202 matches
-
Așa se culca. Așa se trezea, îmbibând cu roua dorului său fotografia. Și lacrima sărată lucra asupra chipulului de pe hârtia lucioasă... Timpul trece. Curand se face anul de când n-o mai are pe Buni. El duce mai departe suferința, lăsând râușoare de lacrimi pe chipul drag din fotografie, abia întrezărit. Asta, până-ntr-o zi... Cum veni o primăvară tare prietenoasă, ieși afară. Se așeză pe banca de sub cireșul din coasta casei. Cu poza în mâna stângă și cu o jordea
LEAC DE DOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367735_a_369064]
-
mișcare lentă, își luă desaga de pe umăr și o aruncă în praful uliței ce se termina brusc spre râpă. Inima îi bătea puternic, nici el nu înțelegea de unde și până unde se nimeriseră păsările descăpățânate în desaga lui sărăcăcioasă. Două râușoare de sânge se pitiră în pământul prăfos, ducând cu sine o fluturare de bănuială a lui Nicodim că nu el e cel de-acolo, că nu lui i se-ntâmplă răul... Vătaful satului apucă un ciomag de la un megieș și
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
apoi coasa a dat iama prin Ioni. Din ceata de copii care-alerga prundișul Dâmboviței de-nceput unii-au ajuns în vârf de piramidă, alții-și plutesc rămasul, câțiva fac umbră pe pământ și restul tac țărână ... Odată mergeam tăcut pe lângă Râușorul mânat de umbre și gând, când o mașină frânează brusc tăindu-mi calea. -Servus Nelule! -Iulică!... -Te-am ochit de departe ... -Vino să te sărut, prietene! -Ești neschimbat ... -Sunt tot scaloi, dar ologit! -Și eu schilod ... Cu tijele din mine sunt
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
horituri, când fântâna rece de sub arini trimite boarea deasupra și de-a lungul Văii Strâmbii, dincolo de părușca țepoasă de pe Podul Porcului și alăturea de poteca ce duce spre nesfârșite fânețe și imașuri alpine de pe Iezerul și Păpușa Făgărașilor, pe Valea Râușorului spre Măra. Până una-alta, fusul leapădă fir tors din caierul de lână țigaie al furcii prinsă în betele fotei tinerei femei care toarce de zor și adună în ghem alb și rotund, iar mai târziu, cârligele din lemn de
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
simț al proprietății, posesiunii, bunului său în general. A moștenit libertatea de a decide el și numai el asupra avutului său. Tocmai de aceea nu s-a reușit cooperativizarea la Rucăr. Comuniștii au intrat cu tractorul în fânețele oamenilor de pe Râușor și le-au arat pentru a-i lăsa fără iarbă pentru vite, doar - doar, i-or forța să intre în cooperativă. Au reușit sa facă doar un fel de întovărășire agrozootehnică, numită ... “Drumul lui Lenin”. Rucăreanul are un anumit conservatorism
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUȘTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIȚA... (II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 218 din 06 august 2011 Toate Articolele Autorului “Pentru un ban, trăgeam buștenii cu cârligul pe Râușorului și a Dâmboviței!”... De la vârsta copilăriei am fost de ajutor mamei. Astfel, de la 7-8 ani păzeam 2-3 capre ale noastre, pe văile Căprăreței, Ruginei și Maldăr și vaca în Valea lui Butie, iar pe la 9 ani păzeam vaca după coasă
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
ctitor, a înfăptuit două dintre edificiile școlare de seamă din județul Muscel, Școala primară din Rucăr, cea mai mare din mediul rural din zona Muscel și Școala primară "Oprea Iorgulescu" din Câmpulung Muscel. Sub conducerea lui s-a început îndiguirea Râușorului și amenajarea grădinii publice. La străduințele sale a luat ființă în sat, spitalul, farmacia, judecătoria de ocol, cazarma companiei de soldați și subprefectura. Pentru activitatea desfășurată în învățământ, Nae A.Ghica a fost decorat cu "Răsplata muncii pentru învățământ", clasa
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
excepție . Această clădire se numără printre cele mai mari școli de la sate din țară. Până să se ridice acest local, școala funcționa cu chirie la săteanul Gheorghe Pușcariu, pe locul unde se află astăzi casa lui Nae Alexoi, aproape de vârsarea Râușorului în Dâmbovița, pe versantul stâng. A mai funcționat cu chirie în casele lui popa Nicolae, unde are case (și peste drum) Aurică Cristache, ca și în casele căpitanului Ionescu. Școala din Suseniul Rucărului este așezată în mijlocul satului, pe malul stâng
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
Dâmbovița, pe versantul stâng. A mai funcționat cu chirie în casele lui popa Nicolae, unde are case (și peste drum) Aurică Cristache, ca și în casele căpitanului Ionescu. Școala din Suseniul Rucărului este așezată în mijlocul satului, pe malul stâng al Râușorului, afluent al Dâmboviței, la 800 de m depărtare de șoseaua națională Câmpulung-Brașov (D.N.73). Fundația acestui lăcaș a fost pusă de săteanul Niță al Popii, la inițiativa lui Nae A. Ghica, planul edificiului aparținând lui Vasile Talianul, tatăl ing. Prian
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (IV) DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe Râușorul în devale era o casă mare și frumoasă cu două curți în capete spre uliți, cu prispă naltă, 14 stâlpi crestați în meșteșug și acareturi în prisos. Stăpână era Maria lui Ilie născută-n primul an de veac și care
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (IV) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355726_a_357055]
-
-s ciopârțiți de drujbe și topoare. Rucărul vechi e-n amintire de poveste dar munții-s tot Ghimbavul, Piatra lui Crai și Posada - Vârful de Cruce, Cuculeț și Căpitanul - iar Dealul cu Podișor, Țefeleica și Măra udate-s tot de Râușorul gârlă și Dâmbovița de început. Povestea spune că sătenii erau în vânj numai din lapte, măligă și pastramă, trudeau în obște cu sudoare și-n sărăcie de avut. Bărbatul avea-n grijă s-aducă de-ale gurii iar femeia își
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
unui râu secat. Totul în jur pârjolit, uscat. Albia râului era numai crăpături. Pe fund, pe la mijlocul albiei, abia dacă se zărea un fir subțire de apă mâloasă. Mărțișor, om milos din fire, zise: - Ce s-o fi-ntâmplat cu tine, râușorule, de ți-ai pierdut apa? Bietul de tine! Parcă auzi niște suspine, ca un plânset cu sughițuri și niște șoapte nedeslușite, ca ale unui muribund, dar nu înțelese nimic. Se aplecă, făcu mâna pâlnie la ureche și auzi un glas
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
cu firișor, deși, se mai smulseră câteva smocuri, când se mai repezea în prostie nătărăul de vânt. După ce scăpă, răsuflă vântul ușurat: - Mulțumesc, voinice! Cum să te răsplătesc? - Să te duci degrabă după nori și să-i mulgi la izvoarele râușoarelor, că sunt pe moarte, săracele! - Unde să mai găsesc eu acuma norișorii mei? se văicări vântul. - Nici o grijă, tot pe-acolo! Aleargă după ei! Se repezi vântul și, într-adevăr, dolofanii nourași, sătui și cu ugerele pline, umblau creanga pe
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
vagabond. Se întoarse vântul cu turma de nori, plesnind și fulgerând cu un bici de foc pe cei care o mai luau razna. Îi mulse pe toți umplând ulcioarele izvoarelor. Se umplură râurile de apă. Când se întoarse Mărțișor, albia râușorului era plină ochi. - Mulțumesc, voinice! Caută pe mal și vei găsi o piatră albăstruie prin care se vede ca prin sticlă. Vei mai găsi și o scoică sidefie. Când vei avea nevoie, să pui piatra pe cap. Ea se va
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
cap. Ea se va preface într-o cască ce-ți va apăra capul și fața de lovituri și flăcări. Dușmanul nu te va vedea, însă tu ai să-l vezi ca prin sticlă. Iar la scoică să-i spui: „Râu, râușor, vino-n ajutor!” Și eu, cu toți frații mei, și vântul nostru te vom ajuta. - Mulțumesc, râușor, pentru daruri! Nu știu dacă le voi folosi, dar cine știe ce primejdii mă așteaptă-n drumul meu! Își luă rămas bun, se urcă din
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
și flăcări. Dușmanul nu te va vedea, însă tu ai să-l vezi ca prin sticlă. Iar la scoică să-i spui: „Râu, râușor, vino-n ajutor!” Și eu, cu toți frații mei, și vântul nostru te vom ajuta. - Mulțumesc, râușor, pentru daruri! Nu știu dacă le voi folosi, dar cine știe ce primejdii mă așteaptă-n drumul meu! Își luă rămas bun, se urcă din nou pe pana de vultur și, împreună cu Norocel, zburară printre nori, zile și nopți, până ajunseră în
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
unui râu secat. Totul în jur pârjolit, uscat. Albia râului era numai crăpături. Pe fund, pe la mijlocul albiei, abia dacă se zărea un fir subțire de apă mâloasă. Mărțișor, om milos din fire, zise: - Ce s-o fi-ntâmplat cu tine, râușorule, de ți-ai pierdut apa? Bietul de tine! Parcă auzi niște suspine, ca un plânset cu sughițuri și niște șoapte nedeslușite, ca ale unui muribund, dar nu înțelese nimic. Se aplecă, făcu mâna pâlnie la ureche și auzi un glas
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
cu firișor, deși, se mai smulseră câteva smocuri, când se mai repezea în prostie nătărăul de vânt. După ce scăpă, răsuflă vântul ușurat: - Mulțumesc, voinice! Cum să te răsplătesc? - Să te duci degrabă după nori și să-i mulgi la izvoarele râușoarelor, că sunt pe moarte, săracele! - Unde să mai găsesc eu acuma norișorii mei? se văicări vântul. - Nici o grijă, tot pe-acolo! Aleargă după ei! Se repezi vântul și, într-adevăr, dolofanii nourași, sătui și cu ugerele pline, umblau creanga pe
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
vagabond. Se întoarse vântul cu turma de nori, plesnind și fulgerând cu un bici de foc pe cei care o mai luau razna. Îi mulse pe toți umplând ulcioarele izvoarelor. Se umplură râurile de apă. Când se întoarse Mărțișor, albia râușorului era plină ochi. - Mulțumesc, voinice! Caută pe mal și vei găsi o piatră albăstruie prin care se vede ca prin sticlă. Vei mai găsi și o scoică sidefie. Când vei avea nevoie, să pui piatra pe cap. Ea se va
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
cap. Ea se va preface într-o cască ce-ți va apăra capul și fața de lovituri și flăcări. Dușmanul nu te va vedea, însă tu ai să-l vezi ca prin sticlă. Iar la scoică să-i spui: „Râu, râușor, vino-n ajutor!” Și eu, cu toți frații mei, și vântul nostru te vom ajuta. - Mulțumesc, râușor, pentru daruri! Nu știu dacă le voi folosi, dar cine știe ce primejdii mă așteaptă-n drumul meu! Își luă rămas bun, se urcă din
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
și flăcări. Dușmanul nu te va vedea, însă tu ai să-l vezi ca prin sticlă. Iar la scoică să-i spui: „Râu, râușor, vino-n ajutor!” Și eu, cu toți frații mei, și vântul nostru te vom ajuta. - Mulțumesc, râușor, pentru daruri! Nu știu dacă le voi folosi, dar cine știe ce primejdii mă așteaptă-n drumul meu! Își luă rămas bun, se urcă din nou pe pana de vultur și, împreună cu Norocel, zburară printre nori, zile și nopți, până ajunseră în
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
km pătrați. Aceștia fac parte în majoritate din cursurile colectate de pe teritoriul Parcului National P.C., cele mai însemnate fiind Valea Dragoslovenilor, Valea lui Ivan, V.Tămașului, V.Largă, în amonte și, mai jos Dâmbovicioara, V.Cheii, V. Ghimbavului, Roghina și Râușorul, afluentul principal care străbate Rucărul de la nord la sud.. De la Sătic (prima așezare în amonte și care este sat aparținător Rucărului) urmează Cheile Mari ale Dâmboviței, care curge „înghesuit” între pereții de stâncă cale de 2-3 km, pentru a se
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
spre nu știu unde, că nimenea nu-l aștepta ! Ba da, era un câine răpănos care se bucura să-l vadă și să împartă foamea ... În alte zile îl găseam în reazem de Podul Busuioc privind în gol ori limpedele apei din Râușor. De cum intra în vorbă ne aducea câte o veste știută și cei fără vreo treabă se adunau la vorbă-n vânt. - Știți c-a murit gherlanu ? - S-a dus bietul, cu zile ... - Vorbește lumea că tu ai luat haina de pe
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
Vedenii și păreri dă om cu minte turbure și vorbă-mpleticită, ce să mai zic... Se ciondăneau din te miri ce, de pe când fuseseră cuplați (și cu plată!) pe vremuri, în echipa de lucrători forestieri de pe Valea Dâmbovișei și pe Valea Râușorului, la Măra. Niță, cu clupa de cubat buștenii, ales de burjuii Costică Teodorescu și Ilie Băjan c-avea, se lăuda el, când puneau de-o „acioală”, mai multă „glagorie”... Asta, în timp ce Panacoadă lustruia cu „bătăi și bășici” la mâini coada
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
urgisit popor, pe lângă biserica ortodoxă, prin grija preotului, a fost organizată o școală pentru copiii credincioșilor care, din lipsa unui spațiu adecvat, funcționa în casa preotului. La 16 aprilie 1853, din inițiativa vicarului Moldovan din Hațeg, se organizează în comuna Râușor o consfătuire la care au fost invitați posesorii cercuali, juzii sau primarii satelor și câte doi reprezentanți ai fiecărui sat. Cu acest prilej s-a luat hotărârea înființării a zece școli confesionale, dintre care și o școală la Petrila, care
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]