52 matches
-
tine ?Mărțișor Primește de la mineun mărțișor fictiv.chiar de nu-ti placeva sta la pieptul tăuca un trofeu zbârlit... VII. EDITURA RAFET, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 402 din 06 februarie 2012. Editura RAFET și Asociația ,, Renașterea Râmniceană’’ organizează FESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ „TITEL CONSTANTINESCU” REGULAMENT CONCURS DE VOLUME Festivalul internațional de Creație Literară “TITEL CONSTANTINESCU”, ediția a V-a, își propune sprijinirea creatorilor literari din România și din diaspora. Concursul de literatură cuprinde mai multe genuri
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
traducere). Etapele desfășurării concursului sunt următoarele: - primirea lucrărilor: 15 ianuarie - 1 IULIE 2012 - jurizarea și stabilirea câștigătorilor: 1 IULIE - 1 AUGUST 2012 - premierea și gala laureaților: 18 AUGUST 2012, în cadrul ,, Zilelor Râmnicului’’ Citește mai mult Editura RAFET și Asociația ,, Renașterea Râmniceană’’ organizeazăFESTIVALUL-CONCURS INTERNAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ„TITEL CONSTANTINESCU”REGULAMENT CONCURS DE VOLUME Festivalul internațional de Creație Literară “TITEL CONSTANTINESCU”, ediția a V-a, își propune sprijinirea creatorilor literari din România și din diaspora. Concursul de literatură cuprinde mai multe genuri literare
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
16 octombrie, a fost ales în demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului și Argeșului, cu titulatura de Piteșteanul. În ziua de 30 septembrie 1984, a fost ales Episcop titular al Eparhiei Râmnicului și Argeșului, fiind înscăunat în străvechiul jilț arhieresc râmnicean la data de 2 decembrie 1984. În data de 19 iunie 2009, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ridicarea Înaltpreasfințitului Părinte Gherasim în demnitatea de Arhiepiscop al Râmnicului. Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347776_a_349105]
-
făcută la Focșani, pe lângă generalul rus G. Orlov. Mitropolit „al Mirelor” - precum cândva Matei de la Mănăstirea Dealu - din 27 noiembrie 1776, va avea nevoie de îngăduința canonică a patriarhului din Constantinopol pentru a ocupa scaunul de episcop al Râmnicului. Perioada râmniceană (1780-1792) a însemnat pentru F. buna organizare a vieții canonice și ritualice de sub jurisdicția episcopiei și cultivarea tradiției ortodoxe, înveșmântată în graiul românesc al tipăriturilor. Impus de o bogată activitate cultural-religioasă (va fi, la rândul său, protectorul lui Grigorie Râmniceanu
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
1989 conțin date și mărturii zguduitoare despre anii de detenție ai lui V. Voiculescu. Anvergura reală a explorărilor întreprinse de O. în domeniul istoriei literare și culturale se vădește în lucrările Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar (1980) și Presa buzoiană și râmniceană. Dicționar bibliografic (I-III, 1995-2001). Autorul, specialist în biblioteconomie, se dovedește și un istoric literar riguros. În prima lucrare sunt sintetizate date biobibliografice, note, bibliografie, texte inedite sau rare, controverse biografice, iconografie despre scriitorii și oamenii de cultură născuți în
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
tehnice, istorice și ideologice. SCRIERI: Tabăra de sculptură Măgura. Bibliografie - album-ghid, pref. Ion Sârbu și Brăduț Covaliu, Buzău, 1972 (în colaborare cu Nicolae Havriliuc); Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980; Salonul literar - o revistă vorbită, Buzău, 1993; Presa buzoiană și râmniceană. Dicționar bibliografic, I-III, pref. Laurențiu Ulici, Buzău, 1995-2001; Marin Sorescu la Buzău (în colaborare cu Marcela Chiriță), Buzău, 1996. Ediții: V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente, I-IV, pref. edit., Buzău, 1974-1994; V. Voiculescu. Contribuții buzoiene, Buzău, 1993. Repere bibliografice
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
Teodor Rădulescu, Focșanii. Date asupra orașului în legătură cu planul de amenajare, Ion Diaconu, Aspecte din folclorul vrâncean. O variantă a „Mioriței”, N.Al. Rădulescu, Clima Moldovei de sud, Vasile Popescu, Podgorii putnene, Simion Mehedinți, Vadul moldo-muntean, Ion M. Gane, Primele tipografii râmnicene, D. Cantea, Județul Putna din punct de vedere militar, Șt. Berechet, Un document de la Eremia Movilă, Iorgu Iordan, Toponimie putneană. Volumul din 1932 este dedicat comemorării lui Duiliu Zamfirescu. Mai sunt prezenți cu articole Marin Simionescu-Râmniceanu, Ion Pillat, Pimen Constantinescu
MILCOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288136_a_289465]
-
cărții vechi românești în Banat, vezi Valeriu Leu, „Cartea veche românească în județul Caraș-Severin. Repertoriu” apud N. Bocșan op. cit., capitolul „Cultura tradițională”, pp. 156-176; Ion B. Mureșianu, Cartea Veche bisericească în Banat, Editura „Faclo”, Timișoara, 1985; E.R. Colta, „Circulația tipăriturilor râmnicene pe teritoriul județului Arad”, în volumul Valori bibliofile din Patrimoniul cultural-național, Râmnicu Vâlcea, 1980. C. Diaconovici Loga, Prefață la Chiemarea la tipărirea cărților românești, Buda, 1821. D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, Editura „Falco”, Timișoara, 1980
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
zona Moinești, care, între timp, fusese arestat pentru comiterea unor furturi. Imi amintesc cu plăcere, că am sărbătorit finalizarea acestui caz, într-un cadru neoficial, dar deosebit de plăcut, la părinții procurorului Ionel Dobrilă, din localitatea natală a acestuia, comuna vrânceană Râmniceni. Surprin și de vizitaș noastră ne anun ată, telșefoanele fiind o raritate pe atunci, gazdele nu au ezitat să comită o „crimă” asupra unei orătănii de prin bătătură, care, transformată într-o delicioasă friptură la ceaun, a meritat pe deplin
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
in: Tesaur de monumente istorice pentru România (București, 1863,) II, p. 287. 6. Grigore Arhimandrit, Triod (București, 1798), cf. Ioan Bianu-Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche (București, 1910), II, p. 406. 7. șt. Bezdechi, Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului Naum Râmniceanul, partea I (Cluj, 1944), p. 67. 8. paris Mumuleanu, Rost de poezii adecă stihuri (București, 1822, ed. a 2-a), p. 5. 9. G. Bogdan-Duică, Eftimie Murgu (București, 1937), p. 63. 10. D. țichindeal, Filosoficești și politicești prin moralnice învățături
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
proba și depășirea acesteia -, atât în povestirile cronicărești (mai ales în letopisețele moldovenești, mai atente la traseul meritoriu al personajelor), cât și în paginile vieților de sfinți, acolo unde miraculosul irupe continuu în profan (cazul Jitiei Sfântului Gheorghe din Mineele râmnicene, a Jitiei Sfântului Tiron din Cazania lui Varlaam, a Jitiei Sfântului Sisinie din Codex Sturdzanus). Pornindu-se de la situații reale, ca în cazul martirului Gheorghe, tras pe roată și decapitat în Nicomedia sub Granis Varius în anul 284, sfinții ajung
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
originală a lui Balș, cauza tuturor schimbărilor, în devenirea continuă a societății umane, fiindcă el: "adesea încet și aproape inobservabil, însă cu atât mai sigur, lucrează la creșterea și decadența, la nașterea și nimicirea tuturor lucrurilor"32. Comparativ cu cărturarii râmniceni 33, timpul la Balș este eliberat de dominația providenței, fiind apropiat de ideea lui Newton a unui timp real și absolut, independent de orice alt factor și care se scurge uniform, netulburat de nimic 34: "timpul, ce după toate aparențele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
p. 392. 31 Ibidem, p. 400-401. 32 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa II. 33 Alexandru Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul al XVIII-lea (1700-1821), București, 1968, cap. II: Râmnicenii și problema timpului, p. 119-212. 34 Solomon Marcus, Timpul, Ed. Albatros, București, 1985, p. 33. 35 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa II. 36 Romul Munteanu, Cultura europeană în epoca luminilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Cantemir restituit, CNT, 1990, 9; Teodor Vârgolici, Dimitrie Cantemir într-o nouă perspectivă, ALA, 1990, 100; C. Asăvoaie, „Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret”, AUI, istorie, t. XXXVI, 1990; Ulici, Prima verba, III, 273-274; Alex. Oproescu, Presa buzoiană și râmniceană, Buzău, 1995, 59; Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Timișoara, 1998, 77-78, 134, 263-264; Popa, Ist. lit., II, 1129. I. D.
ŢARALUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
Paulesti 13. Chiojdeni │59. Păunești 14. Ciorasti │60. Petreanu 15. Ciuslea │61. Ploscuteni 16. Cimpineanca │62. Poenita 17. Cîmpuri │63. Popești 18. Cîndești │64. Pufesti 19. Cîrligele │65. Racoasa 20. Clipicesti │66. Răstoaca 21. Corbita │67. Reghiu 22. Cotești │68. Rîmniceni 23. Ruginești 24. Diocheti │70. Sihlea 25. Dumbrăveni │71. Slobozia-Bradului 26. Dumitresti │72. Slobozia-Ciorasti 27. Faraoanele │73. Soveja 28. Faurei │74. Spulber 29. Suraia 31. Gologanu │77. Tanasoaia 32. Gugesti │78. Tichiris 33. Herestrau │79. Timboesti 34. Hingulesti │80. Tulnici
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
cel Bătrân, a primit numele de "„Mircea Vodă”". În anul 1911 a fost terminată prima aripă a clădirii ce peste ani va fi liceul "„Alexandru Lahovari”", liceu care a luat ființă la 1 septembrie 1919, ca o cerință arzătoare a râmnicenilor. De-a lungul anilor, acest liceu a fost și este simbolul învățământului râmnicean și vâlcean prin promoțiile de elevi care au absolvit în timp acest lăcaș de cultură și știință românească. Râmnicenii și mulți vâlceni totodată poartă în suflet amintirea
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
terminată prima aripă a clădirii ce peste ani va fi liceul "„Alexandru Lahovari”", liceu care a luat ființă la 1 septembrie 1919, ca o cerință arzătoare a râmnicenilor. De-a lungul anilor, acest liceu a fost și este simbolul învățământului râmnicean și vâlcean prin promoțiile de elevi care au absolvit în timp acest lăcaș de cultură și știință românească. Râmnicenii și mulți vâlceni totodată poartă în suflet amintirea dascălilor iluștri care au predat diferite materii de studiu la catedrele liceului, personalități
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
1 septembrie 1919, ca o cerință arzătoare a râmnicenilor. De-a lungul anilor, acest liceu a fost și este simbolul învățământului râmnicean și vâlcean prin promoțiile de elevi care au absolvit în timp acest lăcaș de cultură și știință românească. Râmnicenii și mulți vâlceni totodată poartă în suflet amintirea dascălilor iluștri care au predat diferite materii de studiu la catedrele liceului, personalități de seamă ale muncii didactice, culturale și științifice. Au fost modele de neegalat și pilde demne de urmat profesorii
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
din București, gr I (patru clase seminariale). Se căsătorește cu Maria Georgescu, nepoata preotului Zaharia din Copuzu. A avut doi băieți și șase fete. În 21 martie 1886, este hirotonit diacon, iar preot la 25 martie 1893 de Arhiereul Valerian Râmniceanul, Mitropolit al Ungrovlahiei fiind Iosif Gheorghian, pe seama bisericii din cătunul Cotorca, protopopiatul Urziceni. Însărcinat cu sfințirea bisericii din Plevna, la 14 oct 1893 este transferat aici. A funcționat și ca învățător, în localitatea Burdușelu, din 1887 până la 1 ianuarie 1894
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Râmniceni este un sat în comuna Măicănești din județul Vrancea, Muntenia, România. Satul Râmniceni este așezat pe malul drept al râului Râmnicul Sărat, cu o populație de peste o mie de locuitori. Satul Râmniceni se află în componență comunei Măicănești din anul
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
Simionescu Râmniceanu. În anul 1989 satul se întindea pe aproximativ 130 ha, având 653 de gospodării și o populație de 1810 locuitori. Astăzi numărul acestora a scăzut simțitor odată cu plecarea tinerilor și îmbătrânirea accentuată a populației. Pe întreg teritoriul satului Râmniceni predomina câmpia și valea râului Râmnicul Sărat. Altitudinea variază în jurul valorilor de . Câteva cursuri vechi ale râului încă se mai conturează în formă reliefului. Zona se populează intens începând cu sec. al XVIII-lea, când apar majoritatea așezărilor. Principalul factor
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
religioase. Printr-un jurnal de călătorie răspândește idei iluministe și Dinicu Golescu, luminatul boier muntean, care în ""Însemnare a călătoriei mele"", surprinde contrastele dintre civilizația țărilor vizitate și realitățile triste din patria sa. În Țara Românească și în Moldova Chesarie Râmniceanul și Leon Gheuca răspândiseră idei iluministe datorate lecturilor din raționaliștii francezi și, în special, din "Enciclopedia" lui Denis Diderot.
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
concureze pentru locul 2, ultimul care permitea accederea în Liga I. Înainte de penultima etapă a campionatului echipa din Mioveni se afla pe locul secund, însă meciul pierdut pe 2 iunie 2007 în deplasarea de la Gaz Metan Mediaș (5-3), împreună cu victoria râmnicenilor cu Minerul Lupeni (3-0), au coborât Dacia pe locul 3. Ultima etapă avea să aducă totuși promovarea. Dacia a învins pe ISCT (2-0), iar CSM Râmnicu Vâlcea a pierdut surprinzător (3-1) în fața unei echipe deja retrogradate, FC Baia Mare. Primul sezon
CS Mioveni () [Corola-website/Science/307445_a_308774]
-
care a fost descoperit la Pădurețu (Băbeni). Perioada de afirmare a statului feudal românesc este redată prin surprinderea evoluției obștilor de moșneni și a satelor aservite, prin procesul de constituire al marilor familii de dregători și prin apariția habitatului citadin râmnicean. Viața evului mediu vâlcean poate fi cunoscută prin intermediul descoperirilor făcute în parcul central al orașului, din cele de la schitul Inătești, schitul Ostrov și de la Budești, unde s-au găsit tezaure monetare din sec. al XVI-lea, ca și din unele
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
amintit din nou Popa Călin, „popei lui Calin, protopopul de la biserica de jurămănt” 1741-1746 - biserica Bălăcenilor - probabil avariată de vreme, de cutremure, (unul puternic avusese loc în 1738), de mâna omului - este rectitorită de către vătaful de copii de casă Stroe Râmniceanul, călugărit apoi drept Isaia Monahul (adică de la Râmnic, respectiv Râmnciul-Vălcii, unde era scaun episcopal). Stroe, alias Isaia, și-l asociază la ctitorie pe nepotul său, logofătul de Vistierie Radul Atanasievici (adică „fiul lui Atanasie”, probabil nepot de frate) C G. D.
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]