324 matches
-
din cap. Dar după ce luna plină apărea pe cer de trei ori la rând, florile prințului se ofileau și mureau. Și nimeni nu era în stare să rupă acest blestem. Iar atunci când florile mureau, prințul se transforma într-un broscoi râios. De supărare. Și nu doar de supărare. Ci pentru că așa îi era blestemul. Apoi, trei zile și trei nopți, prințul se făcea nevăzut. Pentru că acum era doar un broscoi și se ascundea într-un nufăr de pe lac. Vrăjitoarea i-a
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
credea că era o bibliotecă secretă cu cărți În care erau trecute cele mai amarnice blesteme. A treia credea că acolo se ascundeau zmeii de frica lui Făt-Frumos. Și cine Îndrăznea să deschidă ușa, pe loc se transforma În broască râioasă, iar broasca era zvârlită În fântâna fară fund din curtea castelului. Când Zmeii și cu cele zece fiice ale lor au plecat la plimbare prin pădurea Întunecată, Ghiocel a mințit că nu se simte bine și că vrea să rămână
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe jelit și pe bocit ca dupa mort, căci Îl iubeau pe nefericitul lor frățior. Și atât de mult s-au rugat de tatăl lor Zmeul și atât au plans, că l-au Înduplecat să nu-l transforme În broască râioasă. Dar pentru că orice faptă obraznică trebuie pedepsită, Zmeul, privindu-l pentru ultima oară pe băiat, Îl atinse cu buzduganul și-l transformă Într-o floare micp, gingașă, cu frunzele-i verzi ridicate spre cer și cu petalele albe ca spuma
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ritmul și dimensiunea următorilor o mie de pași. pașii nu trebuie să fie apăsați sau zguduiți, pentru ca armatele inamice să nu afle. pașii trebuie să fie felinicioși. armatele inamice, chiar dacă stau ascunse, sunt ușor de recunoscut: sunt formate din broaște râioase cu berete mov așezate strâmb pe cap, deci unde vezi combinația de verde sclipicios cu mov pătat ferește-te sau atacă, fight or flight. liniște, urechile ciulite la culori. stiloul cu penița pe hârtie, în poziție de tragere. ochiul pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de-un măritiș ca lumea, ba, poate, om și cununa-o. Ei, ce zici? DĂNILĂ: Despre asta mai este timp de vorbă, bădie; om mai vedea noi. Acuma cu alt gând venisem aici. ANISIA: Păi sigur, mai văzut-ai capră râioasă care să nu-și țină coada sus? Dumnealui, după ce că-i mănâncă rațele din traistă, are alte trebi acu'! Se teme ca nu care cumva să-și prăpădească Florica galoanele dac-a face și la noi un capăt de treabă... ISPAS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
taie în bucăți și ajungi mâncare la pești. Același lucru se întâmplă și pe piața de droguri. Acolo mafia este organizată la scară planetară, regulile sunt scrise, baronii aleși de când lumea, nu poți aspira decât la un post de plasator râios. De două ori riscant. Drogații te vând pe un sfert de doză, patronii bagă șișul în tine ca într-o varză la cea mai mică enervare. Nu, nu, cărarea asta e plină de hoituri la care nimeni nu se uită
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
creier virgin de cloșard în sos remoulade, cuvinte prostești trecute prin pesmet și stropite din belșug cu un vin de Malaga?". Seria apelativelor "murdare" cu care îl gratulează e ingenioasă și inepuizabilă: "ciupercă otrăvitoare", "gîndac de alimente", "uscătură soioasă", "broască rîioasă", "coropișniță bătrînă", "samurai bubos" ș.a. Kawabata nu se supără, e incult, sărac cu duhul, însă ascultă răbdător poveștile inventate de Antoniu sau lectura din cartea Psalmilor (cadou de Crăciun de la o prostituată). Disperarea și singurătatea îi legase pe acești nefericiți
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
Antoniu și Kawabata Unu Crăciun fericit! Brr., ce frig s-a lăsat. -Crăciun fericit, Antoniu. Ce se aude? -A căzut o stea pe acoperișul șandramalei lui Ben -Ce boschetar râios! O să-i prepar un borș din spini de trandafiri acrit cu lămâie. O adevărată trufanda! Ascultă Kawabata, hoinar neghiob, azi e Crăciunul. S-a născut Domnul nostru Iisus Christos. Să nu-l sperii cu fața ta de boschetar cu dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să Învăț ce Înseamnă și Europa de azi, cu locuitorii ei cu tot. Suntem pregătiți pentru bunăstare? Ne amăgim? Am adus pâine și parizer. Am adus și câteva propoziții memorabile. Ți le spun când Îți faci siesta. Știi tu broască râioasă câte tone de detergenți ar trebui să consume Europa pentru ghetoul nostru? Vreo zece. Le-ar Înghiți disperații ăștia, crezând că e lapte praf. Ar muri fericiți,,. Așa cum zace cu mâinile pe piept și cu ochii Întredeschiși, cu barba crescută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
viața alături de tine? Ca un păduche strivit. Ca o luncă plină cu broaște. Mă sufoc lângă tine. Mă Înăbuș de silă. Eu muza ta? Ia-ți drept muză un scaiete, o umbră, un bolovan, un coșmar, o viespe, un câine râios, o balenă lehuză, o frunză moartă, o grindină, un perete de mucava, un denunț, un sex de limax, o căpușă, o baie de sânge, o libarcă.... -Ești nebună, oprește-te odată! Apoi tare, din ce În ce mai tare se aude plânsul ei În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Încep să mă comport ca un rege. - Rege, tu? se miră francezul. „Regele Iguanelor”, asta ești... Regele focilor, al albatroșilor și al broaștelor-țestoase... Regele, poate, al tuturor dracilor din iad, al tuturor avortonilor care s-au născut vreodată; al broaștelor rîioase, viermilor și balelor... Regele... - Ți se termină cele cinci minute, Îi aminti celălalt, Întrerupîndu-l. Și dacă nu te hotărăști să le folosești, așază-te pe piatră și lasă-l pe „prietenul” tău să pună mîna pe macetă, adăugă batjocoritor. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
tare și fundul ăsta incredibil și căreia, În vîrful tuturor acestor lucruri, să i se trîntească o față ca a mea... Ar fi de-a dreptul glorios! Carmen de Ibarra Îl privi scîrbită, așa cum te-ai uita la o broască rîioasă sau la un șarpe care dintr-odată ar Începe să vorbească. - Nu există nimic, divin sau omenesc, pe care să-l respecți? voi ea să știe. Nici măcar propriul tău copil? - Nici măcar asta, admise Oberlus. CÎnd am declarat război, am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
prăfoasă a zilei. Gurile de canalizare de-a lungul aleilor umbroase din apropierea casei ei Încetaseră să se reverse, rigolele erau Însă tot inundate de mocirla uleioasă băltită din pricina maldărelor de gunoaie care se descompuneau lent În arșița soarelui. Două jigodii râioase scormoneau leneș printre tot felul de cutii de conserve, printre pungi de plastic goale și prin buruieni chiar În clipa când Margaret trecea pe lângă un șir de magazine cu jaluzelele de bambus coborâte ca să ferească de soare. În urmă cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
în vedere specificul, putem spune că brăilenii erau veșnici față de alți locuitori ai lumii. Și tocmai se scărpina cu brațele crengoase de nerăbdare, scuturând fără voie câțiva muguri ai unor viitori poeți împietriți demult în stil, o bucată de noapte râioasă, rămasă de pe vremea în care spațiul era zgândărit de gândurile geniilor locale, când Mireasa noastră începu să cânte. Dar a trecut acceleratul de 13:20 București-Galați și a uitat că a cântat. Când personalul de 16:14 Mărășești-Galați șuiera pierzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de nicăieri. Pe tavan curgeau râuri, pe lângă pereți statui înșirate ai îndepărtaților regi dacici. În mijloc, pe un tron un Zeu. Luă de guler o momâie și o puse în poală. Mângâie broasca flască, bală neagră, care-și scutură capul râios și, după câteva scâncete orăcăite, se întoarse cu fața spre noi, luminând înscrisul aurit de la picioare: Căpcăunu per Ptolemeus. D eschideți gurile, vino cu furtuni care să despice intersecțiile înghețate, încarcă acoperișurile cu plăpumi albe, întinde poduri de gheață, plimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
gîscă. Pe măsură ce fugea după orătanie se lăsa întunericul și nu mai vedea aproape nimic. Se împiedică de un corp și cade. Adela țipă cînd descoperă că Raj al său, soțul, zace mort acolo. Era plin de noroi și o broască rîioasă i-a ieșit din gură. Răcnește de se cutremură pămîntul. Ce-i, muiere, ce-i cu tine? o zgîlțîie Raj cu toată puterea. Femeia se trezește cu încetul, își face cruce și se roagă la Dumnezeu. Era toată transpirată, speriată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
smîrcuri, venind direct din lumea Ultimei emisiuni. La judecata copiilor, rosturile mahalalei sînt goale-goluțe, cum a fugit Buiumaș din covata cu ierburi lecuitoare a maică-sii. Cînd Leib, vecinul, primește un covrig, pe care mama îl oprește să-l dea "rîiosului", lui Buiumaș, al doilea prinde momentul să-și răzbune. Cu o lecție destul de șubredă despre pomană și păcat, ținută în așa fel încît se-alege, prin învăluire, cu covrigul. Un copil ar fi găsit oricare alte mijloace. De aceea finalurile
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
în orașul nostru?). Camera se fixează asupra unui cotidian cenușiu, într-o dimineață plumburie, care parcă își lasă un gust de fier în gură, în care luminile se sting una câte una, un oraș fantomatic, de o urâțenie tristă, umilă, râioasă, cu cartiere ghetoizate, parcă ieșit de la reanimare. Oamenii nu sunt altfel decât arătările bolnave ale unui salon al canceroșilor, oameni de prisos însă fără nimic din blândețea și visătoria personajelor cehoviene, ci cu o agresivitate larvară care răzbate prin toți
Locul unde nu s-a întâmplat mai nimic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7253_a_8578]
-
aflat. Și-a dus un deget la buze și mi-a șoptit în ureche: - Fereastra de la parter. Le-a luat mai puțin de zece minute. Nimic altceva. - Ce ? Apoi mi-am dat seama. Cel mai faimos reporter de la Știrile Broasca Râioasă era pe cale să ia un interviu. Jurnalista tv frumos coafată și-a terminat introducerea și s-a răsucit către noi. Boswell a adoptat un joc reușit de glezne, m-a împuns poznaș în coaste și m-a lăsat singură în fața
Cazul Jane Eyre () [Corola-journal/Journalistic/5906_a_7231]
-
natura lor, asumată printr- o magnanimitate metaforică: „Galbene/ cînd înainte cînd înapoi/ spre nicăieri/ banii intră și ies/ din chimir/ ca o inimă/ evadată prin coaste// pulsează meningele/ ieșit din craniu/ vulva întinsă la geam/ prin ochiurile perdelei/ ca gușa rîioasă în iarbă// spițe și valuri/ se rotesc în calandru” (Taximetre). Apare însă și procesul invers. Ca o revanșă a abstractizării (panașul cerebral al poeziei n-ar putea fi abandonat din planul acesteia, de testimoniu fidel al umanului), structurilor organice li
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
situațiile în care noi credem că ar trebui să fie foarte jenat. Mai mult ca alți președinți, în sfertul de secol care ne desparte de comunism, și chiar în comparație cu liderii comuniști, domnul Băsescu are o dexteritate extraordinară a îngurgitării broaștelor râioase dimineața, pe stomacul gol, care îl imunizează pentru orice alte șocuri în timpul zilei", a spus Emil Hurezeanu, la Digi 24. În plus, analistul politic nu vede motive de jenă pentru Traian Băsescu, la Consiliul European, susținând că scandaluri la vârful
TRAIAN BĂSESCU, imun. Hurezeanu: Înghite broaște râioase by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29097_a_30422]
-
Morgenstern: "Urăsc aglomerația, traficul, accidentele". Mai mult, dacă în tinerețe mureau ceva animale prin filmele lui Nicolaescu, acum el pare să fi devenit un campion al asocierii dintre România și nevorbitoarele maltratate. Prin tot lungmetrajul sunt distribuite cadre cu pisici râioase și câini bătuți de soartă, complet nejustificate. Cred că voi relua discuția despre acest film, dar merită să îl mai văd o dată ca să îl comentez pe larg. Vreau însă să închei într-o notă ceva mai optimistă, cu complimente pentru
Topul dezastrelor cinematografice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11214_a_12539]
-
Vijelie" (că poate nu-l vede Ralu Filip-Argus...), astfel că, după primele 3-4 pahare, la îndemnul șoptit al neveste-si Claustrina, prietenul se repede la soacră, o îmbrățișează țucând-o pe ambii obraji cu grimasa unuia care sărută o broască râioasă, dar zicându-i: -Ehe, mamă-soacră, dacă n-ai fi fost mataliiii... rămâneam holtei. Iar apoi, mie, la ureche: -... Și ce fain era! Închis paranteza. Unde am rămas? A, da... Da, sau nu? Că tocmai zice dom' Prim-ministru Tăriceanu în
Dezlegarea lui Haralampy la pălincă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11043_a_12368]
-
stângă, fierbinte, în palma mea dreaptă,/ Rece ca gheața. Am dat din cap: «Ai dreptate!/ Sunt minciuni otrăvite. Știi cum sunt oamenii.../ N-ar trebui să te necăjești prea tare... Știi și tu...»// Ne-a privit ca pe două broaște râioase și a plecat./ În urma ei, Tea a început să plângă. Da,/ Eram - farg! merde de la merde! - un ticălos./ Un mare ticălos. Și un tâmpit. Cel mai mare” (p. 148). Poemul acesta, cu ghemul lui de ambiguități sociale, reprezintă cea mai
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
ca dintr-un balcon ori de pe acoperiș, cu mâinile în șold, de deasupra unei cascade. Din pricina zgomotului, se pierdeau destule cuvinte, însă am înțeles cu toții că eu, Lucian, zis Luci, sunt un porc și un trădător, că sunt o javră râioasă și o curcă bleagă, că m-a vrăjit tipul ăla, un moș, slăbănogul care locuia la doamna Rugea, și că mai am o singură șansă să îmi spăl păcatele, acolo, atunci, și să dovedesc că prietenii mei adevărați au rămas
Bufnițele copilăriei by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4049_a_5374]