KorAP: Find »[drukola/base=quattrocento & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

112 matches

Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716

Koyré, Alexandre, De la lumea închisă la universul infinit, Editura Humanitas, București, 1997. Kuhn, Thomas, Structura revoluțiilor științifice, Editura Humanitas, București, 1990. Lalalande, Andre, Vocabulaire technique et critique de la philosophie, Presses Universitaires de France, Paris, 1926. Lazarev, Viktor, Originile Renașterii italiene: Quattrocento-ul timpuriu, Editura Meridiane, București, 1985. Le Goff, Jacques, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991. Le Goff, Jacques, Intelectualii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994. Lucretiu, Poemul naturii, Editura Minerva, București, 1981. Luther, Martin, Scrieri, Vol. I, Editura Logos

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
primo che abbia sciolto la lingua all'arte. (...) Egli ha una vasta esperienza dei sentimente umani, reffigura vicende bibliche e storie dei sante, e ovumque e riuscito a dare quelcosa di vivo, di conveniente". 29 Viktor Lazarev, Originile Renașterii italiene: Quattrocento-ul timpuriu. Editura Meridiane, București, 1985, p. 17. 30 Matei 5, 17. 31 Matei 23, 23. 32 Matei 23, 36-40. 33 Sfântul Antonie cel Mare este cel care a impus forma de viață anahoretică, iar Sfântul Pahomie a organizat monahismul

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906

din sociologia goldmanniană. Lectura francasteliană are în vedere spațiul plastic, culoarea, figura, locul în care și între care evidențiază relații structurale caracteristice la fel ca și categoriile semantice sau coloanele lecturilor structuraliștilor de orientare lingvistică. Lectura structurii Ordinii vizuale a quattrocento-ului se bazează îndeosebi pe categoriile figurii și locului, care materializează pictural configurația tabloului. Ea reprezintă o mutație față de Ordinea vizuală medievală, a cărei structură elaborată pornind de la obiectul figurativ străbate domeniile perceputului, miticului și imaginarului, conform formulei căii anagogice

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
materializează pictural configurația tabloului. Ea reprezintă o mutație față de Ordinea vizuală medievală, a cărei structură elaborată pornind de la obiectul figurativ străbate domeniile perceputului, miticului și imaginarului, conform formulei căii anagogice a simbolului (per materialia ad imaterialia). Structura Ordinii vizuale a quattrocento-ului se manifestă prin respingerea căii anagogice a simbolului deschis spre supranatural și este evidentă în corelații de tipul celor dintre "ritual și voința individuală, dintre statornicia universului și eveniment, dintre destin și acțiune", pe care le impune străbătând domeniile

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
și acțiune", pe care le impune străbătând domeniile perceputului, realului și imaginarului, după o ordine unde timpurilor cedează întîietatea locurilor. Angajată într-o explicare a modalităților și principiilor acțiunii în perspectivă umană, nu într-o justificare în raport cu valorile absolute, pictura Quattrocento-ului conferă tangibilitate unui univers în care omul nu mai este o creatură aruncată de demiurg într-un cadru imuabil și anticipează doctrina celor două adevăruri formulată de Cusanus abia spre sfârșitul secolului. împărțită între cele două fracțiuni, de orientare

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497

der Staatsrason în der neuren Geschichte, R. Oldenbourg, München și Berlin, 1924. Meyer, Hans Dieter, Cicero und das Reich, Cologne, 1957. Molho, Anthony, "L'amministrazione del debico pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Monte Oriolo, 1987, pp. 191-207. ---, "Lo stato e la finanza pubblica. Un' ipotesi basata sulla staria tardomedioevale di Firenze", în Origini dello Stato. Processi di formazione statale în Italia fra medioeva ed eta modernă, Giorgio Chittolini, Anthony Molho, Pierangelo

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Press, Princeton, 1970. Terza, Dante della, "The Most Recent Image of Machiavelli: The Contribution of the Linguist and the Literary Historian", în Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 91-113. Theseider, Eugenio Dupré, Niccolò Machiavelli diplomatico, I, L'arte della diplomazia nel Quattrocento, Como, Carlo Marzorati, 1945. Tully, James (ed.), Meaning & Context: Quentin Skinner and His Critics, Princeton University Press, Princeton, 1988. Teneti, Alberto, Stato: un 'idea, una logică. Dal comune italiano all'assolutismo francese, Îl Mulino, Bologna, 1987. Vettori, Francesco, Sommario della

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
în casa lui Totto Machiavelli din Florența la 3 iulie 1515. Bibliografie Arrighi, Vanna, "Machiavelli, Totto", Dizionario biografico degli italiani, Bând 67, 2006, pp. 105-107. Atkinson, Catherine, Debts, Dowries, Donkeys: The Diary of Niccolò Machiavelli's Father, Messer Bernardo, în Quattrocento Florența, Peter Lang, Frankfurt, 2002. Baron, Hans, "Machiavelli the Republican Citizen and Author of The Prince", în Baron, În Search of Florentine Civic Humanism: Essays on the Transition from Medieval to Modern Thought, vol. 2, Princeton University Press, Princeton, 1988

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
în ASF, Acquisti e doni, 353, c. 80r. [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Bibliografie Alerstam, Thomas, Bird Migration, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Arrighi, Vanna; F. Klein, "Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Atti delle giornate di studio dedicate a Giuseppe Pansini, Firenze, 4-5 decembrie 1992, vol. 2, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 148-164. Arrighi, Vanna, Della Valle

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Riccardo, "Renaissance Historian: The Career of Hans Baron", Journal of Modern History, LXIV, 1992, pp. 541-574. ---, "Rinascimento riscoperto? Studi recenți șu Jacob Burckhardt", în Società e storia, XVI, 1993, pp. 583-607. Garin, Eugenio, "Le prime ricerche di Hans Baron sul Quattrocento e la loro influenze fra le due guerre", în Renaissance Studies în Honor of Hans Baron, A. Molho și J. Tedeschi (eds), Sansoni, Firenze, 1971, pp. lxi-lxx. Geerken, John H., "Machiavelli Studies Since 1969", Journal of the History of Ideas

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
e storia, I, 1886, pp. 47-48. Beani, Gaetano, Niccolò Forteguerri cardinale di Teano. Notizie storiche, Popolo Pistoiese, Pistoia, 1891. Bertelli, Sergio, "Potere e mediazione", în Archivio storico italiano, CXLIV, 1986, pp. 5-15. Bizzocchi, Roberto, Chiesa e potere nella Toscana del Quattrocento, Îl Mulino, Bologna, 1987. Brown, Alison M., "The Humanist Portrait of Cosimo de' Medici, Pater Patriae", în Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, XXIV, 1961, pp. 186-221. ---, Bartolomeo Scală, 1430-1497, Chancellor of Florența: The Humanist aș Bureaucrat, Princeton University

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
1949, pp. 289-297]. Forteguerri, Giuseppe, Cenni storici intorno alla donazione del cardinale Niccolò Forteguerri ed alla fondazione della Pia Casă di Sapienza în Pistoia, Niccolai, Firenze, 1857. Gai, Lucia, "Niccolò Forteguerri nei suoi rapporti con l'ambiente culturale pistoiese del Quattrocento", în Studi storici pistoiesi, I, 1976, pp. 57-72. ---, "Centro e periferia: Pistoia nell'orbita fiorentina durante îl '500", în Pistoia: una città nella stato mediceo, Pistoia, Comune di Pistoia, 1980, pp. 9-147. Guarini, E. Fasano, "Potere centrale e comunità soggette

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
într-o manieră directă și personală, devine mai dificil să punem la îndoială caracterul ambițios al politicii sale de început. Bibliografie Archivio mediceo avânți îl Principato. Inventario, I-IV, Romă, 1951-1963. Arrighi Vanna; Francesca Klein, "Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Saggi 31, Firenze, 4-5 dicembre 1992, pp. 148-164. Black, Robert, "Cosimo de' Medici e Arezzo", în Cosimo "îl Vecchio" de' Medici, 1389-1464, F. Ames-Lewis

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
523-543. ---, "Changing Patterns of Medicean Patronage: The Florentine Dominion During the Fifteenth Century", în Lorenzo îl Magnifico e îl suo mondo, Gian Carlo Garfagnini (ed.), Leo S. Olschki, Florența, 1994, pp. 87-107. Conți, Elio, L'imposta diretta a Firenze nel Quattrocento (1427-1494), Romă, Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, 1984. Dați, Goro, Istoria di Firenze dal 1380 al 1405, Luigi Pratesi (ed.), Norcia, Tonți, 1902. Field, Arthur, The Origins of the Platonic Academy of Florence, Princeton University Press, Princeton, 1988

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
al 1405, Luigi Pratesi (ed.), Norcia, Tonți, 1902. Field, Arthur, The Origins of the Platonic Academy of Florence, Princeton University Press, Princeton, 1988, pp. 64-71. Franchetti Pardo, Vittorio; Giovanna Casali, I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Firenze, 1978. Fubini, Riccardo, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987. ---, "La rivendicazione di

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Firenze, 1978. Fubini, Riccardo, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987. ---, "La rivendicazione di Firenze della sovranità statale e îl contributo delle Historiae di Leonardo Bruni", în Leonardo Bruni cancelliere della repubblica di Firenze, Leo S. Olschki, Florența, 1990, pp. 29-62. Garin, Eugenio, Portraits from the Quattrocento, trans

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987. ---, "La rivendicazione di Firenze della sovranità statale e îl contributo delle Historiae di Leonardo Bruni", în Leonardo Bruni cancelliere della repubblica di Firenze, Leo S. Olschki, Florența, 1990, pp. 29-62. Garin, Eugenio, Portraits from the Quattrocento, trans. Victor și Elizabeth Velen, Harper & Row, New York, 1972. Hankins, James, "The Baron Thesis after Forty Years and some Recent Studies of Leonardo Bruni", în Journal of the History of Ideas, LVI, 1995, pp. 309-338. Kent, Francis W., "The Making

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Renaissance Florence, Academic Press, New York, 1980. Trinkaus, Charles, În Our Image and Likeness: Humanity and Divinity în Italian Humanist Thought, University of Chicago Press, Chicago, 1970, I. Trivellato, Francesca, "La missione diplomatică a Venezia del fiorentino Giannozzo Manetti a metà Quattrocento", în Studi veneziani, n.s., XXVIII, 1994, pp. 203-235. Villani, Giovanni, Nuova cronică, Giuseppe Porta (ed.), Fondazione Pietro Bembo, Parma, 1990-1991, ÎI. Viti, Paolo, Leonardo Bruni e Firenze. Studi sulle lettere pubbliche e private, Bulzoni, Romă, 1992. Vespasiano da Bisticci, "Vită

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
de la Florența pentru a se ocupă de situație 7. Fiecare dintre aceste cinci situații a fost rezolvată prin crearea unui commissario, un funcționar extraordinar cu puteri speciale, care era trimis de guvernul central pentru a rezolva problemele locale. În decursul Quattrocento-ului structurile administrative obișnuite ale statului florentin erau încă obiectul eșecului cronic generat în urma mai multor faze de experimentare instituțională. Ca rezultat al acestor eșecuri, funcționarii extraordinari ai statului, comisarii care au vegheat asupra problemelor statului în vremuri de criză

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
sursele florentine; într-adevăr, cele două titluri se regăsesc combinate că ambasciadore et commissario, o formulă care, de obicei, însemna că ambasadorului îi era încredințat un scop mai specific și mai urgent decât cel obișnuit. Cu toate acestea, în decursul Quattrocento, s-a ajuns la atribuirea de sarcini specifice fiecărui tip de funcționar. În general, ambasadorii erau trimiși în statele străine, în timp ce comisarii operau în mod normal doar pe teritoriul florentin. Conceptul teritorialității, așa cum s-a aplicat instituției comisarului, poate fi

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
42. În secolul al XV-lea, găsim de multe ori comisari revizuind sau redactând statute și capitoli care reglementau relațiile dintre Florența și jurisdicțiile supuse. Comisarii, de asemenea, administrau scutirile de taxe și inspectau fortărețele 43. În prima parte a Quattrocento, se pare că au apărut temeri că există prea multi comisari, numiți de prea multe magistraturi diferite, ceea ce ar conduce la confuzie în teritoriile din dominion. În încercarea de a evita o astfel de confuzie, o lege din 1415 restrângea

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
evita o astfel de confuzie, o lege din 1415 restrângea prerogativele a trei magistraturi secundare, Șase pentru Arezzo, Ofițerii însărcinați cu Castelele și Fortărețele și Guvernatorii Porții Gabelles, în privința împuternicirii de creare a comisariatelor în dominion 44. Astfel, comisarii din Quattrocento erau, de obicei, numiți de principalele magistraturi executive ale republicii, Signoria, de Cei Zece [Dieci di Balia], de Cei Opt pentru Consultare, precum și de Cei Opt pentru Securitate 45. În general, războiul a dus la înmulțirea numărului de comisari. Principalii

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
e i loro rapporti con gli stați italiani ed europei (1450-1530), Cisalpino-Goliardica, Milano, 1982. ---, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. Fulin, Rinaldo, "Frammento inedito dell' Itinerario în terra fermă di Marino Sanuto", în Archivio veneto, 22 (1871), pp. 1-48. Fusai, Giuseppe, Lodovico Ariosto în Garfagnana (1522-1525), Bertagni, Barga, 1912. Gai, Lucia, "Centro e periferia: Pistoia

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Studies în the History and Criticism of Sculpture, nr. 7, Northampton, Mass., 1932. Zorzi, Andrea, "Aspetti e problemi dell'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina", în Archivio storico italiano, 145 (1987). ---, "I fiorentini e gli uffici pubblici nel primo Quattrocento: concorrenza, abusi, illegalità", în Quaderni storici, nr. 66 (1987). Capitolul X Libri di famiglia și istoria familiei patriciene florentine* Libri di famiglia [Cărțile de familie] de la sfârșitul perioadei medievale și începutul perioadei moderne au suscitat mereu interesul cercetătorilor atât pentru

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi per Paolo Brezzi, Istituto storico italiano per îl medioevo, Romă, 1988, pp. 41-58. Balestracci, Duccio, La zappa e la retorica. Memorie familiari di un contadino toscano del Quattrocento, Salimbeni, Florența, 1984. Barbagli, Marzio, Sotto lo stesso tetto. Mutamenti della famiglia în Italia dal XV al XX secolo, Îl Mulino, Bologna, 1984. Bec, Christian, Leș Marchands écrivains à Florence, 1375-1434, Mouton, Paris-The Hague, 1967. Becker, Marvin B., "An Essay

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]