231 matches
-
dintre cele trei iele. - Grăbește-te, spuseră toate trei odată, ne e foame! Mira râse ușor și se apucă de lucru. Cele trei iele părăsiră casa și începură să se hârjonească printre copaci. Țipetele lor se auzeau în căsuță și rățoiului cel bătrân îi luă ceva vreme să se hotărască să riște să iasă din ascunzătoarea lui. - Vai de mine, strigă sora ielelor când dădu cu ochii de el, cine ești tu și ce cauți aici? Surorile mele te vor pune
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
dacă împăratul tău e adormit. Acum, intră la loc în ascunzătoarea ta. Am să vin la noapte, după ce surorile mele vor pleca de acasă. Să nu scoți nici un sunet, altfel nu vei mai avea nici o șansă să îți salvezi împăratul! Rățoiul ascultă supus vorbele fetei și rămase nemișcat sub pat până ce ielele mâncară, se odihniră și apoi plecară în treaba lor, iar liniștea se așternu în casă. Nu trecu mult și apăru Mira, ducând cu ea un cărucior pentru cărat lemne
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
ascultă supus vorbele fetei și rămase nemișcat sub pat până ce ielele mâncară, se odihniră și apoi plecară în treaba lor, iar liniștea se așternu în casă. Nu trecu mult și apăru Mira, ducând cu ea un cărucior pentru cărat lemne. Rățoiul o ajută să îl scoată pe Petruș din dulap, să îl pună în cărucior și să-l ducă la casa pădurarului. Mare fu mirarea omului când își văzu fata aducând un străin lipsit de simțire. Nu puse însă întrebări. O
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
dintre ele. - Îi dăm drumul, fu de acord și cea de-a doua. - Stați, le ceru cea de-a treia, priviți! În pragul casei ieșiseră pădurarul, mama ielelor și Petruș-Împărat. Acesta din urmă nu mai era adormit și, însoțit de rățoiul cel bătrân, privea în jurul său cu uimire. Era cel mai frumos împărat care le fusese dat tuturor să vadă vreodată. Părul său ca pana corbului, flutura în vântul stârnit de iele peste fruntea înaltă și ochii întunecați, umbriți de gene
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
viu, săriră toate cele trei iele deodată. Îți dăm răgaz două ceasuri să te hotărăști. Până atunci, nu vei putea părăsi casa pădurarului! Mama ielelor își însoți cele trei fiice în întunecimea codrului, iar pădurarul se întoarse la treburile lui. Rățoiul cel bătrân se apropie de Mira. - Mai ajută-l încă odată, te rog! E un împărat bun, păsările ar suferi foarte mult să-l piardă! - Cum adică, încă odată? Sări Petruș, îndreptându-și pentru prima dată privirea către Mira. Frumoasa
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
încă odată, te rog! E un împărat bun, păsările ar suferi foarte mult să-l piardă! - Cum adică, încă odată? Sări Petruș, îndreptându-și pentru prima dată privirea către Mira. Frumoasa fată din fața lui nu îi răspunse, dar avu grijă rățoiul să povestească în amănunt cum fusese vrăjit la rostirea descântecului de somn, cum fusese închis într-un dulap și cum ajunsese în casa pădurarului. - Îți cer preaplecat iertare pentru necazurile pe care ți le-am pricinuit, spuse Împăratul Păsărilor. - Nu
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
mai e timp de vorbă, dacă vrei cu adevărat să scapi și nu îți place nici una dintre surorile mele, e timpul să te scot din codru. Pe tot drumul de întoarcere, Petruș-Împărat nu-și putu dezlipi privirea de pe sora ielelor. Rățoiul cel bătrân nu mai înțelegea nimic, dar își spuse că nici nu conta acum ce era în mintea împăratului atâta timp cât, în curând, păsările aveau să îl aibă din nou în mijlocul lor. Ieșiră în curând din codru și Mira se opri
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
te vor pedepsi surorile tale? Întrebă împăratul Păsărilor. - Probabil că da, dar nu le va lăsa mama să îmi facă prea mult rău. - Atunci, îți mulțumesc! - Drum bun, împărate și ai grijă să ocolești altă dată Codrul-fără-sfârșit. - Rămas-bun, Mira, măcăi rățoiul. Înainte de a se întoarce în întunecimea copacilor, fata se ridică pe vârfuri și îl sărută pe Petruș pe obraz. Împăratul o urmări prostit cum își pierde urma prin frunziș. Nu trecu mult și păsările care împânzeau văzduhul în căutarea lui
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
St. Laurent, unde ” Mi-a dat Dumnezeu fereastră”, după cum formulează mândrul oltean satisfacția unui țel împlinit. Da, acolo sunt invitați membrii Asociației pentru mari evenimente, dar mai ales acolo el, poetul, intră în dialog cu păsările de pe luciul apei, un rățoi, pe care l-a și botezat, fiindu-i constant musafir. Tot astfel se întâmplă cu păsărelele care îi jefuiesc vișinii, cu gâzele, cu rozătoarele și ce se mai ivește în grădina lui. Față de toate, el are o atitudine pe care
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
pe acest meleag și-mi pasc oile cu drag,încă de la revoluție.Ii cunosc pe cei doi. Totul a început de la o partidă de pescuit. Au băut țuică de corcodușe. Apoi Ion Puțanu a scos cuțitul și a tăiat un rățoi din curtea lui Ion Sumanu.S-au bătut... -Vă mulțumesc.Dăm microfonul dlui Ion Puțanu. -Am câștigat la table,marți.N-am tăiat nici o gâscă.Am tăiat coada motanului pentru că mi-a mâncat ouăle.M-am încăierat cu nea Ioniță
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
deodată! Miracol! Cu neputință! Cum e omenește posibil să nu-și fi încasat pedeapsa meritată? Ani în șir a trândăvit, neștiutor, la intersecția Chancellor Street și Leslie Street, aplecat ca un mexican deasupra tobelor sale bongo, cu coada lui de rățoi ațintită spre ceruri - și nimeni și nimic nu-l doborâse nicicum! Și iată-l acum, are treizeci și trei de ani, ca și mine, e comis-voiajor la firma lui socru-său, care are un depozit de articole de tehnică medicală pe Market
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cuvinte.) Pe urmă, mai erau și poreclele prietenelor ei: ca să nu mai zic de prietene în sine! Pudi, Pip și Pietricică, Crevete, Brută și Labă, Scârț, Buf și Baba - ai fi zis că a fost colegă la Vassar cu nepoții Rățoiului Donald... Dar și argoul meu o indispunea pe ea. Prima dată când am zis „futu-i“ în prezența ei (și a prietenei ei Pietricică, cu gulerașul ei de Peter Pan și cu jacheta ei de lână, bronzată ca o indiancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
soba de teracotă făcută de meșteri aduși... de la dracu-n praznic, vezi tu... De Crăciun, ne-adunam în fața bradului și cântam, mirosea a cozonac, lumânările... Poveștile copilăriei mi-au rămas întipărite... am suferit alături de Tom și Jerry, am visat cu rățoiul, ne-am jucat de-a indienii, îmi legasem pene și mă dădeam pe față cu vopsea de ouă... am băut, am descoperit tinerețea tumultoasă și muzica rock, pe care-o ascultam cu păturile în geam, de frica Miliției... În curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
surprins cu o idee extrem de simplă dar nu la îndemâna oricui și de un efect uluitor. Veber plecă nemulțumit, acordând o perioadă de gândire de trei zile. Directorul de creație izbi planșa pe masă. Ce vrea ăsta, un clip cu Donald Rățoiul? Și-au ascuns zâmbetele cu o stângăcie comică. Erau obosiți și plictisiți de acest veșnic joc de-a "Hai să-ți dau, nu vreau să iau". Privirea cruntă a lui Bariu nu mai avu nici un efect. El ceru, cu severitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Oa! Ioai! Nu! Nu pot să zic nu. Da! Îl iau în căsătorie pe cetățeanul Matei Zamfirescu. Toți au respirat ușurați, aplaudând. Au semnat pe rând, Matei foarte emoționat de răspunsul imprevizibil al Ceciliei, ea foarte veselă că le băgase rățoiul în traistă, cum s-ar spune. Au primit certificatul de căsătorie, au ieșit la o horă în fața primăriei, năvălind toți cu întrebări pe Cecilia. Cum ți-a dat în gând să procedezi așa? Ne-ai creat emoții. —Mari emoții. Mă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
cu porcul, pentru că s-ar putea ca la proces în loc să judece, să guițe că n-a primit destulă mâncare sau să doarmă dacă a primit prea multă, se împotrivi Cocone. -Atunci punem curcanul, propuse Pripone. -Nu, eu zic să punem rățoiul, a fost de părere celălalt. -Nu punem rățoiul, fiindcă are capul mic și creier de loc. -De ce vorbești așa? Al tău este mai mare? -Ai dreptate, te rog să mă scuzi. -Atunci pe cine? a întrebat Cocone și, după ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
proces în loc să judece, să guițe că n-a primit destulă mâncare sau să doarmă dacă a primit prea multă, se împotrivi Cocone. -Atunci punem curcanul, propuse Pripone. -Nu, eu zic să punem rățoiul, a fost de părere celălalt. -Nu punem rățoiul, fiindcă are capul mic și creier de loc. -De ce vorbești așa? Al tău este mai mare? -Ai dreptate, te rog să mă scuzi. -Atunci pe cine? a întrebat Cocone și, după ce s-a gândit o clipă, a continuat: să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Bratu Iulian Una dintre multele blonde sexy autohtone, Sânziana Buruiană, se simte singură și deprimată chiar de Crăciun. Deși au trecut patru luni de atunci, ea nu poate trece peste despărțirea Rățoi, fostul său iubit, și, cu ocazia Sărbătorilor de iarnă resimte lipsa acestuia mai mult ca niciodată. „Sunt singură și foarte, foarte deprimată. Nu cred că am fost mai tristă vreodată ca în aceste momente. Crăciunul înseamnă pentru mine, ca sărbătoare
De ce e Sânziana Buruiană tristă de Crăciun by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72958_a_74283]
-
lipsa acestuia mai mult ca niciodată. „Sunt singură și foarte, foarte deprimată. Nu cred că am fost mai tristă vreodată ca în aceste momente. Crăciunul înseamnă pentru mine, ca sărbătoare, momente petrecute alături de cei dragi. Iar eu nu sunt alături de Rățoi, bărbatul pe care îl iubesc”, a declarat blonda, cu lacrimi în ochi, pentru Libertatea.
De ce e Sânziana Buruiană tristă de Crăciun by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72958_a_74283]
-
său, ca în cazul lui caracatițoi. Noua creație intră într-o serie destul de bogată, din care unii termeni au fost deja înregistrați de dicționare: în DEX 2009 există desigur maimuțoi (cu mai multe sensuri, printre care și de „maimuță mascul"), rățoi (definit ca „bărbătușul raței"), dar și lebădoi („masculul lebedei") și chiar bărzoi („bărbătușul berzei"). Nu se va înțelege, sper, că milităm pentru includerea în dicționar a simpaticului caracatițoi.
Caracatițoiul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6169_a_7494]
-
ediția din 1965 a Scrierilor lui G. Ciprian să conțină, alături de piesa în litigiu, într-o ridicolă Addenda fără glose explicative și „bizarele" pagini ale lui Urmuz, cel pe care Arghezi îl vedea ca adevăratul autor al piesei Capului de rățoi. Incursiunea detectivistică pe care o propunem aici, prin viața mai puțin știută a lui Urmuz și pe palierele conotative ale textului litigios are drept scop găsirea de invarianți psihanalitici, relictele unei gândiri auctoriale care pot fi amprentele indelebile ale identității
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
fantazări iraționale pot fi justificate de o incompletă apropiere a lui Urmuz de esoterismul masonic întâmplată la o fragedă vârstă. Astfel de emergențe profunde, devia(n)te până la nivelul unei halucinante identității abisale nu puteau parveni în piesa Capul de rățoi pe filiera actorului G. Ciprian. Acest, să-i spunem, al doilea prezumtiv autor al piesei, datorită originii sociale mai mult decât modeste și a unor moravuri adeseori scandaloase 9, nu ar fi putut să fie niciodată recomandat acestei „instituții onorabile
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
instituții onorabile angajată în operațiuni morale și materiale", cum se autodefinea Francmasoneria începutului de secol XX. În acest sens pledează chiar amintirile actorului Gheorghe Ciprian, în care se relatează cum Urmuz organizase și condusese pe la 1617 ani gașca „Capului de rățoi", o asociație de adolescenți care „propăvăduia" răsturnarea „stâlpilor logicii putrede", idee reamintind demersul progresist al Masoneriei sfârșitului de secol. Acești autointitulați „fii ai eccleziei", sintagmă cu alte trimiteri masonice!, care își spuneau pe scurt pahuci (din ebr. pahuk, „căscat"), impuneau
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
care își spuneau pe scurt pahuci (din ebr. pahuk, „căscat"), impuneau la intrarea în ciudata organizație schimbarea numelui - ca o posibilă reminiscență a botezului masonic! Ei se vor numi acum: Ciriviș (Urmuz), Macferlan (Ciprian) etc. La nivelul concepției despre lume, „rățoii" iterau atât ecumenismul masonic: „Avem principii largi. Îmbrățișăm pe toată lumea. Boier, golan, creștin, musulman - te-ai lăsat pe vine, ai intrat în rândul oamenilor!"; cât și o oarbă încredere în armonia divină a lumii ce amintește de panteismul masonic: „CIRIVIȘ
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
piesele shakespeariene 10, acolo unde the king's fools se străduiesc să ilustreze desăvârșit nebunia clarvăzătoare. Originile și justificarea acestui gen de nebunie transcendentă, adică fără obiect, pe care o ilustrează toate scrierile lui Urmuz, ca și piesa Capul de rățoi, stau, puțini o știu, în comentariile Cabbalei, comentarii care pornesc de la identitatea de substanță și de structură numerală și literală a sintagmei ebr. lemek (nebun) cu cea care definește senioria ființei umane: melek (rege). Căci, ca o altă referință cristică
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]