40 matches
-
sf[ântului] erah Nicolae și al prapodomni[i] Parascheva, s-au făcut de lemn la leat 1778 în zilele luminatului d[o]mn Alecsandru Ion Ipsilat voivod. S-au săvărșit sf[inte]le slujbe 70 de ani și ajungând în putrejune și dărăpănare, iar la leat 1848 iulie in 1, s-au învrednicit cei mai jos scriși ctitori pământeni, tot din acele neamuri, și s-au făcut pă temelie de zid și s-au înfrumusețat după cum să ve[de] cu toată
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
energice și n-au dispus de ele pentru că ar fi compromis poate și mai mult starea socială. Machiavelli zice: un rău politic se poate vindeca pe cât timp puțini-l văd; când [î]l vede toată lumea, el nu mai e vindecat. Putrejunea moravurilor private produsă prin declasarea generală își are reversul în putrejunea și libertinajul moravurilor publice; într-o țară de oameni declasați și moralicește căzuți statul nu poate fi decât icoana lor; el nu va fi un sanctuar ci un lenociniu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate și mai mult starea socială. Machiavelli zice: un rău politic se poate vindeca pe cât timp puțini-l văd; când [î]l vede toată lumea, el nu mai e vindecat. Putrejunea moravurilor private produsă prin declasarea generală își are reversul în putrejunea și libertinajul moravurilor publice; într-o țară de oameni declasați și moralicește căzuți statul nu poate fi decât icoana lor; el nu va fi un sanctuar ci un lenociniu. Nu se poate aștepta de la un partid, oricât de onest și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și desfrânat nu închide cuiva nici o ușă, la orice palat ar fi, presa nu poate fi decât cum este. A-i închide gura prin asemenea măsuri ar fi numai a înainta ipocrizia, a arunca un văl de ochii lumii asupra putrejunii sociale. E prea adevărat că am văzut și nume oneste târâte în noroi pe când desfrâul trecea cu ochi bisericoși, mascând sub aparențe ipocrite mlaștina inimei. Dar aceasta s-a întîmplat mai 244 {EminescuOpXIII 245} rar și, daca s-a întîmplat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de o lipsă de scrupul și de cuviință precum nu se mai află în nici o parte a lumii. E numai natural ca, într-o țară centralizată cum e a noastră, toată lumea să se resimtă de moravurile odioase ale tagmei și putrejunea, pornită din sfere guvernamentale și legiuitoare, să se 'ntinză ca o boală contagioasă asupra poporului întreg. Azi nu mai e om, de orice temperament și de orice opinie ar fi, care să 'ndrăznească a pune la îndoială acest adevăr neesceptînd
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi și trebuie să ținem seamă de ele. {EminescuOpXIII 281} Aceasta era părerea unui om cu totul sincer și dezinteresat. Cu atât mai mult e politica unui om nesincer ca d. Ioan Brătianu. D-sa e pe deplin convins de putrejunea morală a partidului, că nu e cu putință imaginațiune care să descrie instinctele brutale și vicioase ale tagmei, că nu se află preot care să poată atinge cu vorba adâncul mișeliei lor, nu moralist care să poată ghici substanța sperjură
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Această mizerie seculară, această corupție seculară, această pungășie și acest spionaj secular să fi trecut fără a lăsa urme în organizația fizică și morală a unei ființi atât de impresionabile precum e omul? O mie cinci sute de ani de putrejune bizantină să nu fi trecut în sufletul, în creierul, în vertebrele fanarioților? Aceste stârpituri fizice, mioape, înclinate a avea o cocoașă, să nu fie și ca suflet miopi, să n-aibă cocoașa morală corespunzătoare? Căci ceea ce această canalie intelectuală nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
această viață, și el a vrut să-l stingă. Crezi tu că n-ajunge orice om, orice popor la acest urât, la acest saț, la acest dezgust adânc de viață? Nu vezi tu că-n Roma-ncep a locui aceste putrejuni a voinței? Nu vezi tu că-s sătui de lume - au avut-o toată ș-au văzut că nu plătește nimic? Romanii n-or mai fi acei ce-au fost, Îmbătrâniți, ei n-or păstra în ei Decât plăcerea să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-a o revinde, și în forum Se va precupeți titlul de tiran. [ÎMPĂRATUL] De unde-o știi tu asta? {EminescuOpVIII 61} [CELSUS] Pretutindeni a fost așa, așa va fi ș-aici. Un singur lucru v-ar putea ținea până ce deasupra acestei putrejuni va reînvia o auroră nouă, va răsări un cer nou, o nouă credință peste zeii asfințiți - un rival. Și soarta vi-l dă - moartea *. Și poarta pe unde vor curge popoarele asupra Romei. Concede- i totul acestui om simplu. Îndoiește
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca prin desele relații a amânduror părților, cauzate prin supremația grecească, exemplul bizantinilor mai civilizați, dar moralicește enervați, să nu desprindă la artele păcii pe românii și bulgarii primitivi, necivilizați și intelectual inculți; dar îi atrase totodată în acea adâncă putrejune morală care cuprinsese populația grecească până la cel mai estrem vârf al ei, în care se cufundase întreaga viață a statului și care se mănținea metodic din capitală ca din vatra-i de căpetenie. Uzurpatori cari, desprețuind legăturile firești de înrudire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a forma țesăturile lor, de-a dreptul din materii anorganice, fluide și gazoase și din pământuri cari nu sânt decât mineralii descompuse. Mai mult: nici o parte a unei ființe organice nu poate servi de aliment unei plante până ce, prin procesul putrejunii, nu va fi reîmbrăcat forma de materie anorganică. Această calitate preface organismul plantei în temelia esențială a tuturor organismelor de pe pământ. Unde lipsește vegetațiunea animalele se văd silite a deveni carnivore, a se hrăni prin exterminarea lor reciprocă, ceea ce, la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stabilește o vegetație din ce în ce mai tare și mai spornică, care nu se nutrește din humusul care se-nmulțește în loc de-a scădea, după orice generație, ci cu al cărui ajutor numai își trage nutrimentul din aer. Materii vegetale în stare de putrejune le ia orice bură de ploaie din vârful muntelui și le așează la poalele lui, împreună cu așezări minerale. După un timp, la poala de munte s-a format un pământ capabil a purta copaci cu trunchiul înalt. Cel dentăi copac
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
produce această mișcare ce sporește din ce în ce e următorul: Omul și celelalte animale nu fac decât a ajuta această transformare, căci oamenii și animalele consumă nutriment vegetal cu acelaș rezultat final la care plantele ar ajunge pierind prin putrejune sau distrugîndu-se prin foc. Nutrimentul se introduce în stomah în forma în care-l dă planta, iar în forma de acid carbonic și de apă iese prin răsuflarea plămânului și a pielei. Frunza plantei viețuitoare suge acid carbonic din aerul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de Roman, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoiu Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! {EminescuOpI 151} Voi sunteți urmașii Romei
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? niște răi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]