122 matches
-
măsuri de maximă prudență având în vedere dificultatea manevrelor ce trebuie efectuate în deplasarea pe acest traseu. TRANSAPLINA. În urmă cu trei săptămâni, potrivit unui comunicat transmis de CNADNR, sectorul de drum de pe șoseaua TRANSAPLINA cuprins între Obârșia Lotrului și Rânca, care ajunge la aproximativ 2.100 m altitudine și traversează județul Vâlcea, era închis circulației. Decizia de atunci a CNADNR a provocat mai multe luări de poziție din partea primarilor stațiunilor montane din cele patru județe prin care trece TRANSAPLINA, proprietari
TRANSAPLINA este deschisă circulaţiei, spune prefectul de Vâlcea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/47018_a_48343]
-
cu excepția tronsonului dintre Petroșani și Obârșia Lotrului (DN7), care este acoperit cu zăpadă de 4 cm. De la C.N.A.D.N. am fost informați că, în această săptămână, a fost deschisă circulația rutieră și între Câmpu lui Neag-Valea Cernei (DN66A), Novaci- Rânca (DN67C) și Rodna-Cârlibaba (DN179). ( O. N.) Îndrumare și control În cursul acestei săptămâni, inspectorii din cadrul Inspectoratului Școlar al județului Timiș s-au deplasat la grupurile școlare din Timișoara în vederea aplicării tematicii de îndrumare și control. Scopul acestor activități este acela
Agenda2005-15-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283592_a_284921]
-
în mijlocul naturii, în cort, ca să asculte vuietul vântului și șoaptele tainice ale brazilor cocoțați pe stânci ca adevărați alpiniști. De la Peștera Muierii călătoria noastră imaginară se îndreaptă către Novaci, iar de acolo urcă în serpentine pantele Masivului Parâng până la stațiunea Rânca. Zona pitorească încântă privirile și călătoria continuă pe Transalpina spre Obârșia Lotrului. Transalpina este drumul cu altitudinea cea mai mare din țară, de peste două mii de metri. Spectacolul oferit de priveliștea ce se desfășoară de la această înălțime pe deasupra crestelor, dar și
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
mergeu cum nu se putea mai bine! Nu le lipsea nimic. De luni până vineri la școală, sâmbăta și duminica ieșeau la un grătar cu prietenii, cadre didactice, sau plecau, la fel, în vreo excursie la Polovragi, la Tismana, la Rânca sau la Complexul sculptorului Brâncuș, la Tg. Jiu. Niciodată nu plecau fără Oana. Creștea ca Făt-Frumos. O găteau ca pe o păpușă și o puneau pe bancheta din spate. Zvârluga se ridica ținându-se de scaunele din față și, cu
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
armată Cu tunuri, lănci și prize, sărind, în gând, reprize Nesomnul fantomatic, minciuna-n Democratic Că din Paleozoic s-a scurs un Mezozoic Și-acum mucim toți proștii, precum în munții noștri Se balegă pe stâncă, o vacă, sub o râncă *titlu autoironic Referință Bibliografică: O vacă... și lumea în care trăim* / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1571, Anul V, 20 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
O VACĂ... ȘI LUMEA ÎN CARE TRĂIM* de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374658_a_375987]
-
ȘCOALA ARDELEANA, publicație apărută la Târgu Mureș, lunar, ca supliment al revistei „Vatra”, din octombrie 1991 până în martie 1993, având subtitlul „Revista de cultură”. Redactor-șef: Serafim Duicu; secretar general de redacție: Ioan Șulea. Colectivul redacțional: Cornel Moraru, Ion Rânca, Al. Toșa, Gr. Ploeșteanu, Mircea Art. Mihail, Ion Dunăreanu. În articolul-program, intitulat Gânduri la primii pași, redactorii își propun să realizeze „o revistă de atitudine culturală, de cercetare științifică, de literatură și arte”, o oglindă a spiritului transilvănean, al cărui
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
Primul reflex shaskespearean din literatura noastră, Eminescu - întruchipare a ființei naționale), Silvia Urdea (Din memoria culturală a Transilvaniei), Ion Buzași (Andrei Mureșanu și Școala Ardeleana și Principatele Române), Florea Firan (Ioan Inocențiu Micu-Klein și istoria manuscrisului „Ilustrium poetarum flores”), Ioan Rânca (Ideile Școlii Ardelene în formația intelectuală a lui Avram Iancu), Carmen Maria Andras (Reverberații ale modelului filosofic englez în opera lui Samuil Micu). Contribuie cu versuri, la rubrică „Poesis”, Zeno Ghițulescu (Șincai, Îndemn), Carmen Păsculescu-Florian, Amalia Maria Vasilescu, Eugeniu Nistor
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
pământului, București, 1979; Mâinile de lumină, București, 1979; Al soarelui și-al umbrei, cu un portret de Dan Hatmanu, Iași, 1980; Pe o apă visând, București, 1982; Ochii copiilor, cu ilustrații de Dragoș Pătrașcu, Iași, 1984. Repere bibliografice: George D. Râncă, „Liane crude”, „Însemnări” (Dorohoi), 1935, 19; Siomin Doru [Dorian Grozdan], „Liane crude”, „Luceafărul”, 1935, 11; Erasm [Petru Manoliu], „Liane crude”, „Credința”, 1935, 535; Paul I. Papadopol, „Liane crude”, PL, 1936, 3; Robert Cahuleanu [Andrei Ciurunga], „Prohod pentru zi”, „Bugeacul”, 1939
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
această atitudine poate fi regăsită și în cu totul alt gen de contexte, precum recent inauguratul Drum al Regelui, care traversează Parîngul, mai impresionant decît Transfăgărășanul și care atrage mii de turiști cu spectacolul unei naturi neatinse. Neatinse pînă la Rînca, unde pe vremuri erau doar o bază militară a vînătorilor de munte și o cabană, iar acum sînt sute și sute de vile, care mai de care mai mari și mai urîte, înghesuite una într-alta de o lăcomie imobiliară
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vile, care mai de care mai mari și mai urîte, înghesuite una într-alta de o lăcomie imobiliară devastatoare. Într-una dintre aceste clădiri cu multe etaje, vopsită țipător și cu pis cină, am găsit la recepție cărți poștale cu Rînca „de odinioară”, pe care turiștii le cumpărau ca suveniruri. Și lista o puteți continua și dumneavoastră... Toate acestea mi-au adus aminte de acel banc „cultural” faimos despre nevestele ideale : o italiancă focoasă la tinerețe, o franțuzoaică rafinată la maturitate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Ce te boncăiești?/ -Cum să nu mă rag,/ Cum să nu mă boncănesc?/ C-au ieșit babele fermecătoare/ Și mi-au luat brânza și untul/ Și miau lăsat zăru’/ Să nu moară ghițălu’./ Nu te mai boncăni,/ Nu te mai râncăi./ La Moș Costache te-oi duce/ Cu gura te-o descânta,/ Cu tărâțe te-o hrăni/ Și-ai rămâne curată și luminată/ Ca argintul strecurat”. Tărâțele astfel descântate i se dădeau vacii să le mănânce și, după trei astfel de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Office și Guiness - vor găzdui în fiecare weekend concerte și petreceri. Nu trebuie ocolit nici Centrul de informare turistică, unde există pliante și broșuri utile despre locurile de cazare și posibilitățile de petrecere a timpului liber. l De la Straja la Rânca Straja. De la o singură cabană înainte de 1990, Straja reprezintă la ora actuală o destinație turistică atât pentru iubitorii de drumeții montane în perioada estivală, cât (mai ales) pentru cei împătimiți de sporturile de iarnă. La Straja se poate ajunge din
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
alta, mai sus, la vechea cabană Straja (1 445 m altitudine). Dacă am ajuns la Straja, putem vizita și schitul din imediata vecinătate a stațiunii, vegheat de Crucea Eroilor (electrificată), care ne amintește de Crucea de pe Vf. Caraiman din Bucegi. Rânca. Asemeni stațiunii Straja, și Rânca însemna doar o cabană, înainte de Revoluție; acum, Rânca este o stațiune în plină expansiune, care poate rivaliza cu oricare alta din țară. Stațiunea se află pe unul din platourile sudice ale Munților Parâng, la 1650-1750
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
cabană Straja (1 445 m altitudine). Dacă am ajuns la Straja, putem vizita și schitul din imediata vecinătate a stațiunii, vegheat de Crucea Eroilor (electrificată), care ne amintește de Crucea de pe Vf. Caraiman din Bucegi. Rânca. Asemeni stațiunii Straja, și Rânca însemna doar o cabană, înainte de Revoluție; acum, Rânca este o stațiune în plină expansiune, care poate rivaliza cu oricare alta din țară. Stațiunea se află pe unul din platourile sudice ale Munților Parâng, la 1650-1750 m altitudine; la Rânca se
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
ajuns la Straja, putem vizita și schitul din imediata vecinătate a stațiunii, vegheat de Crucea Eroilor (electrificată), care ne amintește de Crucea de pe Vf. Caraiman din Bucegi. Rânca. Asemeni stațiunii Straja, și Rânca însemna doar o cabană, înainte de Revoluție; acum, Rânca este o stațiune în plină expansiune, care poate rivaliza cu oricare alta din țară. Stațiunea se află pe unul din platourile sudice ale Munților Parâng, la 1650-1750 m altitudine; la Rânca se ajunge din orașul Novaci (18 km) pe un
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
și Rânca însemna doar o cabană, înainte de Revoluție; acum, Rânca este o stațiune în plină expansiune, care poate rivaliza cu oricare alta din țară. Stațiunea se află pe unul din platourile sudice ale Munților Parâng, la 1650-1750 m altitudine; la Rânca se ajunge din orașul Novaci (18 km) pe un drum asfaltat, deschis traficului tot timpul anului. Aici, sezonul de schi (pârtii amenajate, dar și naturale) începe la sfârșitul lui noiembrie și poate ține până în luna aprilie. În vederea dezvoltării sale edilitare
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
ajunge din orașul Novaci (18 km) pe un drum asfaltat, deschis traficului tot timpul anului. Aici, sezonul de schi (pârtii amenajate, dar și naturale) începe la sfârșitul lui noiembrie și poate ține până în luna aprilie. În vederea dezvoltării sale edilitare, stațiunea Rânca a beneficiat de fonduri europene, pe baza cărora s-au asigurat captarea sursei de apă (de la izvorul Tidvele, peste 2 200 m altitudine), montarea conductei de aducțiune (5 km de la sursă, până la rezervoarele de înmagazinare) și construirea rețelei de distribuție
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Burgfriedgasse 4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Pancota, Str. Liliacului nr. 4, județul Arad. 455. Neag Daniela, născută la 1 septembrie 1968 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Hrubiak Andrei și Rânca Florica, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Burgfriedgasse 4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Pancota, Str. Liliacului nr. 4, județul Arad. 456. Oros Gheorghe Dorel, născut la 13 iunie 1959 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
martie 1972 în localitatea Ciacova, județul Timiș, România, fiica lui Horvath Alexandru și Maria-Ana, cu domiciliul actual în Germania, 81737 Munchen, Oskar-Maria-Graf Ring 16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ciacova, str. Mihai Eminescu nr. 19, județul Timiș. 381. Katschka Rânca Teodor, născut la 23 februarie 1935 în localitatea Aiud, județul Albă, România, fiul lui Rânca Iosif și Leontina, cu domiciliul actual în Germania, 86154 Augsburg, Weidachstr. 15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, Str. Grădinarilor nr. 2, județul Sibiu
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
domiciliul actual în Germania, 81737 Munchen, Oskar-Maria-Graf Ring 16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ciacova, str. Mihai Eminescu nr. 19, județul Timiș. 381. Katschka Rânca Teodor, născut la 23 februarie 1935 în localitatea Aiud, județul Albă, România, fiul lui Rânca Iosif și Leontina, cu domiciliul actual în Germania, 86154 Augsburg, Weidachstr. 15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, Str. Grădinarilor nr. 2, județul Sibiu. 382. Kasznel Ludwig, născut la 8 ianuarie 1926 în localitatea Dumbravita, județul Timiș, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
Rapolti Sanda-Felicia, născută la 7 octombrie 1971 în localitatea Poienile de sub Munte, județul Maramureș, România, fiica lui Sandor și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8461 Ehrenhausen, Hauptstr. 29, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Leordina, județul Maramureș. 277. Rânca Gheorghe-Pavel, născut la 22 mai 1971 în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Pavel și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8233 Lafnitz 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Moldova Nouă bl. 27, sc. 5, ap.
HOTĂRÂRE nr. 436 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128580_a_129909]
-
privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Meconst" - Ș.A. din Constantă în Dosarul nr. 2.792/COM/1999 al Tribunalului Constantă - Secția comercială. La apelul nominal răspund consilierul juridic Dragoș Rânca, reprezentant al Societății Comerciale "Meconst" Ș.A. din Constantă, și consilierul juridic Ștefan Ciocănel, reprezentant al Societății Comerciale "Comercial PartiPress" - S.R.L. din Constantă. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Societății Comerciale "Meconst" - Ș.A. din Constantă solicită admiterea excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 123 din 27 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130085_a_131414]
-
1969 în București, România, fiica lui Crișan Ioan și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 8833 Teufenbach 168/6, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Emanuel Buteica nr. 2, bl. 68, sc. B, ap. 54, sectorul 3. 104. Rânca Pavel, născut la 19 martie 1942 în localitatea Mocrea, județul Arad, România, fiul lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8233 Lafnitz 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Moldova Nouă, bl. 27, sc. 5, ap. 8
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
19 martie 1942 în localitatea Mocrea, județul Arad, România, fiul lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8233 Lafnitz 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Moldova Nouă, bl. 27, sc. 5, ap. 8, județul Caraș-Severin. 105. Rânca Maria, născută la 18 mai 1937 în localitatea Abrud-Sat, județul Albă, România, fiica lui Jurcă Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8233 Lafnitz 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Moldova Nouă, bl. 27, sc. 5, ap. 8, județul
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Gablenzgasse 35-37/6/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Lipova, str. Soimos nr. 295, județul Arad. 133. Lela Cornelia-Magdalena, născută la 11 septembrie 1967 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Rânca Vasile și Iliana, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Gablenzgasse 35-37/6/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Brazilor nr. 14, județul Sibiu. 134. Bucșa Dănuț, născut la 11 septembrie 1969 în localitatea Mitocu Dragomirnei
HOTĂRÂRE nr. 1.093 din 9 noiembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131124_a_132453]