1,709 matches
-
pe mine. Victor acum nu râde. Se gândește cum ar fi fost viața noastră dacă firele fragede de viață ar fi continuat să crească. Îi este dor de ei, de puii lui care au plecat grăbiți înapoi, la locul acela râvnit de mulți, la stânga Tatălui. Victor știe că ei au venit doar să-l trezească, să-l mângâie fără brațe apoi să-i scuture și ultimul fir de romantism absurd, abstract, inventat, reinventat, ca apoi să-l lase singur să cearnă
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
gura: Fie-o deschide goală, în zadar, Fie-o deschide ca să scoată... pâra. Ai parte, ai carte Făcu omul școli înalte, O spun diplomele clar; A ajuns tobă de carte Cât a fost... parlamentar. Ciolanul europarlamentarului român Osul cel european, Râvnit de dâmbovițean, Nu-i ciolan ca pe la noi: Ăla-i os cu... fibre moi. Vin , la genul feminin Nu bea vinul singurel, Ci îl soarbe cu vecina. Și n-are mustrări defel: El - cu vinul, ea - cu... vina. Previziune electorala
CU EPIGRAMA PE... ICI-COLO de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cu_epigrama_pe_ici_colo_gheorghe_parlea_1392463444.html [Corola-blog/BlogPost/342088_a_343417]
-
Despre familie (I): Ce poate fi mai frumos și mai bun în viață decât o familie unită... (...) trăind într-un colț de lume numai cu bucuriile ei mici, așa cum sunt ele, fără să râvnească lucruri care n-ar face decât s-o zbuciume și s-o fărâmițeze.... Tudor Mușatescu În lumina soarelui, postată deasupra noastră, ca un acoperiș de tablă încins, am o nostalgie a străbunilor care, dând înainte, oare câte generații?, petreceau ziua
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-familie-i/ [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
MIASMĂ, de acea stare de adversitate, străină și irațională, patologică, de acea substanță difuză provocată de invidie și propagată de acei inși diabolici care nu pot suporta organic ideea că un altul poate realiza ceva meritoriu și poate dobândi succesul râvnit de ei, miasmă care plutește în jurul său dar se întinde tot mai mult peste lumea unde acționeză influența acestor factori distrugători. Poate că exemple de acest fel ale unor asemenea fenomene, atemporale la urma urmei, vor fi gestat odinioară în
MIASMA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_miasma_lucia_olaru_nenati_1343816685.html [Corola-blog/BlogPost/359954_a_361283]
-
în baie? Ce-ai făcut cu el și de data asta? Noapte de noapte, în vis îmi spui același lucru: că atunci umblai goală în baracă, ca celelalte. Așteptai să intre din clipă-n clipă câte un ofițer care-ți râvnea frumusețea trupului, carnea ta, până la ei virgină.// Duhneau a sudoare amestecată cu parfum, cu apă de colonie nemțească, renumitul 4711, iar bucata de pâine pe care ți-o strecurau unii dintre ei, înainte de a-și descheia prohabul pantalonilor, puțea a
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Se_strang_vulturii_.html [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
jos să se ridice, Dar steaua lui era prea grea, Nu-i musai să mă crezi, amice- Ce văd, ce simt, e treaba mea! Se auzea din veșnicii Un clopot de la Clopotiva, Toți sfinții de-aici sunt vii, Degeaba le râvnești coliva Și fața ta nu fie tristă De Crezul întru care sunt- Fără de îngeri nu există Nici Înviere pe pământ! Referință Bibliografică: Un prieten beat de învățătură... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07
UN PRIETEN BEAT DE ÎNVĂȚĂTURĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1417956918.html [Corola-blog/BlogPost/376754_a_378083]
-
Istoriei îi este rușine să le consemneze faptele, iar mie îmi este rușine că s-au întâmplat în țara mea. Când le-am citit, am murmurat cu ochii umezi: nu ne merităm caii din istoria neamului nostru! Caii invidiați și râvniți de turci, ceruți (a răzbunare) drept haraci (celebrii cai moldovenești)! Caii doriți de cazaci, de tătari și mai târziu capturați sau cumpărați cu bani grei de către armata habsburgică! Caii anonimi ai atâtor eroi celebrii din trecutul nostru glorios! Caii imortalizați
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
și cinema-ului până când viața sa, pe care-a întâmpinat-o cu surâs de prunc a plecat cu îngerul, petrecută de plânsul unei țări! Amza Pellea a trăit, a creat și a jucat roluri într-un timp când românii nu râvneau alte luxuri mai sfinte decât libertatea. Odată ce Regele a fost abdicat și-a început cavalcada pe oameni înșeuați, libertate n-a mai avut nimeni. Oamenilor cai sub alți cai, numai artiștii le-au mai luat șeile din spinări! De multe
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429071491.html [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
pe dinafară și mare pe dinăuntru. Cea mai grea pentru emigranți este ... singurătatea. Atârnă ca o tonă! • Războiul al Treilea Mondial se va produce pentru resursele naturale. • Arabii ăștia: noroc și ghinion pe capul lor că au petrol ... și îl râvnesc și alții. Lucrul să-ți fie pasiune, și pasiunea lucru. M-apucă așa o bucurie nebună când plec în excursii. • Viața e agitată. Viața este foarte agitată. Viața fierbe în clocot! • Îți mulțumesc că exiști! [adresare către un prieten]. • Totul
AFORISME DE VIAŢĂ (II) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_aforis_florentin_smarandache_1375576390.html [Corola-blog/BlogPost/364197_a_365526]
-
25). Și România mea personală este săracă economic, dar foarte bogată spiritual. Cea mai scumpă bogăție a noastră este Ortodoxia. Iar dacă astăzi economia României e la pământ, nu e vina poporului român, ci e vina străinilor lacomi care au râvnit de-a lungul istoriei bogățiile pe care ni le-a dat Dumnezeu și totodată vina acelei adunături de ticăloși care s-a aflat în ultimii ani la conducere. „Izbăvește-mă și mă scoate din mâna străinilor, a căror gură a
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479321490.html [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
aruncă vreun ciolan de ros sau niscai firimituri în vreme ce-i lovesc; și-i numim binefăcători și protectori ai creștinilor, și le recunoaștem pur și simplu orice virtute, chiar dacă se află în cea mai de pe urmă răutate, pentru a câștiga ceea ce râvnim, fără să căutăm a ne însuși viețuirea sfinților a căror virtute zicem că ne-am hotărât să o urmăm”. Dar nu suntem noi chiar atât de săraci cum ne consideră, aroganți și infatuați, mai marii lumii și ne putem descurca
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479321490.html [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
a adăugat și Arminia. Vă închipuiți ce ar fi fost să mă cheme Adolfina, în lumea post- adolf-hitlerista ,plus Leopoldina? Aș fi fost cel mai trist și nefericit copil din ...bucurești! Așa am fost însă mulțumită de numele mele,desi rîvneam la diminutive,iar ai mei mă alintau cu alte "creații", gen Pisoi Coadă de Cotoi sau Pitza cum îmi spunea tata- mult înainte de a ști de existent a pitelor italiene. Uneori, prieteni ai mei sau ai familiei, mă strigau cu
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442952836.html [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
Antonie Vodă din Popești. În 1678, unchiul său, Șerban Cantacuzino ajunge domnitor, astfel că tânărul Constantin este înaintat vel-logofăt, cea mai înaltă treaptă a ierarhiei boierești. Având și o avere însemnată, acesta avea deci o situație mulțumitoare. Cu toate că nu a râvnit niciodată la tronul Munteniei, a fost nevoit să primească ungerea ca domnitor, la aceasta contribuind boierii țării, împreună cu mitropolitul Teodosie și cu Patriarhul Ecumenic, cu toții prețuindu-l pentru alesele sale calități, intelectuale și morale. Cu toate că situația țării, aflată între cele
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
prin aceasta, Constantin Brâncoveanu a ctitorit epoca cea mai strălucită a culturii noastre românești. De asemenea, Voievodul a trimis ajutoare și danii substanțiale către creștinii aflați în afara hotarelor țării, în Moldova, Transilvania, precum și la Locurile Sfinte. Averea lui imensă însă, râvnită de turci, precum și intrigile de la Curte, i-au grăbit sfârșitul. Dar astfel, voievodul și-a încununat fruntea lui, ca și a celor 4 feciori și a lui Ianache Văcărescu, primul său sfetnic și dregător, care era și unchiul soției sale
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
din nudurile sale de pe pereți. Se bucura de tinerețea și frumusețea corpului în formare al fetei de lângă el, pe care o dorea în noaptea asta pentru sine, de parcă un transfer de energie subtil se petrecea între cei doi. În timp ce el râvnea la anii din trecut, ce fugiseră mișelește, lăsându-i în suflet un gol, eleva visa la splendoarea forței de animal puternic, care nu cruța pe nimeni din bărbatul care pusese stăpânire peste simțurile și mintea sa. Acțiunea de explorare continuă
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454657227.html [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
a oferit acest animal, drept jertfă, lui Aeetes și a atârnat lâna berbecului de un arbore în pădurea în care era venerat Ares. Lâna de aur semnifica în mitologia greacă simbolul bogațiilor din țările răsăritene, pe care elinii le-au râvnit mult, întotdeauna. (Wikipedia) Cum se tușină oile (tuns la piept, uger și coadă) m-a învățat nea Mihai Hapciuc. Tușinăturile (o lână bătută, cu resturi vegetale, pământ și balegă) le-am adunat într-un sac de rafie. Din poarta grădinii
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
i se cuvine. Nu prin fraze și hârțoage, nici prin pomeni și făgădueli deșarte, ci printr’o educație nouă care să-i asigure muncă rodnică și traiu omenesc. Și mai ales, și poate mai presus de toate, dăruindu-i ceea ce râvnește de multe veacuri fără încetare și în zadar: lumină și dreptate.
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
se găsească unii pe alții oriunde ar fi fost așezați. Asta i a băgat în cap însă ideea că altul are și el nu are, că el are mai puțin și altul mai mult și aproape toți au început să râvnească considerând că ce are altul trebuie să aibă el și ce are el nu trebuie să aibă altul și așa au început să se ia la bătaie pentru umbra unui pom la început, pentru o sămânță găsită pe jos, apoi
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
ar fi mers la operă; dacă oamenii ar fi vrut „ornamente” ar fi mers în palatele Loarei. Biserica Ortodoxă îi atrage din alt motiv și anume că, mînați de conștiință, văd viața firească, iubirea adevărată, jertfa curată, iar sufletul lor rîvnește după ele. Îi invităm pe neatenții observatori francezi să vină și la slujbele Bisericii Ortodoxe Române și, ascultînd cîntările mărețe și admirînd icoanele împodobite, să nu-și oprească puterea înțelegătoare a minții la acest nivel exterior, ci să pătrundă rațiunile
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie by http://uzp.org.ro/biserica-ortodoxa-este-chipul-unirii-unii-francezi-habar-n-au-de-aceasta-maretie/ [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
-i curată, nu-i făcută dinadins, cu duminica în gânduri Dumnezeului mă-nchin! Când o fi să plec din lume să nu-mi lăudați sorocul și tăcerea mea rămâie Dor pribeag peste pământ, doar atât să știți, prieteni, n-am râvnit vreodată locul nimănuia dintre semeni, nici măcar pentru mormânt... Referință Bibliografică: Retorică... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 198, Anul I, 17 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
RETORICĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Retorica_.html [Corola-blog/BlogPost/366723_a_368052]
-
intens de la-nceput de seară, Un sentiment sublim ca în povești, Iubesc cu-adevărat întâia oară, Mi-e drag să te cunosc așa cum ești. De ce ți-e teamă de a mea privire, Sunt sufletul de mult însingurat, Ce-a așteptat râvnind la fericire, Suflet pereche, omul minunat. Plin de speranță și de dor de bine, Zbătându-se-n tăcere, solitar, De ce nu vii ca să pășești cu mine, Pe un meleag curat și plin de har. Te-aștept și sper că rugile
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394644520.html [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
DE AUR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 492 din 06 mai 2012 Toate Articolele Autorului LANȚUL DE AUR! Am lanț de aur! La ce-mi folosește? Nu mă mângâie, Nu mă salută Nu mă iubește Doar altcineva Îl râvnește! *** LACRIMI? Lacrimi nu prea sunt de unde, Pentru cel ce nu răspunde. Pentru cel ce te ascultă, Dă-i tu dragoste mai multă! Referință Bibliografică: Lanțul de aur / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 492, Anul II, 06 mai
LANŢUL DE AUR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Lantul_de_aur_mihai_leonte_1336307660.html [Corola-blog/BlogPost/357906_a_359235]
-
și eu serios cu artele plastice, ... XVIII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - TROIENE DE SPERANȚĂ (POEME), de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. ÎNFRUNTĂ-MĂ... Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate, Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat, Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcat Din care curg rubine în fulgere-mbrăcate. Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un pat Unde să plâng cu tine c-am săvârșit păcate Și-apoi să pleci în
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
tău mă frânge Sau leagă-mă-n fuioru-ți de plete vălurind Și-atuncea chipul nostru pe cer se va răsfrânge. PRIVIREA TA DE ÎNGER... Citește mai mult ÎNFRUNTĂ-MĂ...Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate,Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat,Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcatDin care curg rubine în fulgere-mbrăcate.Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un patUnde să plâng cu tine c-am săvârșit păcateși-apoi să pleci în lume cu buze ruinateși
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
în ultimele ore, Părintele Arhim Justin Pârvu a încetat din viața aceasta trecătoare și s-a mutat la cereștile lăcașuri, la Sfinții Mucenici și Mărturisitori pe care atât de mult i-a iubit și după care atât de mult a râvnit. Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Poiana Largului - Călugăreni (Petru Vodă), județul Neamț, la 10 Februarie 1919. S-a închinoviat la Mănăstirea Durău, județul Neamț în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402378796.html [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]