143 matches
-
reprezentate subgrupele de brânzeturi, iar în coloana B articolele corespunzătoare acestora. Scrieți pe foaia de răspuns asocierile dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B. A B 1. brânzeturi opărite (cașcavaluri) a. brânza de burduf, b rânza în coajă de brad 2. brânzeturi frământate b. urdă, caș, brânză proaspătă de vacă 3. brânzeturi fermentate și maturate în saramură c. moi cu mucegaiuri, semitari și tari 4. brânzeturi proaspete d. telemea 5. brânzeturi fermentate și maturate e. cu
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
clienți! îi răspunde Fratele. Cel pomenit de Avocat, zis și Napoleon Bucevski, Spărgătorul de Buci, alias Elton John, reîntruparea lui Bucifal, poponarul oficial al elitelor intelectuale orășenești, profilat diform pe peretele așezământului muzical, pare să nu-i zărească. El e! Rânza lui, de popozaur! Ori e băut, ori a fumat iarbă. Sigur e dropsat! Nu vede, n-aude! se destinde Vierme. Bun! Cum spuneam... Repede, repede, mai repede, că vine autobuzul. Nici o vorbă înăuntru, până nu ne vedem coborâți la destinație
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Surprinzătoare e înclinația spre idilism de aici, mai ales dacă e pusă în comparație cu tonul aspru al poemelor autobiografice: „Am iubit în viață! Și-am urât!/ Am urât cu patimă urâtul!/ Porcilor ce n-au alt gând decât/ Să-și îndoape rânza până-n gât,/ Și-ngropat de-oi fi sunt hotărât/ Să le umplu cu țărână râtul” (Ostrovul meu). În ultimul volum de versuri antum, Țărmurile clipei (1983), poetul atinge coardele unei lirici elegiace a amintirilor, dominată însă obsedant de aceeași viziune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
Pentru descânt se folosește un cuțit înfipt într-o mătură, spunând: „Orbaltul și ceasul rău/ Din creierii capului/ Din fața obrazului/ Din vederile ochilor/ Din auzul urechilor/ Din rădăcina măselilor,/ Din viețile dinților,/ Din inimă, de sub inimă,/ De la baierile inimii/ Din rânză și osânză,/ Din chele și sub chele/ Dintr-o mie de ciocănele/ Cu cuțitul le-oi tăia/ Cu mătura le-oi mătura,/ Cu căița le-oi măsura/ Peste nouă mări negre le-oi arunca./ Acolo să cheie, să răscheie,/ Ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
face-le-aș o poartă-n casă/ cînd or trage la mireasă". Alte versuri, în același registru tematic, sînt edificatoare pentru înțelegerea genezei urii față de cadre: " Lua-i-ar vîntu în vîltoare/ ca pe foaia de țigare/ face-le-aș rînza calup/ că m-au blătuit la zdup". Sau, în altă poezie mai colorată: "Îndoi-le-ar marafetu'/ șancăru' și sculamentu'/ Seca-le-ar de zemuri coiu'/ cînd le-o da în pîrg vioiu'/ Vedea-și-ar nevestele/ călărind ferestrele/ Ca să
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
senzaționalului. De altfel, mutând acțiunea în cadrul rural, romanul pare o revenire la atmosfera din Duminica muților. Cu toate acestea, cartea rămâne în siajul Galeriei cu viță sălbatică mai ales prin perpetuarea relației erou-martor, ipostaziată aici prin binomul Mega(clide) Pavelescu - Rânzei, iar titlul romanului se explică prin prezența revelatoare a ultimului, în aparență un stenograf umil și modest, în realitate gestionar, dacă nu chiar creator al memoriei colective. „Însoțitorii” se multiplică în Obligado (1984), pentru a scoate în relief destinul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
cărții, este un fost procuror din anii ’50, exilat în Italia și revenit în țară pentru a-și înfrunta, la senectute, păcatele tinereților. Redempțiunea se consumă prin identificarea sa cu pretorul roman Philippus Barbarius, ca și prin sancțiunile eternului „însoțitor” Rânzei, care cenzurează orice încercare de autoiluzionare a personajului. Spre deosebire de Căderea în lume, asemenea trucuri lasă însă acum impresia de autopastișă. De aceea, mai importantă este dimensiunea erotică: deși marcată adesea de artificiozitate și trivialitate, aceasta se desăvârșește în scena dezvirginării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
recunoscuse pe celălalt pe sub ochelarii negri, în timp ce fuseseră scoși la medic. Pe cât posibil o redau în dialect: Gioga, tu hi lăi? (lăi=măi) Da, io iram! Ti v’zui la iatru... (iatros=doctor - grecism) Da, sântu lânțed! Ți ti doare? Rânza! Alt’țiva? Buriclu! (stomacul) Alt’țiva? Păltărili! (omoplații) Alt’țiva? Caplu! (capul) Înclo? Înclo... ca biclu!... (taurul) Atunți, di țe nu eși la fireastră să mai vorovim? Cade puntulonii! (Ca taurul de voinic, dar îi cădeau pantalonii!) Dea Dumniedzău s
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
între măsele înfrângerea. Era obiceiul la ședințele comuniste, după discursurile secretarului de partid și locțiitorului politic, ca un grup să dea semnalul aplauzelor. Dar, fie că membrii săi nu fuseseră avizați din timp, fie că în ei înșiși se întorsese rânza, Crăciun a aplaudat singur discursul, iar ședința s-a încheiat fără comentariu. Ar fi urmat Horia Sima la analiză. Noi, cei din Zarcă, n-am avut prilejul să știm ce s-a mai întâmplat în Circul lui Erasmus, dar am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
minciuni. Să nu mănînci inimă și cap de găină, că-ți mor părinții. Se crede că carnea din găina tăiată de o femeie nu e dulce; de aceea pun femeile pe bărbați să le taie găinile. Gușa de găină și rînza cu rachiu sunt bune de vătămătură*. Fetei ce se mărită nu i se dau găini, căci se crede că apoi ar uita de casa părintească așa de curînd ca și găinile. Găinile care se duc plocon la nuntă de părinții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe care stă mireasa. La Isaia dănțuiește, de voiește mireasa ca în viața casnică să fie ea mai mare decît bărbatul, să calce pe mire pe picior. Se crede că nu e bine a arunca năsipul care se află-n rînza gobăilor* tăiete jos, c-apoi acel ce calcă cu piciorul gol capătă păducel* la picior. Păducelul se zice că se tămăduiește dacă se pune coada culeșeriului* în foc și apoi la bă tucel*. Piciorong Să nu umbli cu vreun piciorug
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că se apropie iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară jos, vine ploaia. (Gh.F.C.) Rînză Cînd calci în rînză de găină, faci bătături. Femeile să nu mănînce rînză de păsări, căci li se întărește pîntecele ca la bărbați. Rîs Copiii care rîd în somn, îi mîngîie Maica Domnului. Rod Din sămînțuri să nu dai primăvara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară jos, vine ploaia. (Gh.F.C.) Rînză Cînd calci în rînză de găină, faci bătături. Femeile să nu mănînce rînză de păsări, căci li se întărește pîntecele ca la bărbați. Rîs Copiii care rîd în somn, îi mîngîie Maica Domnului. Rod Din sămînțuri să nu dai primăvara nimănui pînă ce nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară jos, vine ploaia. (Gh.F.C.) Rînză Cînd calci în rînză de găină, faci bătături. Femeile să nu mănînce rînză de păsări, căci li se întărește pîntecele ca la bărbați. Rîs Copiii care rîd în somn, îi mîngîie Maica Domnului. Rod Din sămînțuri să nu dai primăvara nimănui pînă ce nu-i pune tu întîi din ele, că-ți dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeie are copil mic, nu bagă usturoi în sîn, că-i coace țîța. Ud Să nu te urinezi asupra vîntului, că te zăprești*. Nu bea pietre roșii, nici aramă, căci la bătrînețe nu vei mai putea ține udul. Pelița de pe rînza găinii se usucă și, după ce se pisează, se dă în apa de băut pentru oprirea udului la bărbat. Cel care bea urină de om se face pricorici*; cînd însă se clătește cu puțină în gură contra brîncii, cu mare băgare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a scăldat copilul, l-a înfășat și i-a spălat pelincele, mama se spală și ea în altă apă curată, și după aceea îi dă țîță, căci altfel îi curg urechile. Femeia în poziție nu trebuie să mănînce mai sau rînză de pasere sau de vită, căci se vor dezbîrna* urechile copilului. în ziua de Iordan [Bobotează], pe timpul sînțirii apei, este obicei de-a aprinde niște petice, a căror rămășiți se strîng, crezîndu-se că ele ar fi de leac cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de stup rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și muzeul Arany. Fondatorul orășelului Boczkay voevod din veac XVII. ceteră scripcă acela aceia bunic bunică tată bătrân mamă bătrână dubit dubălărie mătușă moșneag pe brînci Ioane al meu! aesta aiasta zice (cântă) icea (aici) chizeș nouă (haine) maiu orătenie rânză rărunchiu plămâni a vărui a murui faur haizaș deșințat măi! 28 Aug. Vazcău. Munteni în straie albe, cu înfățișare de Moldoveni. Populație curat românească. 29 Aug. Bèliu. Între păduri. Români, sumane albe, cu flori negre și roșii chenar. Nu te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a înscris pentru o călătorie în Franța. La un moment dat, referindu-se la cei ce-i vor fi tovarăși de drum, și-a trădat „țîfna”, spunînd cu sarcasm, „zdrobitor”: „Nu mai încapi de «clasa muncitoare»”. Ce-o rodea la rînză? Pe lista de 40 de persoane era înscris și un muncitor, - unul cu înaltă calificare! Deși un moment am avut impulsul să-i demonstrez, apelînd la vorbele lui Louis Althuser, că un muncitor calificat e un intelectual, am tăcut, obligînd-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
comunist În vederea alegerilor generale din 19 noiembrie 1946). n. Evreul a comis „fapte” dar „nu am dovezi” Odată cu ascensiunea rapidă a comuniștilor În vârful piramidei Puterii, Începuseră și răfuielile personale ale liderilor cu cei pe care nu-i aveau la rânză. Evreii Înglobați În CDE n-au făcut excepție de la regula impusă de tovarășii români iar autorul acestor rânduri, dar și al unor cărți speciale pe această temă, a dezvăluit În premieră sau În reluare gravele abuzuri ale noilor stăpâni ai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În Întreaga lui viață iarăși serviciul de preot și l-a făcut cu conștiinciozitate și devotament! Deci, ce mai aveți de spus domnilor „comentatori” ai acestui serial dedicat unui adevărat luptător anticomunist, ce vă cade chiar și acum greu la rânză?! ț. „Să fie urmărit mai atent” Asta recomanda comandantul Securității Vaslui, locotenent colonelului Ioan Toma, În rezoluția sa pusă pe documentul „strict secret” intitulat „Notă-raport privind studierea FI nr.37767 referitor la Sofianu Gheorghe” emis la data de 5 ianuarie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai expresiv în baladă: „Țipă-m’ nene, țipă-m’ dragă,/ Țipă-m’ dragă,/ Țipă-m’ tinerel voinic,/ Să vezi, din gură de șearpe/ Că l-a-nghițit pe jiumătate,/ Jiumătate nu-l mai poate/ To’ de arme ferecate,/ De cuțâte iatagane,/ Dă rânza pintenului;/ Ședea-n gușea șearpelui,/ Niji nu poate la-n- nghiți,/ Niji, frate, de-l lepăda” (Giurgiu). Cel dintâi care părăsește spațiul ordonat este șarpele, crescut sub casă în mod fabulos, parcă drept urmare directă a „emanației celei mai pure a magiei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în care se pune laptele la prins răzgăbăiată țesătură slab bătută în război, deslânată, destrămată recăl haină groasă de lână retează zăvor la ușă prevăzut cu lacăt râni (a) a scoate gunoiul din grajdul vitelor, a face curățenie în grajd rânză stomac râșchitoriu sculă textilă casnică cu care se realizează sculurile de fire S scarpă femeie rea (scorpie) scălâmbăiat anormal, strămb scăuneciu scaun rotund cu trei picioare secrement efortul de a realiza o lucrare dificilă sfara lui independent, de capul lui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de coline. Din zarea Bălăii, înspre est, continuă culmile dealurilor Oțelești, Tarnița, până la Oncești. Tot de aici pornesc dealurile Buduioasa, Dealul Frasinului, șihla (Sihla), Dealul Stânii, Valea lui Pește, Rânza și Știubiana. Alt șir este format din dealurile La Jidogină, Dealul Bârgăuanilor, Dealul Morii, Dobreana, terminându-se La șintirim și, în fine, șirul dealurilor La Cireș, Runc, Tureatca, Beșicata, La Scaune, Dealul Petrii, Submargine și Hălmagi. în satul Lunca sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de păduri se mai păstrează în nordul și nord-vestul Colinelor Tutovei, numai dacă ne raportăm și comparăm cu alte zone ale Podișului Central Moldovenesc și cu Podișul Bârladului. în comuna Filipeni s-a mai păstrat pădurea Iapa, Dealurile Ungurenilor, Dobreana, Rânza și Știubiana și un pâlc de pădure Sub Margine. De asemenea, trupuri de pădure mai păstrează satul Fruntești, la apus, spre Poieni și deasupra satului Slobozia. Pâlcurile de pădure care se păstrau pe crestele dealurilor au fost tăiate după 1949
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]