112 matches
-
vitalistul care continuă să reverse Lavă (1994) caută perseverent jaloane spirituale verificate. Se angajează pe teritorii mitice, apropiindu-se de Ulysse, de Dyonissos și Apollon ori de atrăgătoarea Euridice, cărora le țin companie figuri istorice, reale, Arhimede, Seneca, amintiri din Quattrocento. Volume în ritm, grăbit, Orpheus și Zamolxis (ambele din 1988), Morena și Dilatarea timpului (din 1991), urmate de Urania (1992) și Noul Adam (1994) se înscriu într-un context cosmologic larg. Intră în atenția poetului: Marele Timp, mutațiile psihice în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
toate probabilitățile al unui exemplar din aceeași specie, ca singur reper apropiat, conferă picturii un reflex hiperrealist. Rapetti susține că există un conflict fondator în pictura prerafaeliților cu privire la două aspecte dificil de conciliat "pe de o parte citarea maeștrilor din Quattrocento, și pe de alta, observarea realului cu ochii omului modern"86. Această tensiune, consideră Rapetti, furnizează chiar originalitatea mișcării artistice prerafaelite. "De altfel, în această ezitare între fecunditatea arhaismului și căutarea obiectivității rezidă singularitatea acestei mișcări"87. Într-adevăr, există
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paris, Bruges sau Madrid. Creșterea economică este uneori afectată, fiind sortită dispariției sau regreselor. Astfel, Războiul de 100 de Ani distruge Bîlciurile din Champagne, însă în secolul al XIV-lea apare și se dezvoltă Hansa teutonică. Republicile italiene înfloresc în quattrocento, la fel ca și orașele libere. Apar în același timp statele monarhice, care au tendința atît de a supune orașele libere, cît și de a acorda privilegii care încurajează autonomia orașelor dependente. În sfîrșit, de-a lungul Evului Mediu, se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
repeta de trei ori numele. Ca un descântec, de data asta. Parcă pentru a-i trezi. Simonetta Vespucci. Si-mo-net-ta Ve-spuc-ci, Si-mo-net-ta... și ar recunoaște, dintr-odată, într-adevăr, portretul atât de limpede și bizar al pictorului Piero di Cosimo, din Quattrocento-ul florentin : Simonetta Vespucci, înviată în fața lor ! Grupurile ar tresări, și-ar regăsi cu toții, brusc, vocea, nerăbdarea. Ar porni, din toate părțile. Destinși, curioși, veseli, îmbulzindu-se, râzând, în jurul fetei, s-o cunoască. ...Nu trecuseră decât câteva clipe. Iată, se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
oare, în joacă, să consume stocul figurativ al Occidentului și al teritoriilor din jur, nu a împrumutat direct din mediul său cultural? Strălucită întoarcere la sine a celui care-și mușcă propria coadă și reînfășoară în jurul său șarpele artei căruia Quattrocento-ul florentin îi desfăcuse primele inele, în felul catoblepasului din fabulă, acel animal antic care se devora pe sine. Un drum dus-întors spre Extremul Orient nu ar fi poate, în acest punct de epuizare a imaginilor pictate în Occident, inutil
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este deja o mașină. Dacă "evoluția vieții continuă prin alte mijloace decât viața" (Stiegler), evoluția lumii sensibile nu este decisă de simțurile noastre naturale mai mult decât evoluția lumii intelectuale de către suma inteligențelor individuale. Nu avem același ochi ca și Quattrocento, pentru că vedem cu ajutorul a o mie de mașini la care acesta nici nu se gândea, de la microscop la telescopul orbital, trecând prin camera 2436. Stiegler, rezumându-l pe Leroi-Gourhan: Tehnica l-a inventat pe om în aceeași măsură în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ce era în lipsa numelui propriu, înainte de trecerea de la dugheană la studiolo și de la ghildă la Academie? Nu artistul a făcut arta, ci noțiunea de artă a făcut din artizan un artist, iar aceasta nu apare în toată măreția decât odată cu Quattrocento-ul florentin, în acea perioadă care ține de la dobândirea de către pictori a autonomiei corporative (1378) până la apoteoza funerară a lui Michelangelo, pusă în scenă de Vasari (1564). Miza unui articol hotărât În definirea artei (interogație aparent fără consecințe practice), în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un vârf apărut de puțin timp. Ceea ce paleontologia este pentru istoria societăților sau Oceanul Pacific pentru Insulele Tuvalu, mileniile imobile ale imageriei sunt pentru scurta traiectorie numită "istoria artei". Am putea întinde această pânză primordială de la primele reprezentări aurignaciene până în zorii Quattrocento-ului, dacă n-am ține cont de cezura scrierii. Aceasta scurtează (de la -30000 la -3000) perioada magico-religioasă a idolului (cioplit și pictat) la culturile propriu-zis istorice despre care s-a păstrat o documentație scrisă: Imperiul Vechi egiptean și primele dinastii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai plouă acum, plătesc și ies în aerul umed al lagunei, și pentru o clipă privirea ei întrebătoare spre mine, 12 martie, Roma, scrisoarea mamei cu scrisul ei frumos de învățătoare, caligrafic, dragul mamii, Theo, 20 martie, după-masă cursul de Quattrocento italian, Umbria cu Pierro della Francesca și frescele de la Arezzo, legenda crucii desfășurându-se în diapozitive una după alta, 23 martie, Galleria Nazionale d’Arte Moderna, Renato Guttuso. Crocifissione, 1941, mă depășește în înălțime cu mai bine de o palmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mi-am cumpărat mașină, Să vezi unde ți-am pus tabloul, o să-ți placă, Vin! Când? Vineri pe la amiază! Atunci te aștept la gară! Sicuro! Certo! 8 mai, Firenze, Santa Maria del Fiore, încerc să-mi amintesc de la cursul de Quattrocento, cupola lui Brunelleschi, Boris e prea puțin interesat de arhitectură, din când în când face doar apropieri îndrăznețe de catedralele Moldovei, și iarăși refrenul lui favorit, Occidentul construia din piatră când rușii ridicau din carne vie ziduri înaintea hoardelor asiatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
personalitate, de individualitate superioară. Autorul Cantonierului vorbea, în scrisorile sale (Epistolae), despre categoria poeților că despre un "soi rar de oameni" sau că despre "bărbăteasca specie a barzilor". Pe de altă parte, ca o consecință a descoperirii, la sfârșitul lui Quattrocento, a Poeticii lui Aristotel (cu lista "regulilor" genurilor literare pe care aceasta o oferea) și a acceptării ideii unui component rațional în creația artistică, cristalizează acum noțiunea de rațio poetica (sau ragione poetica). Devenită curând loc comun al teoriilor estetice
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Christiana, Paris 1993, 89. 88 Idem, Arta icoanei. O teologie a frumusetii, Ed. Meridiane, București 1993, 105. 89 Ps 44,3. 90 Beato Angelico (1395‑1455) - pictor renascentist timpuriu, cel mai valoros reprezen‑ tant al pictorilor de inspirație sacră din Quattrocento. Este menționat în lucrarea lui Giorgio Vasari, Viețile artiștilor, ca având un talent rar și desăvârșit. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 106 stanței Tatălui, strălucire fără hotar și niciodată umbrită a vieții veșnice 91. Sfânta Tereza de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
A Scientist Evidence for Belief, trad. rom. Limbajul lui Dumnezeu - Un om de știință aduce dovezi în sprijinul credinței, tr. S. Palade, Ed. Curtea Veche, București 2009, 199. 5 Ibidem. 6 Fra Filippo Lippi (1406‑1469) - pictor italian din perioada Quattrocento. 7 Cf. d. Gariff, o.c., 24. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Sfânta Fe cioară cu Puncul Isus 110 Prin anii 1500 a apărut o nouă generație de artiști care va eclipsa realizări‑ le predecesorilor și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din artă etrusca; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative 4. Renașterea în Italia. Dezvoltarea
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Christiana, Paris 1993, 89. 88 Idem, Arta icoanei. O teologie a frumusetii, Ed. Meridiane, București 1993, 105. 89 Ps 44,3. 90 Beato Angelico (1395‑1455) - pictor renascentist timpuriu, cel mai valoros reprezen‑ tant al pictorilor de inspirație sacră din Quattrocento. Este menționat în lucrarea lui Giorgio Vasari, Viețile artiștilor, ca având un talent rar și desăvârșit. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 106 stanței Tatălui, strălucire fără hotar și niciodată umbrită a vieții veșnice 91. Sfânta Tereza de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
A Scientist Evidence for Belief, trad. rom. Limbajul lui Dumnezeu - Un om de știință aduce dovezi în sprijinul credinței, tr. S. Palade, Ed. Curtea Veche, București 2009, 199. 5 Ibidem. 6 Fra Filippo Lippi (1406‑1469) - pictor italian din perioada Quattrocento. 7 Cf. d. Gariff, o.c., 24. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Sfânta Fe cioară cu Puncul Isus 110 Prin anii 1500 a apărut o nouă generație de artiști care va eclipsa realizări‑ le predecesorilor și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Christiana, Paris 1993, 89. 88 Idem, Arta icoanei. O teologie a frumusetii, Ed. Meridiane, București 1993, 105. 89 Ps 44,3. 90 Beato Angelico (1395‑1455) - pictor renascentist timpuriu, cel mai valoros reprezen‑ tant al pictorilor de inspirație sacră din Quattrocento. Este menționat în lucrarea lui Giorgio Vasari, Viețile artiștilor, ca având un talent rar și desăvârșit. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 106 stanței Tatălui, strălucire fără hotar și niciodată umbrită a vieții veșnice 91. Sfânta Tereza de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
A Scientist Evidence for Belief, trad. rom. Limbajul lui Dumnezeu - Un om de știință aduce dovezi în sprijinul credinței, tr. S. Palade, Ed. Curtea Veche, București 2009, 199. 5 Ibidem. 6 Fra Filippo Lippi (1406‑1469) - pictor italian din perioada Quattrocento. 7 Cf. d. Gariff, o.c., 24. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Sfânta Fe cioară cu Puncul Isus 110 Prin anii 1500 a apărut o nouă generație de artiști care va eclipsa realizări‑ le predecesorilor și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
88 aExpresie poetică din Hakon Jarl a lui Oehlenschlager ce desemnează o situație disperată. 89 Cf. Psychologie, VII C, 1, pe care am publicat-o și Alfrr. Lehmann, Hauptgesetze des menschlichen, Gefühlslebens, p. 390. 90 Fiorentino, II Risorgimento Filosofico nel Quattrocento, Cap. IV. A. Heerlin, Renoessances Etik (tipărită ca munuscris). 91 Geschichte der neueren Pfilosophie, I, p. 109. 92 Geschichte der neueren Philosophie (Cartea a doua). (Die neue Wissenschaft). 93 F. C. Sibbern, Om Filosofiens Begerb. 1843 (pp. 82-86: "Filosofia ca verigă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
secolul al XVII-lea; ea se manifestă prin transpunerea subiectelor creștine, gustul pentru portret și căutarea efectelor de perspectivă. Miniatura turcă, al cărei principal centru era Constantinopolul, îmbină inspirația orientală cu influența bizantină și cu cea a artei italiene din Quattrocento. În Egipt, copții au păstrat vechile tradiții în fața invaziei musulmane. Limba lor derivă din vechea egipteană, cu împrumuturi din greacă; vorbită și scrisă de creștinii din Egipt pînă în secolul al XIII-lea, ea rămîne încă limba lor liturgică; de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Arta și cultura Renașterii italiene și franceze au pătruns și în insulă. S-au tradus lucrări aparținând lui Boccaccio, Dante, Montaigne (acesta din urmă tradus chiar de către Bacon 22). Stilul arhitectural se schimbă, devenind o combinație între gotic și stilul Quattrocento-ului italian. Dezvoltarea culturală începe de la sistemul de învățământ. Existau școli medii în zone rurale în care profesorii citeau de plăcere în limbile latină și greacă. În apropierea satelor se organizau reprezentații de teatru la care participau țăranii din zonă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
considerăm că spațiul mănăstirii a reprezentat o sursă importantă a dezvoltării filosofiei și științei epocii. Legătura dintre religie ca sursă a umanismului și Renaștere nu poate fi contestată nici de cei mai înverșunați apărători ai ideii că Renașterea începe odată cu Quattrocento italian. În spațiul cultural închis al mănăstirii s-a construit ceea ce am numit imaginarul rațional al epocii. Acesta s-a dezvoltat ca urmare a interpretării textelor biblice și a tradiției spirituale creștine sub influența filosofiei grecești și în special a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Koyré, Alexandre, De la lumea închisă la universul infinit, Editura Humanitas, București, 1997. Kuhn, Thomas, Structura revoluțiilor științifice, Editura Humanitas, București, 1990. Lalalande, Andre, Vocabulaire technique et critique de la philosophie, Presses Universitaires de France, Paris, 1926. Lazarev, Viktor, Originile Renașterii italiene: Quattrocento-ul timpuriu, Editura Meridiane, București, 1985. Le Goff, Jacques, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991. Le Goff, Jacques, Intelectualii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994. Lucretiu, Poemul naturii, Editura Minerva, București, 1981. Luther, Martin, Scrieri, Vol. I, Editura Logos
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
primo che abbia sciolto la lingua all'arte. (...) Egli ha una vasta esperienza dei sentimente umani, reffigura vicende bibliche e storie dei sante, e ovumque e riuscito a dare quelcosa di vivo, di conveniente". 29 Viktor Lazarev, Originile Renașterii italiene: Quattrocento-ul timpuriu. Editura Meridiane, București, 1985, p. 17. 30 Matei 5, 17. 31 Matei 23, 23. 32 Matei 23, 36-40. 33 Sfântul Antonie cel Mare este cel care a impus forma de viață anahoretică, iar Sfântul Pahomie a organizat monahismul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
North 273 Otto III 154 Ottokar II de Bavaria 58 Pascal 186 Paul al III-lea 149 Petrarca 31, 38, 52 Pius II 52, 177 Pius V 194 PiusVII 383 Petru I (Petru cel Mare) 247, 261, 320 Pitt 270 Quattrocento 134 Quesnay 310 Rabelais 125 Racine 246 Rafael 123, 135 Rembrand 183 Reubell 351 Ribera 181 Richard de York 79 Richard II 20,73 Richard III 79 Richelieu 175, 208 Robespierre 345 Ronsard 129 Rousseau 308, 338 Rubens 181 Regii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]