279 matches
-
a regiunii intracarpatice a Țării Loviștei, din nordul județului Vâlcea, tărâm plin de legende și misticism, plină de frumuseți ireale, înconjurată de masivele Parâng și Făgăraș ce o îmbrățișează protector, străbătută fiind de râurile Olt și Lotru, și de numeroasele râulețe ce izvorăsc din munți, reci ca gheața și dulci ca mierea, ce șerpuiesc domol peste câmpuri, dealuri, și prin satele din regiune. Această Țară a Loviștei, atestată documentar în anul 1233, este leagănul oamenilor străvechi, al Marilor Străbuni, născuți odată cu
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1484986441.html [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
datorită reliefului destul de variat și complex ca depresiune intramontană, stânci unde se vedeau altădată răsuflătorile de aramă, din peșterile pline de comori ascunse acum de vegetația abundentă și de bolovanii ce s-au prăvălit, astupându-le intrările, iar Valea Găujanilor, râulețul de munte, desfată privirile oricui, ce s-ar apropia de el, plin fiind de păstrăvi și molani. Până și scuregerea vremii- a timpului, cu zilele și nopțile sale, se deapănă parcă mult mai domol, în ghemul etern al veșniciei, decât
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1484986441.html [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
vâlcele, munți acoperiți cu păduri udate de râuri, lacuri și izvoare limpezi, cristaline, la poalele unor munți, în gura unei văi frumoase ca un colț de rai, pe unde își rostogolea în susur undele de pe un pat de prundiș un râuleț șăgalnic și zglobiu, zărește nu departe, un castel de cristal strălucitor ca din povești, ce-și înălța semeț turnurile mărețe și strălucitoare în razele dulci ale soarelui de primăvară.(...) Era castelul unde trăia Ileana Cosânzeana, fiica bătrânului Prier.(...) Irinel se
SOL VOIOS DE PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sol_voios_de_primavara_cornelia_viju_1329840018.html [Corola-blog/BlogPost/346795_a_348124]
-
până la capăt, în condiții de ostilitate extremă, patriei adoptive ?! Grădina este o combinație armonioasă între natură și arhitectură, cadrul în care “lenevesc” numeroase poteci și statuete brodate pe brâie de flori și copaci, întrerupte de mici șovoaie de apă, adevărate râulețe care șerpuiesc de-a coasta gata a se prăvăli peste terasele verzi, aproape adormitoare. Am zăbovit ceva timp tocmai când freamătul crud și aromat al cireșilor plesnea într-o eflorescență albă și roză îmbătătoare, dar și câțiva ani mai târziu
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Gradinile_japoneze_din_golden_gate_park_.html [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
va veni și ne va mântui". Atunci se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia, fie datorită răspândirii iudeilor în toate părțile, fie prin păstrarea unei vechi tradiții. Astfel printre zeitățile
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
va veni și ne va mântui". Atunci se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia, fie datorită răspândirii iudeilor în toate părțile, fie prin păstrarea unei vechi tradiții. Astfel printre zeitățile
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
de apă. Obișnuindu-se repede cu temperatura, s-a abandonat jetului de apă ce-i biciuia umerii încordați, prelingându-se pe tot corpul. Era ca o binecuvântare. A stat așa minute în șir, cu ochii închiși, urmărind cu gândul dansul râulețelor de apă. Alterna temperatura apei de la rece la fierbinte, de la fierbinte la rece, ușor, tot mai ușor, simțind cum se revigorează. Avea atâta nevoie de această baie! Singurul lucru ce și-l mai dorea acum, era să ajungă în pat
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1427094032.html [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
1936 în Chiscareni) și Maria (n. 18.02.1943 în Chiscareni), născut la data de 23 martie 1967 în localitatea Chiscareni, județul Bălti, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău-Buiucani, str. Vasile Lupu nr. 55, ap. 89. 111. RÂULEȚ ION, fiul lui Gheorghe (fiul lui Mihail n. 06.09.1913 în Puhoi și Parascovia n. 03.08.1920 în Geamana-Anenii Noi) și Elenă, născut la data de 18 aprilie 1982 în localitatea Puhoi, județul Ialoveni, Moldova, cetățean moldovean, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169334_a_170663]
-
izvoare până la barajul (prevăzut cu grilaj) Saint-Pierre-de-Maillé (departamentul Vienne), - bazinul râului Creuse, de la izvoare până la barajul Bénavent (departamentul Indre), - bazinul râului Suin, de la izvoare până la barajul Douadic (departamentul Indre), - bazinul râului Clăise, de la izvoare până la barajul Bossay-sur-Claise (departamentul Indre-et-Loire), - bazinul râulețelor Velleches și Trois Moulins, de la izvoare până la barajele Trois Moulins (departamentul Vienne), - bazinele râurilor litorale atlantice (departamentul Vendée). Zone litorale - Toată coasta bretona, cu excepția următoarelor părți: - Râde de Brest, - Anse de Camaret, - zona litorala cuprinsă între Pointe de Trévignon și
32005D0107-ro () [Corola-website/Law/293601_a_294930]
-
Iașul are un râu mic, care seacă în timpul verii. În volumul de memorialistică ""Călătorii în Moldova"" (1859), poetul scrie următoarele: ""Cu toate acestea capitala nu are un râu ale cărui ape ar fi de ajuns să împlinească trebuințele ei. Un râuleț, ce se usucă în timp de vară, trece pe la poalele orașului și piere umilit de el însuși (...)"". În povestirea ""Valea Prutului"" din volumul "România pitorească" (1901), scriitorul Alexandru Vlahuță, poposit și el în Iași, își exprimă regretul că Iașul nu
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
est Șuncuiușul, spre sud-est Damișul, la sud Roșia, spre vest Tomnatecul, iar la nord Vadu Crișului. In partea de nord-vest a satului se află Peștera Bătrânului, monument al naturii ce comunică cu Peștera Vadu Crișului. Extremitatea sud-estică este străbătută de râulețul Valea Mișidului, în care se varsă Valea Luncilor. In partea de est curge Valea Măguranului, un mic pârâu ce se varsă în Izbândiș, formând împreună un afluent al Crișului Repede pe teritoriul satului Șuncuiuș. In sfârșit un alt pârâu destul de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a construit între 1700-1750 drept reședință a conților de Nassau în cartierul Biebrich, direct la malul Rinului. În spatele lui se află un parc elegant în stil englez, mare de circa 50 ha, cu copaci decorativi impresionanți, pajiști întinse, lăcușor și râulețe precum și ruina unui mic castel (Mosburg). În acest parc are loc anual de Rusalii un turnir de călărie (dresură și parcurs cu obstacole), internațional, de mare tradiție și renume. Alte palate din Wiesbaden: palatul Platte; palatul Freudenberg. În sfârsit, la
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
Zăicana este o localitate și centru de comună în raionul Criuleni, Republica Moldova. Satul este situat în zona de centru a Moldovei, pe partea stângă a traseului Chișinău-Dubăsari M-21, în valea largă numită "„Valea Zăicanilor”", prin care curge un mic râuleț, numit "Iana" de către localnici, fiind afluient de stînga al Ichelului. Satul se află la o depărtare de 18 km nord-est de Chișinău, 21 km vest de centrul raional, Criuleni și 22 km depărtare de Dubăsari. Satul Zăicana este situat pe
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
cu versanți domoli. Valea râului Puhoi s-a format în urma acțiunii torentului de apă curgătoare permanent. Valea sa s-a format în depozitele argilo- nisipoase și de aceea lunca este bine exprimată cu versanți domoli. Debitul mic de apă a râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
aceea lunca este bine exprimată cu versanți domoli. Debitul mic de apă a râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât după litologie cât și după mărime. La formarea teraselor contribuie materialul local de aceea o mare importanță o au procesele
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât după litologie cât și după mărime. La formarea teraselor contribuie materialul local de aceea o mare importanță o au procesele denudaționale. Este de menționat că slaba dezvoltare a teraselor favorizează dezvoltarea rapidă a
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
vâlcelelor. Satul Puhoi este situat în zona temperată a globului, cu o climă de tranziție de la temperat oceanică la acea temperat continentală. Clima se formează sub influența a trei categorii de factori: radiativi, dinamici, fizico-geografici. Teritoriul satului este străbătut de râulețul Puhoi, care este afluent de stânga al râului Botna (bazinul Nistrului). Lungimea râulețului este de , suprafața bazinului . Izvorăște din partea de nord a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
de tranziție de la temperat oceanică la acea temperat continentală. Clima se formează sub influența a trei categorii de factori: radiativi, dinamici, fizico-geografici. Teritoriul satului este străbătut de râulețul Puhoi, care este afluent de stânga al râului Botna (bazinul Nistrului). Lungimea râulețului este de , suprafața bazinului . Izvorăște din partea de nord a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea satului Căinari. Înălțimea versanților pe unele sectoare ajunge până la , dar în general adâncimea
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Izvorăște din partea de nord a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea satului Căinari. Înălțimea versanților pe unele sectoare ajunge până la , dar în general adâncimea lor este mică. Versanții râulețului sunt slab dezvoltați. Râulețul formează o vale sub forma de "Y" moderat întortocheată cu o luncă pe unele sectoare bine dezvoltată. La ieșirea din sat se formează o luncă largă și se varsă într-o serie de barine artificiale. O
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea satului Căinari. Înălțimea versanților pe unele sectoare ajunge până la , dar în general adâncimea lor este mică. Versanții râulețului sunt slab dezvoltați. Râulețul formează o vale sub forma de "Y" moderat întortocheată cu o luncă pe unele sectoare bine dezvoltată. La ieșirea din sat se formează o luncă largă și se varsă într-o serie de barine artificiale. O bună parte din lunca
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
satului. Cele mai mari niveluri ale apei se înregistrează primăvara când se topesc zăpezile. Vara nivelul apei scade datorită evaporării, iar după timpurile ploioase se înregistrează o creștere a nivelului apei, dar pe o perioadă scurtă. Iarna, odată cu prezența gerurilor râulețul îngheață. Toamna și iarna, în legătură cu reducerea precipitațiilor atmosferice care au parțial formă de zăpadă, nivelul apelor scade simțitor. Dacă e să vorbim despre primii locuitori ai satului apoi aceștia au fost rezeși moldoveni. Cât privește familiile concrete care populează vatra
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
dat numele de ""Sebeșel"" care avea debitul jumătate față de cel al râului Sebeș. Localnicii din josul pârâului Sebeșel i-au dat numele de ""Râușor"", iar în alte părți, de ex. în părțile Berivoliului un astfel de râu mic se numește ""Râuleț"". Râul Sebeș izvorăște din Munții Făgăraș, mai exact din Muntele Berivoiul Mare provenind din confluența râurilor Țiganu și Buzduganu și trece prin satele Măliniș, Sebeș, Hârseni, Ileni și Râușor după care se varsă în râul Olt la 1 km de
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
cel mare se numește Aussenalster, iar cel mic Binnenalster; ultimul este înconjurat de centrul istoric al orașului. În zona centrală a orașului afluenții, ca și Alsterul însuși, sunt parțial canalizați și mărginiți de multe locuri de parcare publice. Mulțimea de râulețe și canale (numite "Fleet", dar și "Kanal") sunt traversate de circa 2.500 de poduri, Hamburg fiind orașul cu cele mai multe poduri din Europa, mai multe ca Veneția (400), Amsterdam (1.200) și Londra împreuna (de aceea supranumirea „Veneția nordului”). Granițele
Hamburg () [Corola-website/Science/298945_a_300274]
-
lui Pesti Frigyes, în care se află date referitoare la comuna Borlova, citând : « comuna își derivă numele de la râul Borlova, al cărui izvor purcede din Muntele Mic - având ca afluenți râul Borlovița, care își are obârșia de sub poiana Orlii, apoi râulețe mai mici ș.a.m.d., până ce susnumitul râu se revarsă în apa Săbeș ». Situat la capăt de linie pe distanța Caransebeș-Borlova și la 15 kilometri de telescaunul care duce la Muntele Mic, satul a devenit un loc frecvent tranzitat de
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
a bucurat de o și mai bună reprezentare arheologică în această zonă, dovezile locuirii în perioada respectivă fiind de necontestat (necropole și alte urme). Din perioada celtică provin datele despre Oppidum-ul aflat pe Leopoldsberg și o cetate celtică denumită "Vedunia" („râuleț de pădure”). În secolul I d.Chr., romanii au ridicat pe locul unde astăzi se află centrul istoric al Vienei, în apropierea Dunării, un castru și un oraș civil cu numele Vindobona (localizat în sectorul/cartierul 3 al orașului de astăzi
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]