20,710 matches
-
se face privit cu drag, ce glas care nu lasă rostită nici o silabă de către cel ce ascultă! Cine tace și o ascultă pe Andra primește mângâiere și oprește deliciile consumabile să intre în viața sa. Smulge vieții floarea ei, cu rădăcină, tulpină, frunză și parfum, nu doar mirosul îmbătător al coloniei dintr-o canistră înrozită fals. Sunt atâtea veniri precipitate în caleidoscopul muzical contemporan românesc. Ei bine, s-a cam umplut paharul! Dă pe dinafară! E haos! Trosnește și fumegă din
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412488023.html [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
aceleași situații, împovărate de aceleași blesteme, fără a putea preciza unde se termină unul și unde începe celălalt ... Doar anumite metehne și alea legate de vârstă se înfățișau aidoma, erau o contopire curioasă a ființei celor doi, precum ramurile aceleași rădăcini care are fiecare vâna ei și când numai rezistența rocii și a pământului pe care-l străpunge ca s-ajungă deasupra era diferită ... Tia, soră-sa, se dăduse de ceasul morții să nu-i înfrângă voia fratelui și făcea zilnic
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
ritmul năvalnic al torenților învolburați, negri ca mâzga cea mai adâncă a pământului și care dădeau de-a dura totul părând aidoma horiturilor neterminate și părăsite de cine știe ce urgențe apocaliptice, plutea pe întinsul undelor spumegânde buturi și resturi de lemne, rădăcini și răgălii care se rostogoleau cu zgomot de-ți țiuia și fremăta tot corpul ca la un cutremur, șuvoaiele ieșiseră cu mult din matcă și-și măreau debitele la confluența cu nenumărații torenți ce plecau din Țefeleică pentru a se
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
toată simplitatea și nevinovăția lui. Numai că nu știa dacă acum ar fi fost momentul cel mai potrivit și totuși ... Dâră credea că acest „pâlpâit” de amintire i se trăgea de la stârvurile de păsări mari și cu penaj alb la rădăcină care pluteau târâte și înoroiate într-o răstoacă ivită pe neașteptate, transformată dintrodată în ditamai ghildăul chiar în fața colibei care aduna toate șiroaiele de noroi și îngrămădea mortăciuni de animăluțe, păsăret și alte vietăți și mizerii pe care le prinseseră
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
înțelesul comportamentului domnului Diță: “un punct sus, unul jos / cât îi doamne de frumos..”... ar fi înțeles semnificația îndemnului acestuia ca pe data de “30 noiembrie” să pună grâu într-o farfurioară cu apă “pentru a vedea cum se formează rădăcinile și tulpinile”, ar fi înțeles de ce a înainte de paști învoia grupuri mici de elevi să meargă la biserică, pe rând, el continuindu-și netulburat orele în vreme ce copii așteptau nerăbdători întoarcerea celor învoiți. A fost pus în încurcătură, neputându-se lămuri pe
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
am bani nici de țigări, La mâncare sunt mereu în post, Copiii ne-au plecat în alte țări, Să-și caute în lume un alt rost.! Țara mea cu brazi umbroși, Pe care astăzi nu mai sânt, Au fost din rădăcină scoși, Nu se mai află în Pământ! Brazii au fost scoși din stemă, Holdele și sonde de petrol, Poporul e în continuă dilemă, Asupra vieții nu are control! Românie cât vei mai plânge? Când vei privi senin spre viitor? Mulți
PLÂNGI AZI ROMÂNIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/Plangi_azi_romanie_mihai_leonte_1344623759.html [Corola-blog/BlogPost/358102_a_359431]
-
mea l-am așteptat o viață am vrut să-i spun să stea până la primul sunet sub bagheta ta, dirijorul mlădierilor mele rece și lucid, ai fi ucis visul de-o zi într-o clipă. Am vrut să-mi cresc rădăcini, să am ceva al meu dar tu ai aruncat nisipul clepsidrei să-mi fie rădăcinile aeriene prinse pe sub pielea ta să-ți respir secundele până la sufocare. Hai, să țopăim, mi-au spus zânele dansul mi-a furat pașii sub talpa
ŢIPĂTUL FIRULUI DE IARBĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_tipatul_violetta_petre_1361267194.html [Corola-blog/BlogPost/352010_a_353339]
-
sunet sub bagheta ta, dirijorul mlădierilor mele rece și lucid, ai fi ucis visul de-o zi într-o clipă. Am vrut să-mi cresc rădăcini, să am ceva al meu dar tu ai aruncat nisipul clepsidrei să-mi fie rădăcinile aeriene prinse pe sub pielea ta să-ți respir secundele până la sufocare. Hai, să țopăim, mi-au spus zânele dansul mi-a furat pașii sub talpa goală, firele de iarbă se sinucideau pe rând țipătul ascuțit al verdelui se contopea cu
ŢIPĂTUL FIRULUI DE IARBĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_tipatul_violetta_petre_1361267194.html [Corola-blog/BlogPost/352010_a_353339]
-
ca somnul? Stai și contempli ca o columnă de sare amară Ca femeia lui Lot cea plină de regrete eterne De te vei uita prea adânc în trecut cu resentimente uitate Să nu te mire că fruntea îți va prinde rădăcina din urmă Acum parcă și cerul s-a mai luminat cu clepsidre aprinse în noapte Și timpul a mai stat parcă o clipă să se răzgândească O lume întreagă nebună. nebună.. nebună...cerșește Asteaptă sfârșitul promis dar nu știe când
COLIND HIERATIC X-COLIND DE SFÂRŞIT DE LUME NEBUNĂ. NEBUNĂ.. NEBUNĂ... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1451243327.html [Corola-blog/BlogPost/378611_a_379940]
-
române”; traducerea, la cererea lui Alexandru Lăpușneanu, din greacă în slavonă a codului de legi al lui Vlastares pe care l-a reorganizat în ordinea alfabetului slavon l-a dovedit pe Macarie a fi marele teolog al secolului XVI cu „rădăcini directe și puternice în marea mișcare bizantină și sud-slavă a secolului XIV și primul mare ierarh român după semilegendarul Iosif, mitropolitul de la 1400”; pentru „elaborarea iconografică a picturii exterioare” domnul Moldovei „a ales pe cel mai vestit teolog” iar savanta
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Se mai isca câte o hărmălaie, din pricina vreunui nemulțumit, dar ciocul puternic al bătrânului pelican, venit tocmai din deltă, punea imediat rânduială, fără multe rugăminți, în neamul păsăresc al luncii. Două rațe, măcăind vesele treceau cu puii prin iaz, până la rădăcina de salcie, unde știau că se ascund peștișorii, să-și ia masa de dimineață. Bătrânul pelican, uitându-se îngăduitor pe deasupra ohelarilor la noii veniți, îndemnă la tăcere, să nu se strice buna orânduială a obștii, ce o conducea cu înțelepciunea
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
bogați au uitat că banii aduc probleme și sunt problemă pentru om și pentru omenire. La aceștia problema nu e ridicată neapărat de bani, ci de iubirea de bani, boala pe care Biblia o asemuiește cu o molima ce este “rădăcina tuturor relelor,”adică, dacă o luăm pe fir, tot răul se reduce în final la iubirea de bani. Iubirea de bani a făcut pe mulți tineri români și nunumai, din multe țări ale lumii să-și abandoneze propriii părinți sau
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Bani_si_omenie_ionel_cadar_1326311223.html [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
facă ceea ce a promis: ordine și să-i bage în pușcării pe distrugători. Iar el a îngropat și mai rău România! Și pe români! De am rămas tot mai puțini. Să nu o mai dăm cotită! Să tăiem răul din rădăcină, până nu e prea târziu! Marea noutate! Repet, dacă Demisul-jucător de step și-a trimis, fără nicio jenă, semianalfabeta în Parlamentul Europei, dăcă el însuși a făcut atâtea mânării ordinare, ce era să facă bietul judecător-jucător de „Tot pe loc
TABLETA DE WEEKEND (39): SECRETUL LUI POLICHINELLE LA COTROCENI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1373191257.html [Corola-blog/BlogPost/363918_a_365247]
-
mine și să nu vrei să mori chiar dacă -i limpede că mâine ai să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul greu înfipt cu răutate într-o stâncă... Și ea m-a ascultat: s-a-ngrămădit întreagă-n rădăcini și-acolo-n stâncă a-nceput să crească, să crească mută de singurătate, cu brațe drepte și cu fruntea albă . Dar cine-ACOLO-ajunge să înalțe rugă ? Căci dusu-i dus, neantul ne subjugă ! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: P R I
P R I E T E N E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1442215191.html [Corola-blog/BlogPost/347170_a_348499]
-
și Moștiștea, apoi unul național și, în fine, al dacoromânității de aici dintre granițele politice actuale și, în fine, cu vocația internațională a întregii dacoromânități pentru că acolo unde este limba dacoromână, acolo este DacoRomânia. Totuși, ea păstrează și va păstra rădăcinile țărănești în Traian. Avem nevoie fiecare să trăim într-o societate a unor oameni cultivați, cinstiți, înțelepți și drepți, în care esența umană să se poată manifesta liber, creator, inteligent și pașnic, o oază de cultură și civilizației aleasă pentru
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
1949 la Sarmisegetuza și a Cercului de studii ”Deceneu” din anii 60-70, apoi transformat, în fine, în Academia DacoRomână la 9 mai 1995), ea a devenit dintr-o fundație sătească, una cu vocație națională, europeană și chiar globală, rămînînd cu rădăcinile la Traian-Ialomița, alături de membrii fondatori din România și activînd prin membrii săi - oameni de valoare pe mai multe continente. ACADEMIA DACOROMÂNĂ (A.D.R.) este principala parte componentă autonomă a Fundației A.D.R.”T.D.C.” Este, totodată, continuatoarea și legatara unică a
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
Maiorescu? El a apărut la o răscruce de timpuri când țara noastră avea nevoie de înnoiri profunde.Anul acesta sărbătorim 175 de ani de la naștere prilej de a ne reaminti despre marea lui operă de cultură pentru poporul român. Din rădăcini transilvane, a venit pe sol muntenesc ( părinții lui s-au statornicit la Craiova), cu studii secundare la Brașov, apoi la Viena, cu profesori vestiți în filozofie si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului
Ion Ionescu-Bucovu: LECŢIA LUI MAIORESCU by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-lectia-lui-maiorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339427_a_340756]
-
aici inventarul averii dobândite. Opera la care fac referire încununează aspirația unei vieți de om. E o împlinire a sufletului lui Pavel Bălan și a conștiinței sale de român aflat în rezistență față de amenințarea ruperii definitive a neamului său de rădăcinile strămoșești, implicit despărțirii de Dumnezeu, rana cea mai oblintită a acestui năzuitor la dreptate. Albumul acesta include în el “ani buni de căutări, neliniști și zbucium sufletesc”, ne destăinuie în “Mărturisire” autorul. Și e “topit în el” și sufletul celor
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
Buldum , publicat în Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017. O altă primăvară înflorește Pe mugurii de viață dătători, O nouă dimineață se zorește Să schimbe anotimpul de culori. O altă primăvară îmi zâmbește Un alt copac mai plin cu rădăcini, Și încă o zambilă-mi înflorește În inima mea-nțepată-ntre spini. O încă primăvară înflorește, Pe o lalea de ploi îmbobocită, Și vine o furtună și-o lovește O smulge din pământ-ntr-o clipită. Citește mai mult O altă primăvară
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
și-o lovește O smulge din pământ-ntr-o clipită. Citește mai mult O altă primăvară înfloreștePe mugurii de viață dătători,O nouă dimineață se zoreșteSă schimbe anotimpul de culori.O altă primăvară îmi zâmbeșteUn alt copac mai plin cu rădăcini,Și încă o zambilă-mi înfloreșteîn inima mea-nțepată-ntre spini.O încă primăvară înflorește,Pe o lalea de ploi îmbobocită,Și vine o furtună și-o loveșteO smulge din pământ-ntr-o clipită.... IV. FIINȚA-I TRECĂTOARE, de Elena Buldum , publicat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
SPIRITUALĂ A CUNOAȘTERII ȘI COMUNICĂRII Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1188 din 02 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Mai întâi se cuvine a face o lămurire: ce înțelegem prin cunoaștere și care este esența ei? Pentru că necunoașterea este rădăcina tuturor răutăților, după cum ne spune Părintele Arsenie Papacioc. Răspunsurile pot fi multiple; cunoașterea, în sensul profund religios, este comuniunea de iubire atât dintre Dumnezeu și om, cât și dintre om și Dumnezeu. Așadar, cunoașterea este, mai presus de toate, iubirea
DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A CUNOAŞTERII ŞI COMUNICĂRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1396424492.html [Corola-blog/BlogPost/341883_a_343212]
-
desculț... Îmi plac mie urmele pașilor desculți pe plaja cu suflet... Fă-te vecină pe plaja mea. Eu, într-un vagon de stupar, tu într-un vagon de circari sau invers. Anna: - Încerc să strâng fir într-un ghem din rădăcinile copacului a cărui ramură sunt. Îți spuneam că sunt... (fragment de roman, ” Cuib de păsări spin, cuib de jocuri nejucate”) Anne Marie Bejliu, 4 aprilie 2016 Referință Bibliografică: III Fărâmă de prezent - fragment din ” Cuib de păsări spin, cuib de
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
Autorului VREMEA PRIBEGIEI autor, Bertoni D Albert S-a scurs de-acuma vremea pribegiei Apus e timpul, de când am plecat Dar am păstrat cutia nostalgiei În care delicat, te-am ferecat Mă stabilii chiar sus, pe pisc de munte Acolo rădăcini am căpătat... Durerile și dorurile cât de multe În vârf de munte, eu le-am ancorat Mă mai încearcă dorul, uneori Iubirea ta, mereu îmi dă târcoale Și mă străbat adeseori fiori Amorului stafii, îmi ies în cale N-am
VREMEA PRIBEGIEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1473093542.html [Corola-blog/BlogPost/375799_a_377128]
-
cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele“.(Cartea lui Iov). Întregul fond liric este dominat de un spirit interogativ, care filtrează medierea paralelismului gândirii gândurilor la temperatura travaliului re/creator. În opoziție cu tragismul lumii exterioare, poeta caută
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
simbol al vieții eterne. În Muntenia, respectiv locul meu natal, bradul se folosea doar la nunți având același simbol-viața și iubirea eternă. La terminarea nunții, bradul se prindea la poarta mirelui. Celții considerau vâscul de origine divină, întrucât nu avea rădăcini dar își păstra prospețimea frunzelor precum smaraldul, strălucirea. Vâscul se culegea numai în perioada de după solstițiile, de vară și de iarnă. Folosit în ritualurile celtice, el era tăiat cu o seceră de aur, de un preot cu rang înalt, îmbrăcat
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]