în spatele cărora nu mai e loc de putori, repulsii, mîrșăvii și spasme. Și astfel, adăpostită în faldurile sobre ale unei parade teoretice, o solemnitate doctă travestește petele oribile ale vieții. O problemă oribilă de o respingătoare evidență e bunăoară moartea. Cînd ne referim la ea, o facem copleșiți
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
cel mare nu stă în scîrboșenia insuportabilă a unui trup care este ciopîrțit bucată cu bucată, ci în contrastul incredibil dintre urîțenia spectacolului de abator și mina indiferentă a medicului anatomopatolog. }ie îți vine să verși clătinîndu-te sub valurile de putoare viscerală, iar medicul, aflat parcă pe scena decernării unui premiu național, vorbește imperturbabil de docimazie, de depunerile ateromatoase pe pereții vaselor, de steatoza ficatului sau de infiltrațiile nodulare din mucoasa intestinului. Tu ești convins că ai nimerit în gaura cu
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
Negativul domină, incontestabil. Ca și cum ai pune în vitrina unui magazin de bijuterii un boț de minereu conținând câteva fire de aur și ai pretinde să fie mai prețuit decât bijuteriile lucrate cu migală din aur curat". După furie, mânia: Toate putorile "epocii de aur", cum ar fi zis Goma, revin în minunata noastră "tranziție" precum cadavrele la suprafața apei. Când se vor descompune, oare?" Iar după furtună, înseninarea: "Chinezii îl indică pe înțelept printr-o îmbinare a două ideograme folosite pentru
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
o virtuozitate epică și stilistică remarcabilă. Când ești pe malul mării, fără un ban în buzunar, ai prefera să-ți mai vânturi ambianța. Aștepți ca unu' să iasă cu ceva, iar dacă nu, e obligatoriu să prăduim câte una din putorile astea patente. Fiindcă, vezi mătăluță, dacă unii știu să-l facă pe ban, alții, cum am fi noi, cunoaștem cum să-l tocăm pe ban. Uite-o pe-asta mică, Atenuța, deja intrată-n viteză; hai s-o punem așa cum
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
orice rahat, oricât de mare, oricât de puturos. Primim acest rahat în gură seara, iar alde Gigi, Mitrea, Năstase, Seres, Remeș, Păcuraru, Andon, Bolcaș & co ni-l scot seara pe nas și ne spun că-i apă de trandafiri. Că putoarea de cancer în metastază se numește democrație parlamentară, drepturile omului sau dictatură băsesciană, cum le vine la gură. Din absurd în absurd, din eroare în eroare, România trebuia să ajungă și aici. La un măscărici sinistru care a definit culmea
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
sens nu există”. Împrejurările În care Lenuța l-a cunoscut pe Nicolae Ceaușescu au ramas neclare, dar ne putem baza pe mărturia din 1990 a surorei mai mici a dictatorului, Maria Agachi, cunoscută mai ales drept „Coana Mărioara”: „Leana!? O putoare. Când el era la Doftana, ea umbla cu nemții după ea. Făcea chiolhane pe Sebastian și... ce mai! Sora-mea a mare (Niculina Rusescuă Îi făcea pachete lui Niculae, ea le ducea și așa au ramas Împreună”. Perioada anilor 1930
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cântat): Am, ține-te-ar Dumnezeu, Dănilă, că picoteam și eu, ca omul, sub un copac, și numa' ce-aud pe sus un vâjâit și, când deșchid ochii, văd o dihanie zburând într-a-ncoace. Și lăsa în urmă o putoarea de n-am mai putut adormi. Apoi, zic, ici-șa s-a-ntâmplat poznă mare! Ia hai să vedem unde-o fi fost, poate-i nevoie de minea... DĂNILĂ: Aici a fost, Pâșpâlică, și am, cu adevărat, mare nevoie de tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
te uiți ca la un lan de grâu, ca la un pom înflorit. Așa e, părinte, zicea Nae, da’ io dacă mă uit toată ziua la un pom nu simt ni’ica, nu mi se scoală, în schimb, dacă defilează putoarea asta p-acilea, mi se scoală de nu mai știu de mine. Țeavă Țeavă era unul care nu știa nici câte roți are vaporul. În schimb, era extrem de priceput la alte treburi. Cum ar fi. Se așeza în fund pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
răspâdește și un miros de grajd igienizat de mântuială. Se constată cu promptitudine că ouăle put. În consecință, nu se recomandă digerarea, îngurgitarea lor, din cauză de boli stomacale grave. Nu se recomandă nici răsturnarea preparatului în gunoiul de sub chiuvetă. Putoarea poate persista vreme îndelungată până când cineva dintre cei ai casei sau vreun vecin cu o sensibilitate olfactivă mai pronunțată se înduplecă să facă o excursie până la ghenă. Se aruncă ouăle, respectiv uleiul încins direct pe fereastră. Pentru ca ulterior câinii cartierului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
frumos ca un Îngeraș, a Început să frecventeze tot mai des cârciumile, sub pretextul că nu suportă ” zbieretele ” repetate ale micuțului. Se Întorcea noaptea târziu și, dacă apuca să ațipească și scâncetele copilului Îl trezeau din somn, Începea adevăratul scandal. Putoare nenorocită! Ia naibii copilul În brațe și fă-l sa tacă că, de nu, vă dau afară pe amândoi. Dacă mai aud un singur zgomot te calc În picioare ca pe o “zdreanță” să te Învăț minte să-mi respecți
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
să cred că vor merge la iad. El îmi răspunse cu cuvintele din Sf. Evanghelie: „Aceștia spală paharul pe din afară, dar înlăuntru îl lasă murdar, sunt morminte văruite și îngrijite pe din afară, iar înlăuntru pline de putregiune și putoare. Aceștia, dragii mei, lucrează faptă bună pentru ochii lumii, nu pentru Dumnezeu; pentru a fi văzuți și lăudați de oameni, cum că sunt corecți și cinstiți. Pe unii ca aceștia nu-i interesează nimic despre Dumnezeu, dar cum te vei
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
tre’ să treacă de două ori ca să-l vezi, spune deseori mucalitul de Grigostea!). Doamna Emilia, grasa, cea cu un picior mai scurt, care umblă tot timpul În haine largi, tărcate și Împrăștie un miros nemaipomenit de transpirație, e “Scoancsa”, “ Putoarea”, “ Scrofica”. Iar pe fata aia mare de la unu, cu coșuri pe față și care se balansează somnolent când merge, am numit-o “Rățușca” (cea urâtă). Și domnul acela palid, care a... e... De câteva zile n-am mai intrat În
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
firul lămpii din bucătărie. Mda, dar ăla era destul de scurt, nu se compara cu excursia pe care ar fi presupus-o această teribilă întreprindere. Cu cât stăteam să analizez mai mult variantele de acțiune, cu atât mi se înmulțeau ezitările. Putoare cum sunt, am făcut cea mai nebunească alegere. Ca atare, am sărit în gol, deplin încrezător în armura mea chitinoasă. Ăsta da zbor! M-am pocnit de frunzele unui copac, nici nu mai știu de câte și, în cele din
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Ambramburica actuală, că se vede că ea-i mai aparte, mai nevinovată, așa. În rest, jale! Faptu' că ești nesimțit, hoț și ai reușit să te înhăitezi cu alte hiene ține loc de inteligență sau de orice alt merit. Iar putorile, toate țâțoasele și bulănoasele cu creieri de gâscă, da' care au făcut ca mielu' pe sub biroul mai știu eu cărui mahăr, au ajuns de ne dau lecții de viață, de morală și de cultură pe la televizor." Adaugă plină de satisfacție
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
un lucru pe care-l observase în timp ce urcau fierătaniile în camion, dar de care n-apucase să-l întrebe pe portar. "Auzi, bre, da' ce mirosea așa pă lângă ușa aia verde? Că te ustura și ochii în cap dă putoare ce venea d-acolo." "A adus ăștia niște i'secticid. Cică dă mâine la gândaci..." "I'secticid, ai zis, tată?", tresări Virgil. Da, bă, băiatule, i'secticid. Da' d-ăla bunu', frătimeagule, nu ca alea dă le vinde rușii-n
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Vasile sau Petrică era doar o aparență. Când ajunse aproape de fundul ceștii, baba de Fito tresări: "Azi e ultimu' seminar, nu?". Nu. Mai e unul joi." " I-auzi, ale dracului!", remarcă nevricoasă șefa. Oftă zgomotos: "Numa' cân' mă gândesc ce putoare o fi în amfiteatru și simt că-nnebunesc. Miroase de-ți verși și mațele din tine, este?" "Miroase, da... Totuși, parcă nu chiar așa de puternic pe cât m-aș fi așteptat." "Noroc că în birou' meu am închis ieri cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
parcă noi om fi proști și nu știm." "Băi, Relule, o știm noi, oamenii serioși, oamenii destupați, da' poporu' ăsta dă melteni e prost, dom'ne, bâtă dă prost! Imediat pune botu' la vrăjeală. C-așa-i românu', bou și putoare. Pă cinstite! N-ai să vezi popor mai dobitoc, mai leneș, mai jegos, mai cu păr pă limbă și mai nerecunoscător dăcât românii! Acuma, pă bune, dincolo dă micile afaceri, cine să zbate, moșule, pentru tot neamu' nostru? Ă? Cine
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mobilă, să adune covorul și să-l suspende cumva, cu chin, cu vai, pe scaune, ca să nu se mucegăiască parchetul. La vreo două săptămâni, Karin tante îl așteapta pe Pruncu' cu peretele de deasupra patului, uns cu fecale, într-o putoare de nedescris. Se mânjise de-a binelea, pe haine și citea de zor cu voce tare, întinsă pe pat, dintr-o carte de bucate. Ce-ați făcut Karin-tante? - i se adresă Gerard cu o privire nenorocită. Iarăși am făcut ceva
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
probleme, îi sare din nou Tușica în ajutor, fiecare cu rolul său, ar fi pierdere de vreme acum să stăm și să explicăm unor neaveniți ce înseamnă de fapt meseria asta. Și la urma urmei dacă am fi fost niște putori, ce-am fi avut de cîștigat? Netezește cu palmele o fîșie, intră în ea cu foarfeca, fîșfîșfîșfîș, se gîndește la piesele de tipar care zac aruncate pe jos, să le folosească cine vrea, ea are destulă experiență să facă totul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ceea ce urmează să ne spui, reia Tușica simțind o neliniște în piept, pălind puțin. Dacă asta era tot, spune Angelina încrețindu-și fruntea, nu puteai să găsești și tu alt loc în care să facem cunoștință? Ia uite că pleacă putorile, zice Curistul trăgînd cu ochiul afară prin deschizătura de la ieșirea depozitului, pesemne le-au venit colegele de noapte și noi nici n-am băgat de seamă din cauză că eram ocupați cu scărmănatul lenjeriilor. Măsoară-ți cuvintele dacă nu vrei să-ți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să te împiedici și să cazi în nas, începu să recapituleze. Apropie ușa cu mare grijă și o închise fără să facă nici cel mai mic zgomot. Răsuflă ușurat și, cînd în sfîrșit începu să respire normal, simți aerul îmbîcsit, putoarea din jur făcută de mirosurile amestecate de mîncare, băutură, parfumuri, rufe murdare și igrasie care veneau de peste tot, din baie, bucătărie, sufragerie, pereți, aerisiri și conducte. Cum e posibil să trăiești într-o gunoiște ca asta, începu să-și simtă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
melancolie. — Exact în toiul relației, cînd era focul mai aprins, atunci i s-a făcut de năbădăi, zice șoferul. — E mare lucru că am dat peste unul care recunoaște, observă Curistul, ești un caracter, felicitări pentru curaj, din cîte spui, putoarea aia nu merita așa un bărbățel. — Voi, taximetriștii, sînteți toți scumpi la vorbă, zice Roja, vă dezlegați limba mai greu decît surdomuții. Dacă vrei cu orice preț, reia Părințelul, să găsești nod în papură cuiva, nu-i mare lucru, mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]