113 matches
-
barionii (formați din trei quarcuri, cum sunt protonul și neutronul). Protonul (nucleul atomului de hidrogen) este format din doua quarcuri "up" și un quark "down" (uud). Neutronul, partenerul neutru al protonului în formarea nucleelor mai grele, este format din trei quarcuri, doi quarcuri down și un alt quarc up: udd. Astfel, sarcina protonului este u(+2/3) +u(+2/3) +d(-1/3) = +1, iar sarcina neutronului este u(+2/3) +d (-1/3) + d(-1/3) = 0, așa cum au fost
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
din trei quarcuri, cum sunt protonul și neutronul). Protonul (nucleul atomului de hidrogen) este format din doua quarcuri "up" și un quark "down" (uud). Neutronul, partenerul neutru al protonului în formarea nucleelor mai grele, este format din trei quarcuri, doi quarcuri down și un alt quarc up: udd. Astfel, sarcina protonului este u(+2/3) +u(+2/3) +d(-1/3) = +1, iar sarcina neutronului este u(+2/3) +d (-1/3) + d(-1/3) = 0, așa cum au fost măsurate experimental
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
protonul și neutronul). Protonul (nucleul atomului de hidrogen) este format din doua quarcuri "up" și un quark "down" (uud). Neutronul, partenerul neutru al protonului în formarea nucleelor mai grele, este format din trei quarcuri, doi quarcuri down și un alt quarc up: udd. Astfel, sarcina protonului este u(+2/3) +u(+2/3) +d(-1/3) = +1, iar sarcina neutronului este u(+2/3) +d (-1/3) + d(-1/3) = 0, așa cum au fost măsurate experimental. În 2001 au fost semnalate
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
3) +d(-1/3) = +1, iar sarcina neutronului este u(+2/3) +d (-1/3) + d(-1/3) = 0, așa cum au fost măsurate experimental. În 2001 au fost semnalate în experimentele de fizica energiilor înalte și particule formate din cinci quarcuri (penta-quarcuri). Pentru că situația experimentală nu este foarte clară, unele teorii ar permite existența acestui tip de particule. Structura quarcurilor este un lucru despre care se vorbește des din punct de vedere teoretic, dar cu privire la structura fina a spinului protonului există
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
așa cum au fost măsurate experimental. În 2001 au fost semnalate în experimentele de fizica energiilor înalte și particule formate din cinci quarcuri (penta-quarcuri). Pentru că situația experimentală nu este foarte clară, unele teorii ar permite existența acestui tip de particule. Structura quarcurilor este un lucru despre care se vorbește des din punct de vedere teoretic, dar cu privire la structura fina a spinului protonului există date recente experimentale care atestă contribuții partonice de polarizare a quarcurilor „stranii” din vidul fizic. Există mai multe propuneri
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
ar permite existența acestui tip de particule. Structura quarcurilor este un lucru despre care se vorbește des din punct de vedere teoretic, dar cu privire la structura fina a spinului protonului există date recente experimentale care atestă contribuții partonice de polarizare a quarcurilor „stranii” din vidul fizic. Există mai multe propuneri pentru o eventuală structură, dar aceste propuneri se bazează mai degrabă pe considerente logice și de bună inspirație, doar cu legături indirecte cu experiențele. Câteva exemple sunt modelele rishonilor, partonilor și ale
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
pe considerente logice și de bună inspirație, doar cu legături indirecte cu experiențele. Câteva exemple sunt modelele rishonilor, partonilor și ale preonilor, propuse în anii 1980. Fizicienii teoreticieni Murray Gell-Mann și George Zweig au propus independent în 1964 modelul de quarcuri. Cuvântul "quark" (scris în românește și în varianta "quarc") a fost ales de fizicianul Murray Gell-Mann, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, inspirat de romanul "Finnegan's wake" al lui James Joyce și este asociat cu servirea berii în cupe
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
legături indirecte cu experiențele. Câteva exemple sunt modelele rishonilor, partonilor și ale preonilor, propuse în anii 1980. Fizicienii teoreticieni Murray Gell-Mann și George Zweig au propus independent în 1964 modelul de quarcuri. Cuvântul "quark" (scris în românește și în varianta "quarc") a fost ales de fizicianul Murray Gell-Mann, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, inspirat de romanul "Finnegan's wake" al lui James Joyce și este asociat cu servirea berii în cupe de un "quart" în Anglia în evul mediu („"three
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
al Premiului Nobel pentru Fizică, inspirat de romanul "Finnegan's wake" al lui James Joyce și este asociat cu servirea berii în cupe de un "quart" în Anglia în evul mediu („"three quarks for master Mark"”). În limba română, substantivul "quarc" (sau „quark”) a fost adoptat ca neologism din limba engleză și este de gen neutru (un quarc, două quarcuri). Până în anul 1968 n-au existat dovezi experimentale ferme de existența quarcurilor. Atunci, ciocniri de înaltă energie de electroni cu protoni
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
asociat cu servirea berii în cupe de un "quart" în Anglia în evul mediu („"three quarks for master Mark"”). În limba română, substantivul "quarc" (sau „quark”) a fost adoptat ca neologism din limba engleză și este de gen neutru (un quarc, două quarcuri). Până în anul 1968 n-au existat dovezi experimentale ferme de existența quarcurilor. Atunci, ciocniri de înaltă energie de electroni cu protoni (experiențe de împrăștiere) au indicat că electronii sunt împrăștiați de trei constituenți punctuali (quarcurile) din interiorul protonului
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
servirea berii în cupe de un "quart" în Anglia în evul mediu („"three quarks for master Mark"”). În limba română, substantivul "quarc" (sau „quark”) a fost adoptat ca neologism din limba engleză și este de gen neutru (un quarc, două quarcuri). Până în anul 1968 n-au existat dovezi experimentale ferme de existența quarcurilor. Atunci, ciocniri de înaltă energie de electroni cu protoni (experiențe de împrăștiere) au indicat că electronii sunt împrăștiați de trei constituenți punctuali (quarcurile) din interiorul protonului. În final
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
three quarks for master Mark"”). În limba română, substantivul "quarc" (sau „quark”) a fost adoptat ca neologism din limba engleză și este de gen neutru (un quarc, două quarcuri). Până în anul 1968 n-au existat dovezi experimentale ferme de existența quarcurilor. Atunci, ciocniri de înaltă energie de electroni cu protoni (experiențe de împrăștiere) au indicat că electronii sunt împrăștiați de trei constituenți punctuali (quarcurile) din interiorul protonului. În final, în 1995, quarcul „top” a fost observat la Fermi National Accelerator Laboratory
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
gen neutru (un quarc, două quarcuri). Până în anul 1968 n-au existat dovezi experimentale ferme de existența quarcurilor. Atunci, ciocniri de înaltă energie de electroni cu protoni (experiențe de împrăștiere) au indicat că electronii sunt împrăștiați de trei constituenți punctuali (quarcurile) din interiorul protonului. În final, în 1995, quarcul „top” a fost observat la Fermi National Accelerator Laboratory (Fermilab) în SUA, și deci toate aromele de quarcuri au fost astfel observate.
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
1968 n-au existat dovezi experimentale ferme de existența quarcurilor. Atunci, ciocniri de înaltă energie de electroni cu protoni (experiențe de împrăștiere) au indicat că electronii sunt împrăștiați de trei constituenți punctuali (quarcurile) din interiorul protonului. În final, în 1995, quarcul „top” a fost observat la Fermi National Accelerator Laboratory (Fermilab) în SUA, și deci toate aromele de quarcuri au fost astfel observate.
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
protoni (experiențe de împrăștiere) au indicat că electronii sunt împrăștiați de trei constituenți punctuali (quarcurile) din interiorul protonului. În final, în 1995, quarcul „top” a fost observat la Fermi National Accelerator Laboratory (Fermilab) în SUA, și deci toate aromele de quarcuri au fost astfel observate.
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
nucleară forță nucleară tare ține quarkurile și gluonii împreună pentru a forma hadroni, adică barionii, care includ protonii și neutronii, precum și mezonii, adică kaonii, mezon rho, pionii, etc. Se considera că interacțiunea tare este mediata de gluoni care acționează asupra quarcurilor, anti-quarcurilor și împotriva gluonilor înșiși. Acest proces este detaliat în teoria cuantică cromodinamica(QCD). Înaintea anilor 1970, protonii și neutronii erau considerați particule elementare indivizibile. Era cunoscut ca protonii purtau o sarcină electrică pozitivă. În ciuda faptului că respingerea electromagnetică realiza
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
mulți protoni apăreau legați împreună în nucleele atomice cu neutroni cu sarcina zero, nu se știa mecanismul acestor legături. Mult mai tarziu s-a descoperit că protonii și neutronii nu erau particule fundamentale, ci erau constituite din alte particule, denumite quarcuri. Atracția puternică între nucleoni erau efectul secundar al unei forțe care țineau împreună quarcurile din protoni și neutroni. Teoria cuantică a cromodinamicii explică cum cuarcii poartă o caracteristică numită culoare, deși nu are nici o legătură cu spectrul vizibil... În teoria
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
se știa mecanismul acestor legături. Mult mai tarziu s-a descoperit că protonii și neutronii nu erau particule fundamentale, ci erau constituite din alte particule, denumite quarcuri. Atracția puternică între nucleoni erau efectul secundar al unei forțe care țineau împreună quarcurile din protoni și neutroni. Teoria cuantică a cromodinamicii explică cum cuarcii poartă o caracteristică numită culoare, deși nu are nici o legătură cu spectrul vizibil... În teoria cromodinamicii cuantice, interacțiunea puternică este descrisă, la fel că forța electromagnetică și interacțiunea slabă
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
descrisă, la fel că forța electromagnetică și interacțiunea slabă, prin intermediul schimbului de bosoni. Cuanta câmpului interacțiunii țări este gluonul, existând opt tipuri de gluoni. Gluonii transmit sarcina de culoare (care pot fi de trei tipuri: "verde", "albastră" și "roșie") între quarcuri. Antiquarcurile au sarcinile de culoare specifice: "antiverde", "antiroșie" și "antialbastră". Suma sarcinilor de culoare dintr-un hadron trebuie să fie egală cu zero, adică toate "culorile" trebuie să se compenseze pentru a forma un hadron de culoare "albă". Barionii sunt
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
de culoare specifice: "antiverde", "antiroșie" și "antialbastră". Suma sarcinilor de culoare dintr-un hadron trebuie să fie egală cu zero, adică toate "culorile" trebuie să se compenseze pentru a forma un hadron de culoare "albă". Barionii sunt formați din 3 quarcuri, care trebuie să aibă culori diferite.Intr-un barion nu pot exista 2 sau mai multe quarcuri cu aceeași sarcină coloristica. Un gluon poate interacționa cu alti gluoni și poate schimba sarcinile de culoare între ei. Forță tare acționează doar
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
egală cu zero, adică toate "culorile" trebuie să se compenseze pentru a forma un hadron de culoare "albă". Barionii sunt formați din 3 quarcuri, care trebuie să aibă culori diferite.Intr-un barion nu pot exista 2 sau mai multe quarcuri cu aceeași sarcină coloristica. Un gluon poate interacționa cu alti gluoni și poate schimba sarcinile de culoare între ei. Forță tare acționează doar asupra quarcurilor și asupra gluonilor, singurele particule fundamentale care poartă o sarcină de culoare permanentă. Toate quarcurile
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
trebuie să aibă culori diferite.Intr-un barion nu pot exista 2 sau mai multe quarcuri cu aceeași sarcină coloristica. Un gluon poate interacționa cu alti gluoni și poate schimba sarcinile de culoare între ei. Forță tare acționează doar asupra quarcurilor și asupra gluonilor, singurele particule fundamentale care poartă o sarcină de culoare permanentă. Toate quarcurile și gluonii interacționează prin intermediul forței țări, aceasta fiind caracterizată de o constantă de cuplare puternică. Gluonii, cuantele câmpului interacțiunii puternice, pot fi la rândul lor
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
quarcuri cu aceeași sarcină coloristica. Un gluon poate interacționa cu alti gluoni și poate schimba sarcinile de culoare între ei. Forță tare acționează doar asupra quarcurilor și asupra gluonilor, singurele particule fundamentale care poartă o sarcină de culoare permanentă. Toate quarcurile și gluonii interacționează prin intermediul forței țări, aceasta fiind caracterizată de o constantă de cuplare puternică. Gluonii, cuantele câmpului interacțiunii puternice, pot fi la rândul lor de o "culoare" și de o "anti-culoare" corespunzătoare (exemplu: antiroșu-albastru). Există nouă posibilități de combinare
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
de combinare între cei 8 gluoni din motive matematice legate de grupul de simetrie "ȘU(3)", care reprezintă fundamentul matematic al cromodinamicii cuantice (combinația verde-antiverde este neutră din punct de vedere al sarcinii de culoare). Interacțiunea unui gluon cu un quarc poate schimba culoarea quarcului: un gluon albastru-antiroșu absorbit de un quarc roșu îl va transforma pe acestă într-un quarc albastru. O consecință a acestui mecanism este că sarcina de culoare a unui quarc se va schimba prin intermediul schimbului continuu
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
8 gluoni din motive matematice legate de grupul de simetrie "ȘU(3)", care reprezintă fundamentul matematic al cromodinamicii cuantice (combinația verde-antiverde este neutră din punct de vedere al sarcinii de culoare). Interacțiunea unui gluon cu un quarc poate schimba culoarea quarcului: un gluon albastru-antiroșu absorbit de un quarc roșu îl va transforma pe acestă într-un quarc albastru. O consecință a acestui mecanism este că sarcina de culoare a unui quarc se va schimba prin intermediul schimbului continuu de gluoni cu vecinii
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]