77 matches
-
drept, pregătind teza Rezistența culturală în Europa de Răsărit sub regimurile comuniste. După ce obține diploma de studii aprofundate, abandonează doctoratul în favoarea teatrului și a activității la Secția română de la Radio France Internationale. Debutează cu versuri în 1972 la revista școlară rădăuțeană „Luceafărul”, iar editorial cu placheta La noapte va ninge, apărută în 1980. A colaborat la „România liberă”, „Steaua”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Transilvania”, „Echinox”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Secolul 20” ș.a. După 1989 piesele îi sunt jucate pe numeroase scene
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
număr: „Din șapte reviste, câte avea Bucovina asvară, au rămas numai trei: Junimea literară, Făt-Frumos și Orion de la București. Muguri le va ținea isonul” (p. 8). Veniți din satele dimprejur „ca un revoluționar sobor de focuri” (E.Ar. Zaharia, Antologie rădăuțeană, Cernăuți, Colecția Scriitorilor Bucovineni, 1943, p. 6)), tinerii liceeni visează la gloria literară. În atmosfera de intimitate fecundă din Internatul de Băieți „Ștefan cel Mare” și în dezbateri aprinse de cenaclu, beneficiind de o bibliotecă bine organizată și de sprijinul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
în modestul Rădăuți” (I. Negură, în Tudor Opriș, op. cit.). Revista „Muguri” publică versuri și proză, traduceri din literaturile franceză și germană, cronici literare, însemnări, profiluri literare, întreține o revistă a revistelor românești ale vremii, tipărește folclor bucovinean cules din satele rădăuțene, afirmându-se prin program, structură și calitatea materialelor ca o veritabilă școală a scrisului românesc din Bucovina vremii. Din textele publicate, reținem aici câteva, ilustrative din multe puncte de vedere: „Mult mister ascunde apa în adâncul ei de unde, / Când cu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
ele se coboară!... Mult mister ascunde apa în adâncul ei de unde / Când cu farmece de aur luna-ntr-însele pătrunde!...” (T. Dragoș [Mihai Horodnic], Mult mister ascunde apa..., I, 1-2, 1924, p. 4; text care, prin presentimentul morții, îl așază pe elevul-poet rădăuțean într-o familie tragică, alături de Nicolae Labiș ori Ilie Motrescu, poetul-martir de la Crasna); „Ah, noaptea asta rece așa de ușor cade... / Departe plânge apa și tremură-n cascade. Un vad se desvelește pe apa cerului / Și peste dânsul prinsă e
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Național de Literatură „Tinere condeie” se afirmă Radu Strugariu (premiul I), Daniela Rusu și Florin Cotoi (premiul III). În volumul colectiv de debut Bucovina viitoare. 111 copii și adolescenți scriitori, îngrijit de Ion Drăgușanul (Suceava, 1998) sunt incluși 17 elevi rădăuțeni, colaboratori la „Muguri”. În antologia poeților sireteni tineri Frumusețea îngerilor înainte de revoltă (1999), Daniela Rusu este prezentă cu un grupaj masiv de versuri (p. 918). Cum citim în profilul Daniela Rusu, asemenea săgeții născătoare de mănăstiri, adolescenta care debuta în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
antologia poeților sireteni tineri Frumusețea îngerilor înainte de revoltă (1999), Daniela Rusu este prezentă cu un grupaj masiv de versuri (p. 918). Cum citim în profilul Daniela Rusu, asemenea săgeții născătoare de mănăstiri, adolescenta care debuta în 1994 în paginile „Mugurilor” rădăuțeni „descoperă «vârstele grâului» din ipostaza de prințesă [...]. Periculos de lucidă, ambițioasă în a crea o nouă mitologie pe ruinele împăienjenite de dezinteres și uitare ale mitologiilor românești, poezia Danielei Rusu delimitează un spațiu liric viguros și care se adresează sufletului
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
de securitate au tras în țăranii care se opuneau colectivizării forțate și au împușcat 5 tineri la care martor îngrozit a fost și colegul nostru Rusu Titus. Prin anii 1948-1949 a fost un numar masiv de arestări din rândul intelectualilor rădăuțeni, între care și profesorul Ilie Vișan, învățători, avocați s. a. însă prigoana s-a extins și în rândul tineretului, cănd intro noapte, pe la sfârșitul anului școlar, trupele de securitate specializate, au intrat în internat și au ridicat unii elevi din clasele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
el cu un inginer, Egendorf, după ceva timp, văzând că oamenii mureau pe capete ca muștele din cauza lipsei de hrană și a igienei, au descoperit undeva o turnătorie veche și... Nu-mi mai amintesc toate amănuntele, cum s-a Întâmplat. Rădăuțenii au plecat cu niște bani de acasă, deoarece primarul lor a fost singurul primar care a spus să ia tot ce pot: „Și dacă Într-adevăr o să trebuiască să mergeți pe jos, o să le aruncați”. Or, primarul nostru a spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
angajau. Așa am Învățat și eu franceza, engleza și germana mai ceva decât știam, adică perfect din punct de vedere gramatical, și așa fiecare le-a dat câte ceva, că altfel mureau. Ar fi murit de foame dacă așa-numita colonie rădăuțeană - căci majoritatea erau rădăuțeni care au vândut câte o blană, au vândut câte ceva și au pus pe picioare această turnătorie și atunci au primit și ei această supă și pâine și câte ceva de la noi, bani de la copiii care au Învățat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Îi lăsau să-și vadă familia, pe când noi ne așteptam moartea. În fiecare zi tata ne spunea că nu trebuie să ne dezbrăcăm, că noaptea o să ne Împuște. Așa am stat 4 ani. Să mai fii om? Doar atâta că rădăuțenii au dus-o mai bine pentru că primarul le-a zis: „Luați cât puteți”. Acolo vindeau și trăiau mai bine. A avut tata o sumă de bani și mama... Vă spun și asta, până la urmă, altfel nu veneam Înapoi. Mama, văzând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pus În el marmeladă și Într-un șervet vechi am pus niște bijuterii și așa am trăit. Altfel nu veneam deloc acasă - cu cele 100.000 pe care le avea tata cu el nu se putea trăi patru ani. Iar rădăuțenii, cei care n-au avut tifos - că dacă aveai tifos se termina - au scăpat, că cei tineri ca matale au mai scăpat, că erau robuști, s-au salvat datorită lucrurilor pe care le-au avut și le-au vândut ucrainenilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se făcea rând - numai la moarte nu. Am văzut prima dată morți și aproape că mergeam pe lângă ei fără să mă gândesc. Oameni care au Înghețat, care nu aveau ce mânca. Acea comunitate... că nu eram cu câmpulungenii, ci cu rădăuțenii, pentru că ne-am despărțit, Însă familiile cu care eram erau toate din Câmpulung. Condițiile Îngrozitoare și lipsa de bani au Început să-și facă efectul. Nu aveai ce mânca și totul costa din ce În ce mai scump. Și iarna. Iarna a fost foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Încălzi sobița. În seara aceea ne-a dat proprietăreasa niște cartofi ca să mâncăm ceva, iar a doua zi dimineața tata a Început să se intereseze dacă mai erau rădăuțeni. La casa de cultură s-a format imediat un comitet al rădăuțenilor și am aflat că la școală erau foarte multe familii cazate, bătrâni care pur și simplu nu au cu ce să supraviețuiască. Și-mi aduc aminte că părinții și ceilalți comunitari ai orașului Rădăuți mai tineri au fiert o ciorbă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe drum; vă mulțumesc că mi-ați mai adus o cană cu apă fiartă” - ăsta era unicul produs alimentar; nu exista nimic să mănânci, ceva cald... doar bucăți de sfeclă și apă fiartă... Țin minte că au venit niște cunoscuți rădăuțeni care știau că tata este meseriaș și i-au zis: „Natan, tu ai putea să rămâi aici la Iampol, să te angajezi la fabrica de zahăr ca meseriaș; ar fi o soluție pentru tine”. Și tata a spus: „Sub nici un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Orașului Rădăuți i-a susținut cererile către autoritățile centrale, inclusiv înființarea de clase paralele cu limba de predare în română, pe lângă clasele germane ale gimnaziului. Numele lui E. Hurmuzachi dat liceului de azi, este un gest de recunoștință al locuitorilor rădăuțeni în epocă. Vă felicit pentru ideea de-a alcătui un dicționar istoric. De asemeni că lucrați la Monografia Școlii Normale din Fălticeni 211. Volumul Știința în Bucovina (I) rămâne în proprietatea Dv., eu obținându-l gratuit. În clipa când va
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a fiert, zarzavatul se scoate și se adaugă orezul spălat. Când orezul este fiert, se potrivește de sare, apoi se dă deoparte, se drege cu gălbenuș bătut și zeama de lămâie. La sfârșit, se servește cu pătrunjel tocat fin. CIORBĂ RĂDĂUȚEANĂ Punem la fiert o găină de casă sau un pui din comerț în apă cu puțină sare, o ceapă și un pătrunjel. Separat radem doi morcovi pe răzătoarea mică, apoi călim morcovul în 50 ml de ulei. Strecurăm supa, adăugăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
numele acestui oraș se leagă gruparea literară Muguri ce a stat la baza mișcării literare cernăuțene Iconar, dar și Liceul Eudoxiu Hurmuzachi, instituție ce s-a constituit ca factor culturalizator, nu doar pentru elevii săi, ci și pentru restul societății rădăuțene. Cele peste 20 de societăți culturale aparținând nu doar românilor, ci și membrilor altor etnii, au contribuit din plin la menținerea unei ambianțe culturale bogate 52. Amintim aici Societatea populară română Ștefan cel Mare, creată încă din 1899, și care
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1926, aici are loc o manifestare literar-muzicală în memoria tânărului poet Mihai Horodnic la care participă elevi ai Liceului Hurmuzachi 54, iar în 1932, sala găzduiește concertul susținut de violonistul George Enescu. De altfel, cultura germană se menține în atmosfera rădăuțeană prin manifestări artistice, dar și prin filmele germane derulate în cinematograful din sala Societății Germane de Lectură 55. Câteva reviste au antrenat intelectualitatea locală: Luceafărul Carpaților ce apare din 1927, Îndrumarea ce conține o pagină dedicată exclusiv literaturii și în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și culturală. A reprezentat Suceava în Consiliul Național și în Congresul general al Bucovinei. Lucrări publicate în interbelic: Principiile reformei învățământului, 1925, Din istoricul Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, 1935. 64. Ion Roșca (1908-1933), poet, publicist, debutează în revista rădăuțeană Muguri. Îi apare post-mortem, în 1936, placheta Semne-n scuturi, la Editura Bucovina. 65. Gavril Rotică (1881-1952), poet, învățător la Câmpulung Moldovenesc, colaborează la diferite reviste literare cu creații lirice. Autor al volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917), 1920, Paharul blestemat, 1924
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a fiert, zarzavatul se scoate și se adaugă orezul spălat. Când orezul este fiert, se potrivește de sare, apoi se dă deoparte, se drege cu gălbenuș bătut și zeama de lămâie. La sfârșit, se servește cu pătrunjel tocat fin. CIORBĂ RĂDĂUȚEANĂ Punem la fiert o găină de casă sau un pui din comerț în apă cu puțină sare, o ceapă și un pătrunjel. Separat radem doi morcovi pe răzătoarea mică, apoi călim morcovul în 50 ml de ulei. Strecurăm supa, adăugăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Școala cu clasele I VIII Nr. 5 Rădăuți, Receptarea mesajului patriotic al textelor lirice eminesciene (1984, 1989). În această perioadă este corespondent la presa locală, publicând în paginile cotidianului "Zori noi" (Suceava) articole referitoare la viața școlii și a comunității rădăuțene. Activitatea institutoarei Răduța Vasilovschi se bucură de apreciere profesională. Alături de alți oameni ai școlii din Bucovina, este reprezentanta județului Suceava la Congresul Educației și Învățământului, în presa locală i se publică articole despre activitatea sa profesională iar la împlinirea a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
articole și își propunea să dea atenție folclorului, comoară neprețuită a neamului nostru. Se cerea ca toată corespondența, cărți și reviste la schimb, să se trimită pe adresa D. Vicol - A. Cucu, str. Episcopiei 6, Rădăuți. * Muguri, mult așteptata revistă rădăuțeană, a apărut, aducândune un colț din cerul curat al literaturii bucovinene. Această revistă are rolul să primenească arena literară din nordul țării, atât de viu disputată de certuri și vrăjbi inutile. Lupta prietenilor mei pentru această revistă îmi este cunoscută
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de dinainte de Primul Război Mondial, profesorii Emanuil Isopescu, Theodor Zub și Mihai Vicol sunt custozii acestor biblioteci, care se îmbogățesc an de an prin donații, achiziție și schimb. Războiul și incendiile repetate afectează grav și bogatele fonduri documentare ale liceului rădăuțean. Cu sprijinul statului, sub conducerea directorului Emanuil Isopescu, biblioteca de aici se reface treptat. Documentele de evidență a mișcării de carte, fără a avea întotdeauna acuratețea, exactitatea și pedanteria din perioada austriacă, evidențiază o grijă deosebită pentru carte și bibliotecă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
1952) și înstrăinate, când își începea și la noi domnia „sabia necălăuzită de carte” a „puterii temporare”. Informații și date interesante despre epurarea acestei biblioteci și arderea cărților sale, în 1948, ne oferă profesorul Nicolai Pomohaci, fost elev al liceului rădăuțean, în lucrarea Din viața unui universitar, vol. 2, București, Editura Ceres, 2002. În proza memorialistică Hazard, p. 1315, autorul evocă salvarea unui tratat de vinificație, tipărit de dr. Josef Bersch, în 1889, la Viena, lucrare impozantă, cu 780 de pagini
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
științifică românescă. După Primul Război Mondial, mai bine de un deceniu, Librăria de Carte Germană Schledt întreține o bibliotecă de împrumut (publică), cea mai mare, pare-se, din oraș, având 3 500 de volume. În Puncte de reper la Antologia rădăuțeană din 1943, E.Ar. Zaharia afirmă că în anii 30 Arcadie Cerneanu era inițiatorul unei biblioteci publice în Rădăuți. Fondurile documentare gestionate astăzi de către noi sunt interesante, dincolo de valoarea lor cultural științifică, și prin unele însemnări făcute de cititori anonimi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]