52 matches
-
clasa treia de liceu am izbutit să mă acomodez cu noul fel de viață. Și mai ales, neavând acces în societatea orășenilor, primii doi ani fiind la gazdă iar apoi la internat, nu am cunoscut decât vag viața reală a Râmnicenilor. Căci deși era „Târgul mic” fiind mult adevăr în zicala că: „Dacă strănută unul la podul peste râul Olănești se aude la Cetățuia”. Noi, „țărănoii” veniți la oaș nu aveam acces la această viață și sincer să fiu nici nu
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
Marin Trincă, Emil fiind mare iar târgul mic. Însă, Hora țărănească având de toate Ștefănescu, Apolzan sau Mitică Gușetoiu. până la urmă țăranii cam de aici cumpărau. Celelalte Nu știu cum a mai evoluat acest-cer scuze că redau magazine, mai elevate erau apanajul Râmnicenilor. Între expresia ce îi era adresată de elevi: negustori-repet fiind târgul mic-era un consensus de a se “VORBĂ DULCE, CUR VICLEAN respecta regulile jocului și a nu se trișa unul pe altul., CARACTER BASARABEAN , respectându-se un anumit barem al
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
din București, gr I (patru clase seminariale). Se căsătorește cu Maria Georgescu, nepoata preotului Zaharia din Copuzu. A avut doi băieți și șase fete. În 21 martie 1886, este hirotonit diacon, iar preot la 25 martie 1893 de Arhiereul Valerian Râmniceanul, Mitropolit al Ungrovlahiei fiind Iosif Gheorghian, pe seama bisericii din cătunul Cotorca, protopopiatul Urziceni. Însărcinat cu sfințirea bisericii din Plevna, la 14 oct 1893 este transferat aici. A funcționat și ca învățător, în localitatea Burdușelu, din 1887 până la 1 ianuarie 1894
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
care a fost descoperit la Pădurețu (Băbeni). Perioada de afirmare a statului feudal românesc este redată prin surprinderea evoluției obștilor de moșneni și a satelor aservite, prin procesul de constituire al marilor familii de dregători și prin apariția habitatului citadin râmnicean. Viața evului mediu vâlcean poate fi cunoscută prin intermediul descoperirilor făcute în parcul central al orașului, din cele de la schitul Inătești, schitul Ostrov și de la Budești, unde s-au găsit tezaure monetare din sec. al XVI-lea, ca și din unele
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
cel Bătrân, a primit numele de "„Mircea Vodă”". În anul 1911 a fost terminată prima aripă a clădirii ce peste ani va fi liceul "„Alexandru Lahovari”", liceu care a luat ființă la 1 septembrie 1919, ca o cerință arzătoare a râmnicenilor. De-a lungul anilor, acest liceu a fost și este simbolul învățământului râmnicean și vâlcean prin promoțiile de elevi care au absolvit în timp acest lăcaș de cultură și știință românească. Râmnicenii și mulți vâlceni totodată poartă în suflet amintirea
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
terminată prima aripă a clădirii ce peste ani va fi liceul "„Alexandru Lahovari”", liceu care a luat ființă la 1 septembrie 1919, ca o cerință arzătoare a râmnicenilor. De-a lungul anilor, acest liceu a fost și este simbolul învățământului râmnicean și vâlcean prin promoțiile de elevi care au absolvit în timp acest lăcaș de cultură și știință românească. Râmnicenii și mulți vâlceni totodată poartă în suflet amintirea dascălilor iluștri care au predat diferite materii de studiu la catedrele liceului, personalități
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
1 septembrie 1919, ca o cerință arzătoare a râmnicenilor. De-a lungul anilor, acest liceu a fost și este simbolul învățământului râmnicean și vâlcean prin promoțiile de elevi care au absolvit în timp acest lăcaș de cultură și știință românească. Râmnicenii și mulți vâlceni totodată poartă în suflet amintirea dascălilor iluștri care au predat diferite materii de studiu la catedrele liceului, personalități de seamă ale muncii didactice, culturale și științifice. Au fost modele de neegalat și pilde demne de urmat profesorii
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
carte, gravuri ale 52 de arhitecți contemporani alături de cele ale arhitecților din generații trecute, G. M. Cantacuzino, Paul Smărăndescu, Gheorghe Simotta, Horia Teodoru și Nicolae Cucu. În noiembrie 2010 Muzeul Municipal din Râmnicu Sărat a expus câteva acuarele cu peisaje râmnicene, urbane și rurale desenate de arhitectul Gheorghe Simotta pe la mijlocul celui din urmă veac (în 1957). Interesant este că artistul și-a îndreptat mai mult atenția asupra unor edificii muncitorești, nou apărute în geografia orașului, inca neindustrializat deși vechiul târg de la
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
amintit din nou Popa Călin, „popei lui Calin, protopopul de la biserica de jurămănt” 1741-1746 - biserica Bălăcenilor - probabil avariată de vreme, de cutremure, (unul puternic avusese loc în 1738), de mâna omului - este rectitorită de către vătaful de copii de casă Stroe Râmniceanul, călugărit apoi drept Isaia Monahul (adică de la Râmnic, respectiv Râmnciul-Vălcii, unde era scaun episcopal). Stroe, alias Isaia, și-l asociază la ctitorie pe nepotul său, logofătul de Vistierie Radul Atanasievici (adică „fiul lui Atanasie”, probabil nepot de frate) C G. D.
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
Râmnciul-Vălcii, unde era scaun episcopal). Stroe, alias Isaia, și-l asociază la ctitorie pe nepotul său, logofătul de Vistierie Radul Atanasievici (adică „fiul lui Atanasie”, probabil nepot de frate) C G. D. Florescu, "Din vechiul București..." O familie de cărturari numită Râmniceanul, vestită în epocă, s-a distins printr-o intensă activitate tipografică în cadrul Episcopiei Râmnicului. 1750 - înainte să se călugărească la Schitul Țigănești-Ilfov, Safta Asan-Micșunescu, mama lui Constantin III (Dinu) Bălăceanu, de la Stolnici, lasă acestuia "„o casă în București, în mahalaua
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
Râmniceni este un sat în comuna Măicănești din județul Vrancea, Muntenia, România. Satul Râmniceni este așezat pe malul drept al râului Râmnicul Sărat, cu o populație de peste o mie de locuitori. Satul Râmniceni se află în componență comunei Măicănești din anul
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
Simionescu Râmniceanu. În anul 1989 satul se întindea pe aproximativ 130 ha, având 653 de gospodării și o populație de 1810 locuitori. Astăzi numărul acestora a scăzut simțitor odată cu plecarea tinerilor și îmbătrânirea accentuată a populației. Pe întreg teritoriul satului Râmniceni predomina câmpia și valea râului Râmnicul Sărat. Altitudinea variază în jurul valorilor de . Câteva cursuri vechi ale râului încă se mai conturează în formă reliefului. Zona se populează intens începând cu sec. al XVIII-lea, când apar majoritatea așezărilor. Principalul factor
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
colonel în rezervă Alexandru Vișinescu a fost timp de șapte ani comandant al închisorii comuniste din Rîmnicu Sărat, supranumită și ”Închisoarea Tăcerii”. Bătrânul, care are acum 89 de ani și locuiește în București, a condus corpul de represiune al închisorii rîmnicene, în care deținuții erau bătuți, subnutriți și umiliți. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a identificat 35 de astfel de persoane, cu funcții de conducere în aparatul represiv comunist, iar numele lor va fi dezvăluit în
Torționar al regimului comunist, deferit justiției după 51 de ani by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77612_a_78937]
-
1989 conțin date și mărturii zguduitoare despre anii de detenție ai lui V. Voiculescu. Anvergura reală a explorărilor întreprinse de O. în domeniul istoriei literare și culturale se vădește în lucrările Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar (1980) și Presa buzoiană și râmniceană. Dicționar bibliografic (I-III, 1995-2001). Autorul, specialist în biblioteconomie, se dovedește și un istoric literar riguros. În prima lucrare sunt sintetizate date biobibliografice, note, bibliografie, texte inedite sau rare, controverse biografice, iconografie despre scriitorii și oamenii de cultură născuți în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
tehnice, istorice și ideologice. SCRIERI: Tabăra de sculptură Măgura. Bibliografie - album-ghid, pref. Ion Sârbu și Brăduț Covaliu, Buzău, 1972 (în colaborare cu Nicolae Havriliuc); Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980; Salonul literar - o revistă vorbită, Buzău, 1993; Presa buzoiană și râmniceană. Dicționar bibliografic, I-III, pref. Laurențiu Ulici, Buzău, 1995-2001; Marin Sorescu la Buzău (în colaborare cu Marcela Chiriță), Buzău, 1996. Ediții: V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente, I-IV, pref. edit., Buzău, 1974-1994; V. Voiculescu. Contribuții buzoiene, Buzău, 1993. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
cărții vechi românești în Banat, vezi Valeriu Leu, „Cartea veche românească în județul Caraș-Severin. Repertoriu” apud N. Bocșan op. cit., capitolul „Cultura tradițională”, pp. 156-176; Ion B. Mureșianu, Cartea Veche bisericească în Banat, Editura „Faclo”, Timișoara, 1985; E.R. Colta, „Circulația tipăriturilor râmnicene pe teritoriul județului Arad”, în volumul Valori bibliofile din Patrimoniul cultural-național, Râmnicu Vâlcea, 1980. C. Diaconovici Loga, Prefață la Chiemarea la tipărirea cărților românești, Buda, 1821. D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, Editura „Falco”, Timișoara, 1980
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Teodor Rădulescu, Focșanii. Date asupra orașului în legătură cu planul de amenajare, Ion Diaconu, Aspecte din folclorul vrâncean. O variantă a „Mioriței”, N.Al. Rădulescu, Clima Moldovei de sud, Vasile Popescu, Podgorii putnene, Simion Mehedinți, Vadul moldo-muntean, Ion M. Gane, Primele tipografii râmnicene, D. Cantea, Județul Putna din punct de vedere militar, Șt. Berechet, Un document de la Eremia Movilă, Iorgu Iordan, Toponimie putneană. Volumul din 1932 este dedicat comemorării lui Duiliu Zamfirescu. Mai sunt prezenți cu articole Marin Simionescu-Râmniceanu, Ion Pillat, Pimen Constantinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288136_a_289465]
-
Cantemir restituit, CNT, 1990, 9; Teodor Vârgolici, Dimitrie Cantemir într-o nouă perspectivă, ALA, 1990, 100; C. Asăvoaie, „Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret”, AUI, istorie, t. XXXVI, 1990; Ulici, Prima verba, III, 273-274; Alex. Oproescu, Presa buzoiană și râmniceană, Buzău, 1995, 59; Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Timișoara, 1998, 77-78, 134, 263-264; Popa, Ist. lit., II, 1129. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
originală a lui Balș, cauza tuturor schimbărilor, în devenirea continuă a societății umane, fiindcă el: "adesea încet și aproape inobservabil, însă cu atât mai sigur, lucrează la creșterea și decadența, la nașterea și nimicirea tuturor lucrurilor"32. Comparativ cu cărturarii râmniceni 33, timpul la Balș este eliberat de dominația providenței, fiind apropiat de ideea lui Newton a unui timp real și absolut, independent de orice alt factor și care se scurge uniform, netulburat de nimic 34: "timpul, ce după toate aparențele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
p. 392. 31 Ibidem, p. 400-401. 32 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa II. 33 Alexandru Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul al XVIII-lea (1700-1821), București, 1968, cap. II: Râmnicenii și problema timpului, p. 119-212. 34 Solomon Marcus, Timpul, Ed. Albatros, București, 1985, p. 33. 35 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa II. 36 Romul Munteanu, Cultura europeană în epoca luminilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Anca Murgoci Dosarul de trafic de influență în care procurorii anticorupție îl cercetează pe deputatul Titi Holban nu este singura speță care-l privește pe alesul râmnicean aflată în atenția DNA. Cel puțin așa susțin surse locale bine documentate, care spun că procurorii DNA ar mai instrumenta încă două spețe ce-l privesc pe deputat. Prima dintre ele, susțin sursele citate, s-ar referi la o afacere
Titi Holban, în vizorul DNA, cu două dosare penale by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/46215_a_47540]
-
este cea a lui Schulter, în 1758. Alte două cereri, una din Buda, iar cealaltă din Sibiu, sunt refuzate pe 26 aprilie 1766. Un an mai târziu, în 1767, cronicarul Ioan Stoica de Hațeg avea să noteze: „Popa Constandin Tipograful râmnicean, în anul 1767 venise la Temișvara la episcopul Vichentie Ioanovici Vidac și au cerut slobozenie să scoată o tipografie aici, cu cheltuiala popii Constandin. Eu fiind de față la aceeia... Episcopu nu primii. Primul căruia administrația imperială austriacă îi permite
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
zona Moinești, care, între timp, fusese arestat pentru comiterea unor furturi. Imi amintesc cu plăcere, că am sărbătorit finalizarea acestui caz, într-un cadru neoficial, dar deosebit de plăcut, la părinții procurorului Ionel Dobrilă, din localitatea natală a acestuia, comuna vrânceană Râmniceni. Surprin și de vizitaș noastră ne anun ată, telșefoanele fiind o raritate pe atunci, gazdele nu au ezitat să comită o „crimă” asupra unei orătănii de prin bătătură, care, transformată într-o delicioasă friptură la ceaun, a meritat pe deplin
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
in: Tesaur de monumente istorice pentru România (București, 1863,) II, p. 287. 6. Grigore Arhimandrit, Triod (București, 1798), cf. Ioan Bianu-Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche (București, 1910), II, p. 406. 7. șt. Bezdechi, Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului Naum Râmniceanul, partea I (Cluj, 1944), p. 67. 8. paris Mumuleanu, Rost de poezii adecă stihuri (București, 1822, ed. a 2-a), p. 5. 9. G. Bogdan-Duică, Eftimie Murgu (București, 1937), p. 63. 10. D. țichindeal, Filosoficești și politicești prin moralnice învățături
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Paulesti 13. Chiojdeni │59. Păunești 14. Ciorasti │60. Petreanu 15. Ciuslea │61. Ploscuteni 16. Cimpineanca │62. Poenita 17. Cîmpuri │63. Popești 18. Cîndești │64. Pufesti 19. Cîrligele │65. Racoasa 20. Clipicesti │66. Răstoaca 21. Corbita │67. Reghiu 22. Cotești │68. Rîmniceni 23. Ruginești 24. Diocheti │70. Sihlea 25. Dumbrăveni │71. Slobozia-Bradului 26. Dumitresti │72. Slobozia-Ciorasti 27. Faraoanele │73. Soveja 28. Faurei │74. Spulber 29. Suraia 31. Gologanu │77. Tanasoaia 32. Gugesti │78. Tichiris 33. Herestrau │79. Timboesti 34. Hingulesti │80. Tulnici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]