104 matches
-
medievale timpurii. a puțuli = a curăța (germ. putzen) a răcăși = a face curățenie a slobozi = a da drumul, a elibera a zmicura = a curăța boabele de porumb de pe știulete a zminti = a greși abros = prosop ai = usturoi (fr. ail) aite = răcituri, piftie belehâză = piele atârnata blid = farfurie boactăr = conductor bolta = alimentară bolund = nebun budigăi = chilotei cu mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic chischinuț = batistă chișamfău = alt accesoriu atelaj cică = coadă cipca = dantelă copârșău = sicriu corbaci = bici cornenci = corn
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
secetoase(Dumitru Copil). Aspectul vremii pe două, trei zile îl ghicesc la Bobotează. Ei știu că dacă Boboteaza află ger aspru îl moaie, iar dacă vremea e moale aceasta pune ger. Femeile pregătesc mâncare pentru două zile, de obicei nelipsind răciturile cu carne de porc. Se crede de asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun pentru norocul casei, al holdei și mai ales pentru visarea „rândulitei”, adică a ursitei. In această zi umblă „cârnicii”, iar după plecarea lor
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
dată fiind declarată oficială de către parlament. Crăciunul este o sărbătoare creștină care celebrează Nașterea Domnului Iisus Hristos, în Republica Moldova fiind cca. 3.270.000 de ortodocși (93,34% din populația țării). Pe masa de Crăciun sunt nelipsite cozonacul, sarmalele, piftia (răcitura), cârnații de porc, caltaboșul și vinul roșu. Există și obiceiul de a se mânca mămăligă de Crăciun, obicei cu conotații magice. A doua zi de Crăciun este prăznuit "Soborul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu". Un obicei de Crăciun este colindatul, practicat
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
de astăzi, putem spune că această a evoluat într-o măsură foarte mică. Cele mai gustoase bucate se prepară cu ocazia diferitor sărbători: de Paști, Anul Nou, Hramul satului, Crăciun nunți, cumătrii și cu alte ocazii. Se pregătesc bucate tradiționale: răcituri, miel, găină umplută, sarmale, saralii, cartofi cu carne, precum și alte feluri, intrate în obicei odată cu trecerea anilor. Pe parcursul mai multor secole pîinea era coaptă din mălai. Pe timpul lui Dimitrie Cantemir (înc. Sec. VIII) pîinea coaptă din mălai se consuma zilnic
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Piftia (răciturile sau aiturile) este un preparat culinar din grupa gustărilor reci obținut prin fierberea îndelungată a bucăților de carne (porc, vițel, curcan, cocoș, gâscă, pește) cu os și cartilaje, în asociere cu legume, zarzavaturi și diferite condimente. Carnea se spală și
Piftie () [Corola-website/Science/324189_a_325518]
-
sărbători, creștinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în ziua de Crăciun după liturghie. Tăierea porcului în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnații, chișca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboșul și nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun. Nașterea lui Isus în artă
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
cufăr. Iar bijuteriile trebuie păstrate într-un loc sigur, de dorit cu lacăt. Din veselă sunt menționate bratina, lingura, polonicul, jgheabul din lemn, tigaia, pirostria, sita. Vesela trebuie să fie acoperită. Dintre felurile de mâncare menționate amintim: supa de varză, răcituri, botvinia (supă rece), terci (ovăz, hrișcă, orz), carne (de porc, de vită, de berbec, de pui, de gâscă, de rață), pește (nisetru afumat, morun, hering), icrele de pește alb, icre negre, colțunași, ouă, brânză, smântână, unt, lapte, ciuperci, varză, nap
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
și firmele de artizanat organizează expoziții cu vânzare.<br> Festivalul Castanului se ține la începutul lunii octombrie primăria oferind porții de castane fierte turiștilor. Producătorii locali vând la festival castane din pădurile lor la cel mai mic preț.<br> Festivalul răciturilor se ține tot toamna la Vila Ursu de pe Valea Tismanei sau în satele vecine.<br> Un fapt istoric de mare importanță pentru continuitatea noastră în spațiul carpatic este bine dovedit la Tismana. Toate lăcașurile de cult de pe teritoriul orașului Tismana
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade, îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din piele, bunăoară opincile. Boierii purtau cizme și ghete. Din mîncărurile preferate erau: răciturile, sarmalele, plăcintele, zama, sosul, friptura, copturile cu nucă, dulciurile, jambolul, brînza, mămăliga, ș.a. Casele se făceau din nuiele lipite cu lut, acoperișul era din stuf ori șindrilă. Casele boierilor băcioieni se deosebeau de cele țărănești. Erau construite din piatră, acoperite
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
ajunul zilei onomastice a lui Bițu. De Sfântul Nicolae. An de an, în această zi, Coana Zitta venea cu 3-4 zile înainte la ei. Se făceau fel de fel de cumpărături. Se pregăteau nenumărate bucate, zeamă de găină, sarmale, friptură, răcituri, salată de boeuf sau de fructe, prăjituri etc. Iar în ziua cu pricina, era un bairam de toată frumusețea și acasă și la secție. Dar, tocmai în acest an, 1987, Coana Zitta care urma să plece peste o săptămână a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vorbește cineva de rău. - Dacă mănânci caș în prima zi de Paște, vei fi alb la față tot anul. - În scăldătoarea copilului nou-născut se pune bujor, ca să fie cu fața rumenă ca bujorul. - În seara de Bobotează, femeile fac piftie (răcituri), ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. - Dacă umbli cu pui de rândunele, faci pistrui pe obraz. - Dacă pe o lunică de pe obraz ai păr, e semn de noroc; să nu tai părul de acolo, căci îți piere
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
un vas cu apă un fir de busuioc și o ramură de măr, apoi un ban ca punte, lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În ajun, fetele pun busuioc prin gard și dimineață al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat. La fel, nu mănâncă nimic până a doua zi, ca să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fiind friptă bine și pusă în chiupul de ceramică sau în borcanul de sticlă peste care se turna grăsimea topită. În bășica porcului, umflată și uscată, se păstra grăsime ce se turna cu ajutorul pâlniei. Din picioarele afumate se pregăteau răciturile pentru Paști. Cu porcul astfel pregătit, cu butoiul plin de vin, gospodarii locului întâmpinau Anul Nou. De aici vine și proverbul „Crăciunul sătulu’ și Paștele fudulu”. Pomana porcului se numește „chebae”. Cu această ocazie se făceau două feluri de mâncare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tăiat un porc și le-am și zis că este porcul lor. Am trimis (printr-un student în care aveam încredere, Farcaș parcă îi spunea) la preparat porcul la o familie din Rediu. Și le-au făcut de mâncare, cârnați, răcituri, tobă, tot ce se putea prepara din porc. Sau, de exemplu, în practică veneau studenții cu fesuri pe cap și intrau la ferma de păsări. Când ieșeau nu mai aveau fesul pe cap, pentru că era plin de ouă și știam
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vorbește cineva de rău. - Dacă mănânci caș în prima zi de Paște, vei fi alb la față tot anul. - În scăldătoarea copilului nou-născut se pune bujor, ca să fie cu fața rumenă ca bujorul. - În seara de Bobotează, femeile fac piftie (răcituri), ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. - Dacă umbli cu pui de rândunele, faci pistrui pe obraz. - Dacă pe o lunică de pe obraz ai păr, e semn de noroc; să nu tai părul de acolo, căci îți piere
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un vas cu apă un fir de busuioc și o ramură de măr, apoi un ban ca punte, lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În ajun, fetele pun busuioc prin gard și dimineață al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat. La fel, nu mănâncă nimic până a doua zi, ca să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
noi, copiii, Paștele nu avea înțelesuri creștinești prea clare dar îl așteptam cu nerăbdare pentru că venea cu bucurii: cu o hăinuță nouă sau ceva de încălțat, așa cum era tradiția în lumea satului, cu mâncăruri mai deosebite (plăcinte, cozonaci, pască, friptură, răcituri, plachie ș.a.), cu ouă roșii cu care organizam concursuri de ciocnit, cu musafiri care ne ofereau dulciuri sau câțiva bănuți, cu permisiunea de a merge la hora satului, unde ne simțeam în largul nostru și ne fuduleam cu hainele și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
era înălțător! La drept vorbind, profunda și sacra semnificație a marii sărbători Pascale nu era prea clară pentru noi, copiii. Așteptam cu nerăbdare cozonacii, pasca, plăcintele (pe care le savuram calde, înainte de a fi sfințite), ouăle roșii, friptura de miel, răciturile, zama de găină și toate celelalte bunătăți care le însoțeau. Slujbele de denie din Săptămâna Mare de la care nu lipseam erau și prilej pentru întâlniri și hârjoane, pentru jocuri și alergări prin larga curte a bisericii. La slujba de Înviere
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tocata, sunt mici, câte 8-10 la o porție, înfășurate toate într-o foaie de varză sau frunză de vită de vie. Nu putem vorbi de bucătăria din Moldova dacă nu amintim de preparate cum ar fi:cighir moldovenesc, chișca moldoveneasca, răcituri de pasăre, ciorbă de porc, ciorbă de potroace, pui la ceaun cu mujdei și mămăliguța, borș moldovenesc, saramura de pește, pârjoale moldovenești, tochitura moldoveneasca etc. Artă condimentarii a apărut în paleolitic marcând o etapă în dezvoltarea civilizației,ce presupune un
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
cadou. Veneau toantele buluc și cocoșul tot învîrtea rîma. În final a înghițit-o și a călcat-o pe una dintre proastele venite la pleașcă. Cum mama se pregătea pentru un mare praznic, îi sugerez cu răutate: Aș mînca o răcitură din cocoșul acesta... Ferească Dumnezeu! Costicuță, îți taie mama doi cocoși, dar nu pe ăsta. Eu pe ăsta l-aș dori, mamă. Vai, este un cocoș tare bun, nu-l tai, mamă, calcă toate găinile. Dacă nu mi-a mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un cucurigu ca dintr-un butoi imens. Găinile, speriate la început, s-au adunat la noul sultan și îl copleșesc cu ofertele lor generoase. Detronatul sta pleoștit rău și, chiar dacă nu înțelege, o aude pe mama: Costicuță, îl face mama răcituri. Pe ăsta mare îl țin de sămînță. Abia atunci îmi dau seama că am influențat decisiv destine. Am intervenit în orînduirea lăsată de Dumnezeu. Cocoșul acesta, plin de sînge, s-a impus prin folosirea de arme egale cu ale celorlalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că la data cutare are loc claca. Mama pregătea de-ale gurii: cocea un cuptor de plăcinte "poale-n brâu", tăia tata un berbec mai gras sau un vițel (dacă-l avea în acel moment), făcea un cazan de supă, răcituri și friptură. Tata se ocupa de băutură. Procura o damigeană de vin și câțiva litri de țuică. Când mama avea mai mult timp disponibil făcea bere. O punea în sticle, le astupa bine cu dopuri de plută și le așeza
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au venit în grabă să ne compătimească și să ne încurajeze, spunându-ne că: "Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat!" și să nu mai fim așa de supărați. Mama le-a dat un lighean mare de carne și oase (pentru răcituri) să fie de sufletul celui ce-a fost Joiana. Catrinoasa meșteră la închistrit ouăle Vecina noastră de pe gârlă, Catrinoasa era meșteră vestită în tot satul. Închistrea (încondeia) ouăle ca nimeni alta. Nu mai prididea biata bătrână cu treburile... Cu multe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se puteau ocupa și de ale casei: Mama făcea bucate deosebite, pentru asemenea musafiri: plăcinte, cozonaci, răcituri, sarmale, fripturi, turtă dulce, salate, iar tata se ocupa de băuturi: vin, țuică, must. Câteodată, mama mai făcea și bere de casă, care era tare bună (când avea hamei). Eu și Oltea ajutam cu tot ce puteam și renuțam la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
făcut. "Păi, ce să fie? Acum turbăciunea e doar la cap. S-o lăsăm să moară creștinește când o cuprinde-o cu totul!" Iar cu totul, aproape o săptămână "turbăciunea" a trecut spre cele veșnice sub formă de fripturi, sarmale, răcituri. și cum preuteasa nu voia să ia măcar o bucățică, să nu turbeze, popa, pișicher, o sfătuia să ia că mai mult decât este nu poate fi și apoi, vorba evanghelistului, cui cu cui se scoate... Târziu de tot, când
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]