2,475 matches
-
timpul de corupție, să ne reamintim Crezul poetului din Mărțișor, am spune, scris parcă acuși pentru ticăloșii prezenți. ...De bună seamă, Vodă, gânditorul, La curățirea lumii-i hotărât, îndeasă țeapa-n oameni până-n gât Pentr-a-ntâlni șezutul omușorul (...) Cuviincios cu buna rânduială. Pentru cei mari, fie munteni sau turci. Avea mai mari și osebite furci. Ca treapta lor să nu dea la-ndoială Vedeai vizirii la-nălțimea lor, înfipți în vârfuri sprintene de plopi, Iar pentru sfinți, vlădici și episcňpi Avea lemn
Speranța by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12210_a_13535]
-
un arsenal religios univoc: "...să fi fost în puteri, puneam și eu mâna pe-o pușcă și mă băteam cu anticriștii ăștia, cum s-au luptat bătrânii noștri pe vremuri cu păgânii!", un preot perorează împotriva "ateilor și stricăciunilor de rânduieli creștinești din țară", un alt personaj are planuri de "mântuire morală a nației române" după ce vor fi scăpat de bolșevici și, în fine, comisia de revizuire a pensiilor din Ministerul Muncii se află la camera 666. Țăranii din Deșertul roșu încep
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
este redescoperirea pe cale experimentală, empirică, subiectivă, a unor mecanisme și episoade originare, cu valoare arhetipală. Dar experimentul nu propune și nici nu prezervă instaurarea poncifului artistic. Compoziția muzicală trebuie judecată în funcție de prezența ori de absența autenticității, de buna sau proasta rânduială a metabolismului ei esențial. Se poate ca însuși rezervorul de sinceritate și autenticitate să se mai fi golit, sporind în schimb emanațiile de histrionism, precum și de noxe provenite din exacerbarea amatorismului. Din ce în ce mai puțini urmează astăzi îndemnul lui Breton: "Vreau să
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
Constantin Țoiu În cartea a cincea, în care sunt întărite pentru a doua oară rânduielile date de Dumnezeu poporului ales, în capitolul patru intitulat Supunerea față de legi, întâlnim fraza de bază autoritar enunțată; 1. "Ascultă, dar, Israele, hotărârile și legile, care vă învăț eu astăzi să le păziți, ca să fiți vii, să vă înmulțiți și
Deteronomul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12676_a_14001]
-
și încadrarea în contextul istoric. Departe de-a fi un "vestitor", un "revoluționar", cum au sunat și mai sună cîteva clișee, poetul e un înfocat tradiționalist ce nu aspiră cîtuși de puțin la o "înnoire", ci la o restaurare a rînduielilor vechi, la o "reintegrare într-o voință obștească, într-o entitate atavică" (Pompiliu Constantinescu). Punctele sale de referință pe plan european ar putea fi slavofilii ca și occidentalii conservatori, de felul lui Maurice Barrés și Charles Maurras. Fanatic al trecutului
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
nu se îndură să dea un sfat, o mână de ajutor, să ducă la cimitir, pentru săraci, coșul greu cu ofrande și pachetele cu haine citite în biserică, pregătite pentru împărțit... Dar până la urmă răzbesc și se fac toate după rânduială, ca prin minune, dar cu ce preț, cu ce zdrobire a oaselor și cu ce stingere interioară, toate intrând în prețul ofrandelor și îndatoririlor, dictate din vechime de bunul obicei, pe care din mers l-am aflat și tot din
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
pentru celălalt, sub ochii îngerilor lui Dumnezeu și ai oamenilor aflați de față, este meritul lor și meritul stăruinței în a ști și a urma poruncile binecuvântate din vechime, dovedind că e cu putință a trăi în virtute, după buna rânduială lăsată de bunii părinți, care mizau pe cumințenie și ascultare. Bucuria mea rară, a vedea că se întâmplă astăzi un lucru despre care un preot trăitor la începutul celuilalt veac scria că nu mai există demult, abandonat și uitat de
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
comună, cât și prin domeniile interdisciplinare, care se dispun între extremitățile spițelor contigue, pe circumferința care le unește pe toate. Fără cultură comună, culturile specializate își pierd și umanitatea și inteligibilitatea; fără culturi speciale, cultura comună își pierde substanța. Buna rânduială a culturii publice, în modelul culturii-roată, ține de vigoarea butucului culturii comune, de tăria și multitudinea spițelor culturilor speciale, dar și de rezistența culturilor interdisciplinare, care se dispun pe talpa roții." Mai simplu și direct spus, H.-R. Patapievici crede
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
agonisit 400 de mii de euro - felicitări! Vrednic om! Mă bucur, fin'că urmăm noi, poporenii la pricopseală, că doar nu suntem colonizați și nici n-o să intrăm în UE cu izmenele rupte-n cursul destoiniciei și a bunelor noastre rânduieli post-decembriste. A, am uitat ceva: mai sunt o grămadă de sfinți până la noi: miniștri, parlamentari, politicieni etc., etc., etc., etc...., da' nu ne lăsăm! ZIUA 17-a. Azi am citit câte ceva din Biblie și am dedus că, după ce "Dumnezeu l-
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
În combaterea păcatelor capitale, Sfinții Părinți nu omit niciodată să înfiereze desfrânarea, care este împărăteasa, stăpâna și plăcerea care cuprinde toate plăcerile [...] ea poartă ca o căruță greu de biruit pe căpeteniile lui Satana 1. Desfrânarea este poftirea, satisfacerea fără rânduială și nepermisă de legea morală a plăcerilor sexuale. Este o poftă fără rânduială a trupului împotriva poruncii lui Dumnezeu 2, lăsarea cu totul în voia poftelor trupului, care se ațâță în noi prin simțurile noastre 3. Patima desfrânării constă în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
este împărăteasa, stăpâna și plăcerea care cuprinde toate plăcerile [...] ea poartă ca o căruță greu de biruit pe căpeteniile lui Satana 1. Desfrânarea este poftirea, satisfacerea fără rânduială și nepermisă de legea morală a plăcerilor sexuale. Este o poftă fără rânduială a trupului împotriva poruncii lui Dumnezeu 2, lăsarea cu totul în voia poftelor trupului, care se ațâță în noi prin simțurile noastre 3. Patima desfrânării constă în întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale. Folosirea sexualității nu ține
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
nu trebuie a fi folosită pentru a procura plăcerea, pentru că aceasta din urmă nu trebuie văzută ca scop, ci ca mijloc în împreunarea trupească. Este condamnabilă împreunarea pentru plăcere, nu cea pentru procreație. Nu faptul în sine, ci abaterea de la rânduiala lui constituie o rușine, faptul fiind chiar binecuvântat de Dumnezeu: «Creșteți și vă înmulțiți», fiind 24 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XVIII, III, traducere, introducere, indici și note de Pr. Dumitru Fecioru, în colecția Părinți și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Ică Jr., Sibiu, Deisis, 1997, p. 277. 123 Prof. V. V. Zenkovski, op. cit., p. 69. 124 Sf. Teodor Studitul, Cuvinte duhovnicești, col. Izvoare duhovnicești, Edit. Episcopiei Ortodoxe Alba Iulia, 1994, p. 164. 14 votul castității 125. Desfrânarea se poate săvârși după rânduiala firească, când se face în afară de căsătorie, sau împotriva ordinii naturale, acest păcat fiind așezat între păcatele strigătoare la cer. După Sfântul Ioan Casian, formele desfrânării, sunt: actul sexual împreunarea cu un partener; masturbația și scurgerea nocturnă, descrise eufemistic ca (desfrânare
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
animalele domestice și pomii și florile și păsările cerului și-au îndreptat ochii și frunzele și penele într-acolo și toți au început să vorbească în sensul acela Dar preotul cînd a plecat făcu bilanțul satului cu numărul sufletelor după rînduială și biserica a încuiat-o cînd a plecat cheia pe masă a rămas în altar a găsit-o sora mortului cînd a plecat a descuiat și s-a pus să numere din nou șaptesprezece cosciuge negre pe culoarul din centrul
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
își face autoportretul intelectual. Când spune despre discursul cultural “revigorat de o mai atentă analiză critică a ideilor și a expresivității lor perfect adecvate: stil prin excelență cerebral, eseistic”, de “exerciții impecabile de concizie și argumentație logică”, de “claritate și rânduială”, Cornel Moraru vorbește, inevitabil, și despre sine. Dubla sa formație, filosofică și filologică, îl recomandă drept unul dintre cei mai potriviți exegeți ai lui Blaga, Noica sau Maiorescu, unul capabil de o adecvare incandescentă. Și asta datorită gustului său sporit
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
și miruiți, apoi primesc Sfânta Împărtășanie; înainte de afundarea în apa baptismală se cere candidatului la botez o mărturisire expresă a credinței în Sfânta Treime (acest rit, comun pe vremea lui Ambrozie și Augustin Răsăritului și Apusului, s-a păstrat în rânduiala catolică); g) competentes devin acum infantes și, de-a lungul Săptămânii Mari, primesc zilnic învățătura mistagogică. La Liturghia din duminica de după Sfintele Paști apar în veșmânt alb (Domenica in albis) și rostesc împreună cu toată comunitatea Rugăciunea Domnească. Așa ajung fideles
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de umbră purtând două felinare în loc de ochi ceva mai la dreapta spre scara lui Iacob se cațără plămânii mei tatuați cu nicotină se hârjonesc ca niște pui de veveriță și gândurile încep să aibă formă s-au coagulat într-o rânduială atomică fac duș cu stropi de alcool oricând face bine o dezinfecție la sânge se lucrează mereu și la nivelul creierului e un punct tare delicat încep să am rău de înălțime și unde mai pui intru și-n criză
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
OM trebuie urmați și nu abandonați și luați În captivă secularizării ce Învăluie cu repeziciune mințile sărăcite de iubire. Uitarea ne va curta, dar va veni momentul creionării propriului nostru epilog, cănd sub greutatea delăsării vom fi Îndepărtați de la dreapta rânduiala. Moștenirea lăsată de Artur Silveștri ne arată că spiritul autentic cultural românesc veghează permanent, lucrează prin și pentru oameni În ritmuri pline de vitalitate, ca o punte Între cele două lumi: telurica și celesta. Dacă vom deveni antene ale undelor
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
limba greacă în limba slavonă („Dobrotoliubie”) în anul 1793, declanșând astfel o amplă mișcare de renaștere duhovnicească întemeiată pe întoarcerea la Părinții filocalici și rugăciunea lui Iisus, referindu-se la cauzele îngăduirii ispitelor de către Dumnezeu, învață că „după a Sa rânduială sloboade Dumnezeu spre suflete cercarea prin multe feluri de ispite și de suferințe, ca să fie arătat cel ce iubește pe Dumnezeu. Că fără porunca lui Dumnezeu nici un fir de păr din capul nostru nu va pieri. De aceea nu voiește
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de tot ce cuprindem prin simțire, mișcarea firească s sufletului nostru spre frumusețea nevăzută. Și așa, curățind inima de alipirea la cele văzute, introduce tainic prin Cântarea Cântărilor înțelegerea în Sfintele Sfintelor dumnezeiești, în care ceea ce se săvârșeȘte este o rânduială de nuntă, iar ceea ce se înțelege este unirea sufletului omenesc cu Dumnezeu. De aceea, fiul din Proverbe se numește aici mire, Și înțelepciunea Ține loc de mireasă, ca să se logodească cu Dumnezeu omul ajuns mireasă curată Și lipindu-se de
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
de la Cozia și care au circulat în forme orale până în secolul al XIX - lea. Manuscrisul nr. 45 este singurul document bilingv greco - român, un antologhion caligrafiat tot de Nicolae Ivanovici, în deceniile de mijloc ale secolului al XIX - lea, intitulat Rânduiala vecerniei când se face priveghiare, debutând cu anixandarele mari, precedate de cântarea introductivă Veniți să ne închinăm... Fila de titlu a Ms. greco - românesc nr. 45, caligrafiat de Nicolae Ivanovici, cu începutul anixandarelor Într-o situație asemănătoare sunt unele cărți
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
apare anti-acsionul Schimbării la față compus după tipicul cel nou din București de Georgie Ucenescu(l), la anul 1854 August 3, modul Ni, o nouă probă a activității creatoare a psaltului brașovean. Un important document muzical rămâne Manuscrisul nr. 40 - Rânduiala vecerniei cea mare, care se deschid cu anixandarele lui Gheorghie Paraschiade, protopsalt al Sfintei Mitropolii (a) Moldaviei. Numărul vechi al mănăstiri a fost 1153 și pe prima filă și pe cea cu numărul 177 se păstrează pecetea posesorului brașovean. Nu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cântările priveghierii: anixandare, kekragarii, polielee, evloghitare, cele unsprezece eothinale, axioane praznicale, care au precizat autorul - Petru Lampadarie chinonice, cele mai multe dintre cântări apărând în ambele limbi: elină medievală și română. Cu numărul 41 (în biblioteca psaltului brașovean avea numărul 57) apare „Rânduiala Sfintei și Dumnezeieșcii Liturg(h)ii rumănită dupe cea greciască, cum se vede sau ocupațiunile ortografice lucrate din propunerile profesorului meu, Domnul Anton Pann la perfecționarea subscrisului în arta musichi(e)i bisericeșci scrisă în Bucureșci, la anului Domnului 1853
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
propriul suflet utilizând arma rușinii. Dacă cineva, din nemăsurată lenevie, face o indigestie Și, ajungând la inflamații, trebuie să fie vindecat prin operație sau cauterizare, cel vindecat va considera boala ca pe un Învățător care să-l instruiască În buna rânduială, pentru tot restul vieții când vede urma operației sau a cauterizării pe trupul său. Tot așa cel care ÎȘi descoperă propriul eu prin mărturisirea faptelor sale ascunse, este Înțelepțit pentru tot restul vieții prin amintirea rușinii pățite În cursul mărturisirii
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
semănat ereziile, Începând cu perioada postapostolică, stârnind dezbinări. Perioada apostolică era curată și nevinovată, după cum scria Egesip Încă din veacul al II-lea: „Biserica a rămas fecioară curată și nepervertită, Întrucât, și dacă au existat, aceia care căutau să strice rânduiala cea sfântă a vestirii Izbăvitorului totuși lucrau Întru Întunericul nopții, pitiți prin vizuini. Atunci Însă când sfântul colegiu al apostolilor a cunoscut, În felurite moduri, apusul vieții... greșeala necredinței a Început să se-nfiripe prin mijlocirea acelora care Învățau «altceva
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]