1,102 matches
-
pe lună. Cel mai probabil, dacă se intră iarnă în locuința domnului Vilt, temperatura este una minimă, deci nu se poate vorbi de un confort termic cu 30 de lei pentru o factură", a spus Boian. Ea a precizat că RÂT oferă un confort termic de circa 24 de grade Celsius în locuințele racordate la rețeaua centralizată de termoficare, la un consum mediu de 1,6 gigacalorii pentru un apartament de trei camere, "temperatura care este puțin probabil să se regăsească
Cum să dai 30 de lei pe căldura în plină iarnă () [Corola-journal/Journalistic/25260_a_26585]
-
gigacalorii pentru un apartament de trei camere, "temperatura care este puțin probabil să se regăsească în apartamentul lui Ioan Vilt, unde s-au înregistrat consumuri de 0,13 sau 0,18 gigacalorii". Ioan Vilt a fost lider de sindicat în cadrul RÂT Cluj-Napoca și a părăsit instituția în urma unor neînțelegeri cu conducerea.
Cum să dai 30 de lei pe căldura în plină iarnă () [Corola-journal/Journalistic/25260_a_26585]
-
ne mai contînd... Este prozatorul cel mai de seamă al celei de a doua jumătăți a secolului abia încheiat... * * * "Iulie 1984. Venge-toi sur l'offense apportée par ce M., clefăitul porcin al masticației, siguranța lui de personaj politic cinic, nasul, rîtul, sentimentalismul duios de feroce și care... (șters). Va fi eroul, secundar, al romanului... Mă omoară, pe mine, pentru care totuși o slăbiciune inexplicabilă, cu teoriile lui marxiste, de autodidact pătimaș, cu macroeconomia... macro-cutare, macro-cutare... și cu siguranța lui că deține
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
cu gura căscată. La propriu. Dacă n-ar fi porcii și sîngeretele, nici că s-ar mai desprinde de lîngă această ființă ciudată. Să faci tot atît de mult zgomot ca și porcii? Să fii bruiat de grohăitul și agitația rîtului lor în troacă? Două perspective diferite, două situări diferite, două modalități de a fi privit și de a privi: Bruscon și Hangiul. Amîndouă, împreună, paradoxul în care trăim, nimicnicia, deșertăciunea, zădărnicia. Aproape două ore, un actor, Bruscon-Iureș se agită, se
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
pentru parlamentarii români - activitatea Securității a fost exclusiv una de poliție politică. Cum altfel să numești amestecul de odioșenie și gândire scelerată al celor care-o spionau în pat pe Dorli Blaga? Poliție... politicoasă? Cu ce drept își vârau securiștii râturile lor murdare în intimitatea unor oameni de-o perfectă inocență și onestitate? În numele cărei patrii vedeau în fiecare cetățean un infractor potențial? De unde, totuși, spaima mai-marilor zilei față de dosarele Securității? N-am nici o îndoială că domnii Năstase, Iliescu și ceilalți
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
aerisite, cu podele spălate automat, la intervale fixe, de niște jeturi de apă și apoi uscate de niște cureți de aer. Podelele erau în pantă și porcii se jucau cu niște mingi mari de popice, pe care le împingeau cu râtul în sus, după care mingile se rostogoleau imediat îndărăt. I-am văzut cu ochii mei jucând popice. Și în aceste săli se difuza tot timpul muzică simfonică, în special Mozart și Vivaldi. Mi s-a explicat că muzica îi relaxează
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
Subiectul relocării romilor din colonia de pe strada Coastei în casele modulare de la Pata Rât a fost discutat, luni seară, în cadrul unei dezbateri organizate de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Asociația Amare Prhala și Fundația Desire. Discuțiile au evidențiat impactul pe care l-a avut acțiunea de mutare a
Cluj: Dezbatere pe tema relocării romilor dintr-o colonie () [Corola-journal/Journalistic/27270_a_28595]
-
de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Asociația Amare Prhala și Fundația Desire. Discuțiile au evidențiat impactul pe care l-a avut acțiunea de mutare a romilor, aceștia nefiind în prezent mulțumiți de condițiile oferite la Pata Rât și acuzând autoritățile de segregare, transmite Agerpres. La dezbaterea intitulată 'Relocarea romilor și consecințele ei sociale' au participat consilierul prezidențial Peter Eckstein Kovacs, președintele Asociației Amare Phrala, Pavel Doghi, președintele Fundației Desiree, Eniko Vincze, prof. dr. Maria Roth de la Catedra
Cluj: Dezbatere pe tema relocării romilor dintr-o colonie () [Corola-journal/Journalistic/27270_a_28595]
-
ei sociale' au participat consilierul prezidențial Peter Eckstein Kovacs, președintele Asociației Amare Phrala, Pavel Doghi, președintele Fundației Desiree, Eniko Vincze, prof. dr. Maria Roth de la Catedra de Asistență Socială a UBB, precum și reprezentanți ai comunității de romi mutați la Pata Rât în urma unui proiect pus în aplicare de municipalitatea clujeană. Sunt aici ca să culeg informații, să aflu mai multe amănunte despre situația care s-a creat la Cluj-Napoca, pentru că aceasta ridică mai multe semne de întrebare și este de datoria mea
Cluj: Dezbatere pe tema relocării romilor dintr-o colonie () [Corola-journal/Journalistic/27270_a_28595]
-
temă foarte sensibilă, inclusiv din punctul de vedere al relațiilor internaționale', a afirmat consilierul prezidențial Peter Eckstein Kovacs. Potrivit municipalității, mutarea locuitorilor coloniei de pe strada Coastei - unde aceștia se stabiliseră fără forme legale și trăiau în condiții insalubre -, la Pata Rât, în casele modulare construite pentru ei, a avut loc ca urmare a solicitărilor formulate de locuitorii coloniei. Președintele Fundației Desiree, Eniko Vincze, a susținut însă că 'Primăria a manipulat situația', iar romii au fost determinați să adreseze cereri pentru locuințe
Cluj: Dezbatere pe tema relocării romilor dintr-o colonie () [Corola-journal/Journalistic/27270_a_28595]
-
La rândul său, președintele Asociației Amare Phrala, Pavel Doghi, a spus că 'a existat o înțelegere tacită pentru scoaterea romilor în afara orașului', iar faptul că proiectul Primăriei are în vedere și deschiderea unei grădinițe și a unei școli la Pata Rât, pentru copiii romi, 'va duce la segregare'. Nu este adevărat că Primăria le-a oferit romilor un loc mai bun prin aceste case modulare. Nu se dorește ca romii noștri să conviețuiască cu cetățenii din municipiul Cluj-Napoca', a spus Pavel
Cluj: Dezbatere pe tema relocării romilor dintr-o colonie () [Corola-journal/Journalistic/27270_a_28595]
-
fost criticat de juristul Dana Iepure de la European Roma Right. ' Au fost întrerupte curentul electric, apa și gazul, cu toate că oamenii erau cu plata utilităților la zi. Unii dintre ei, care nu au apucat să își mute toate lucrurile la Pata Rât, au dormit în frig, o noapte, pentru a-și păzi lucrurile. Primăria a făcut mutarea în bloc fără o analiză prealabilă a situației fiecărei familii', a susținut juristul.
Cluj: Dezbatere pe tema relocării romilor dintr-o colonie () [Corola-journal/Journalistic/27270_a_28595]
-
inițial, la debutul poetului, un „revoluționarism” al litera turii române care pulsa în „ROD”... Într-un dialog molcomit boematic de vinuri albe și roșii, mi-a mi-a declarat câte goric că este o incarnare. Mistica „caesarică” l-a inspi rât că un alt modus vivendi, autoimpus și a încercat să întemeieze firoul tragic că presimt al ființei carpato danubianopontice. A asumat o scenografie proprie, în care cărțile lui însuflețeau de fapt un duh arhaic, contrat soriții, acela de a își
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
dimineața, fără nici o somație sau consultare adecvată, autoritățile locale au evacuat forțat întreaga zonă, acordându-le locuitorilor o singură zi pentru a-și împacheta bunurile și a se muta de acolo. Marea majoritate a locuitorilor au fost relocați în Pata Rât, o zonă industrială la periferia orașului, cunoscută pentru groapa de gunoi situată acolo și pentru un depozit de deșeuri chimice. La Pata Rât a fost relocat și Béla: “Au desenat un pătrat pe jos și au spus “Atât pământ ai
Povestea lui Béla, țiganul anticar by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20236_a_21561]
-
împacheta bunurile și a se muta de acolo. Marea majoritate a locuitorilor au fost relocați în Pata Rât, o zonă industrială la periferia orașului, cunoscută pentru groapa de gunoi situată acolo și pentru un depozit de deșeuri chimice. La Pata Rât a fost relocat și Béla: “Au desenat un pătrat pe jos și au spus “Atât pământ ai...” Au adus... o basculă cu scânduri. Le-au răsturnat acolo pe parcela de pământ și cu asta... basta. N-aveam pe nimeni, în mijlocul
Povestea lui Béla, țiganul anticar by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20236_a_21561]
-
Peste tot sunt mormane de cărți. În februarie 2013, în cursul unei întâlniri cu Amnesty International, Centrul European pentru Drepturile Romilor și ONG-ul Fundația Desire, Ministrul român al Dezvoltării Regionale a admis că situația romilor care trăiesc la Pata Rât este “inacceptabilă”. Totuși, Ministrul nu a formulat un angajament ferm în sensul reglementării situației evacuaților în conformitate cu legile și normele internaționale ale drepturilor omului. Printre obligațiile României privind dreptul la locuire se numără și datoria de a purta consultări cu persoanele
Povestea lui Béla, țiganul anticar by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20236_a_21561]
-
dă-mă dreacului! Cum și unde să-i zică așa tronului?! —Prin Moldova, măi pupăzoiule. Pe-acolo. Eu am făcut armata acolo și de-aia știu. Tu ai făcut armata în Cuca Măcăii, la cai de lemn, ‘tu-i în rât de boi, și când dădeai în ei făceau: „guiț!”, măi zootehnicianule.(sic!) Cam așa se petreceau nenumăratele discuții amicale între cei doi. Livu era un tip mai tot timpul zâmbăreț. Și beat, și treaz, și sănătos, și bolnav, oriunde îl
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
fi domnu’Ionel, voi sta și eu la rând cu Câmpineanca, cu Dinu, cu Ilie învățătoru’,cu Ghică Popescu, cu Nae Sterescu... Apoi ce-mi vine mie : să-l dau dracu de sat căci neam de neamul nostru tot cu râtul în pământ a stat, nimeni nu s-a îmbogățit de pe urma pământului, boierii de ce-l vând ? simt ei ceva, nu se poate, că ei sunt oameni deștepți, mă găsii eu mai cu moț să cumpăr pământ... Cu banii ăștia aș putea
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
de cap. Sper că nu deranjez, începu, hotărît să le cîștige încrederea din prima clipă. Se opri și făcu o pauză lungă, timp în care își studie, curios, interlocutorii. Mistreții erau cel puțin hilari. Porniți în căutarea hranei, scormoniseră cu rîturile prin aluviunile purtate de torente. Cu puțin noroc, te poți alege cu o captură frumoasă în urma unui asemenea demers. Apele scotocesc, răscolesc, dezgroapă și transportă inimaginabile comori. Un mistreț isteț nu lasă să-i scape printre degete ocazia unei mese
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
mistreț isteț nu lasă să-i scape printre degete ocazia unei mese îndestulătoare pentru care nici măcar nu trebuie să alerge prea mult. Erau doi și amîndoi se transformaseră în două imense gogoloaie de nămol din care nu se distingeau decît rîturile. Acum, că auziseră zgomotul apropierii unui alt animal, scuturau abitir din genele scurte și rare, pentru a-și elibera ochii din strînsoarea pămîntului uscat. Pentru că ăsta era cel mai amuzant aspect toată masa de nămol adunată și suprapusă în straturi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
vechi proverb taoist: „Dac? atunci cand chemi nimeni nu-?i r?spunde, nu spune c? lumea este goal?", criticul literar Eugen Simion sublinia faptul ??, În mijlocul unei „civiliza?îi gr?bite", omul modern se Îndep? rteaz? din ce In ce mai mult de cunoa?terea adev?rât?. Trecând gr?bit pe lang? adev?rul lucrurilor simple, el pierde ceva fundamental din „civiliza?ia lucrurilor mari ": „...noi, europenii, c?????m repede sentimentul vidului. N-avem voca?ia a?tept?rii. Tr?im Într-o ve?nic? stare de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iar elementele ce o compun sunt, nu fenomene, ci „idei, divinit??i" (fenomen e doar omul, pentru c? doar el este supus trecerii ireversibile a timpului). Întotdeauna Insufle?ițe de sentimentele poetului (subiectivitatea interioar?" fiind, În concep? ia hegelian?, „adev?râtul izvor al lirici"), toposurile poetice devin În lirica eminescian? adev?rate obiecte de contemplă?ie estetic?, elemente componente ale unei „entit??i metafizice", ale c?ror multiple semnifică?îi au r?mas, pan? la Eminescu, nedescoperite În plenitudinea ?i complexitatea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
al unei existen?e ce ?i-a pierdut Încrederea În „limpezimea ?i senin?tatea" din care alt?dat? credin?a (În propriul destin artistic) z?mislea „icoanele" unui suflet Îmb?ls?maț de „pove? tile-i feerici": „Subiectivitatea interioar? este adev?râtul izvor al liricii", afirma Hegel În „Prelegeri de estetic?", atâta timp cât sentimentele comunic? adev?ruri generalumane, dep??ind experien?a individual? a artistului: „... intui?iile ?i sentimentele, oricât ar apar?ine În propriu poetului ca individ singular ?i oricât le-ar
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
zut? că un principiu cosmic ce st? la originea armoniei lumii, sau ca punte de leg?tur? ce poate reconcilia sufletul r???cît al poetului cu ordinea lumii exterioare, purtându-i pa?îi spre acel univers unic al fericirii adev?rât izvor al vie?îi pe care acesta Îl g?se?te Întotdeauna În puterile magice ale p?durii, ale copil?riei: „ Că s? v?d-un chip, se uit? Cum alearg? apa-n cercuri, ??ci vr?jit de mult e
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cea albastr? se cufundau adesea; Când basmele iubite erau Înc-adev?ruri, Cănd gândul era paz? de vis ?i de eres ". B.Reprezentari cosmice ale Paradisului pierdut Motto: „A pus În tine Domnul, nemargini de gandire...". (M. Eminescu. Feciorul de Împ?rât f??? stea) Ceea ce impresioneaz? În mod deosebit În opera eminescian? este manieră atât de proprie prin care artistul I?i creeaz? propriul univers spa? io-temporal, atent configurat În peisaje ce uimesc prin ineditul lor. Fie c? descrie o natur? de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]