77 matches
-
Încălzi sobița. În seara aceea ne-a dat proprietăreasa niște cartofi ca să mâncăm ceva, iar a doua zi dimineața tata a Început să se intereseze dacă mai erau rădăuțeni. La casa de cultură s-a format imediat un comitet al rădăuțenilor și am aflat că la școală erau foarte multe familii cazate, bătrâni care pur și simplu nu au cu ce să supraviețuiască. Și-mi aduc aminte că părinții și ceilalți comunitari ai orașului Rădăuți mai tineri au fiert o ciorbă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe drum; vă mulțumesc că mi-ați mai adus o cană cu apă fiartă” - ăsta era unicul produs alimentar; nu exista nimic să mănânci, ceva cald... doar bucăți de sfeclă și apă fiartă... Țin minte că au venit niște cunoscuți rădăuțeni care știau că tata este meseriaș și i-au zis: „Natan, tu ai putea să rămâi aici la Iampol, să te angajezi la fabrica de zahăr ca meseriaș; ar fi o soluție pentru tine”. Și tata a spus: „Sub nici un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu apă atât cât doriți să iasă de groasă și se mai fierbe puțin până dă în clocot (cantitățile se pot dubla). Se poate asezona cu coriandru sau mentă (așa se face în rețeta turcească). Neapărat să o încercați! Ciorbă rădăuțeană INGREDIENTE: * 1-2 bucati piept de pui (1kg), * 2-3 morcovi, * 2-3 cepe, * 2 ardei grași, * 1 țelină potrivită, * 1 conopidă, * 2 rădăcini pătrunjel (sau păstârnac), * 1 căpățână de usturoi, * 2-3 linguri de oțet, * 3-4 litri de apă, * 4-5 gălbenușuri, * 400-500 grame
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
VIII, 7, 164-168; Constantin Fântâneru, „Primăvara în țara fagilor”, UVR, 1939, 1; Vintilă Horia, „Primăvara în țara fagilor”, G, 1939, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 822, Ist. lit. (1982), 906; Ion Șiugariu, „Izvoare”, RFR, 1943, 1; Iulian Vesper, în Antologie rădăuțeană, îngr. și pref. E. Ar. Zaharia, Cernăuți, 1943, 134-135; Radu Enescu, Destinul Aspaziei Ciobanu, TR, 1957, 22; I. Vitner, Creație și sinteză, GL, 1957, 26; Cornel Regman, Al cincilea mit, VR, 1957, 7; Radu Popescu, „Glasul”, CNT, 1957, 30; Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
ciclurile de versuri Văpăi lunare și Fragmente și schițe. SCRIERI: Poeme, îngr. și pref. Teofil Lianu și Ion Marțian, Cernăuți, 1937. Repere bibliografice: M. Niculescu, „Poeme”, U, 1937, 294; Traian Chelariu, „Poeme”, GBV, 1937, 5 060; E. Ar. Zaharia, Antologie rădăuțeană, Cernăuți, 1943, 24-25; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Literatura română din Bucovina, Cernăuți, 1995, 116-117. G.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289973_a_291302]
-
5-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 135; Călinescu, Ist. lit. (1941), 852, Ist. lit. (1982), 938; Alexandru C. Ionescu, Poezia lirică română contemporană, București, 1941, 203-212; George Drumur, George Voevidca, primul poet bucovinean, „Bucovina”, 1942, 349; George Voevodica, în Antologie rădăuțeană, îngr. și pref. E. Ar. Zaharia, Cernăuți, 1943, 136-137; Ciopraga, Lit. rom., 261; Ist. teatr. Rom., II, 61; Grațian Jucan, Epigramistul George Voevidca, CRC, 1976, 5; Iordan Datcu, Autobiografia unui poet, CRC, 1979, 48; Lucia Olaru Nenati, Centenarul unui poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
fost considerat „întâiul poet modernist al Bucovinei” (Perpessicius). SCRIERI: File de poveste, îngr. I. Negură și V. Posteucă, Cernăuți, 1936; Haiducii, București, 1938. Repere bibliografice: Iulian Vesper, Luceafărul poeziei bucovinene: Mihai Horodnic, „Orion” (Rădăuți), 1933, 6; E. Ar. Zaharia, Antologie rădăuțeană, Cernăuți, 1943, 14-19, 22, 62-64, 128; Perpessicius, Opere, VIII, 77, X, 257-258; Corbea-Florescu, Biografii, 259; Scriitori bucovineni, Suceava, 1992, 51-52; Grigore Bostan, Lora Bostan, Literatura română din Bucovina, Cernăuți, 1996, 84-85. G.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
Prea Sfințitul Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a avut loc la Sfântul Nicolaie Domnesc. Îmbrăcați în costume tradiționale, mirii erau cu totul deosebiți: Lakșmy într-o rochie de mireasă din Sri Lanka iar Gruia, care de baștină e bucovinean, în port rădăuțean. Înconjurați de semeția rudelor din Vicov, mirii au avut parte de o nuntă pitorească. Cred că de la nunta domniței Ruxanda cu Timuș Hmelnițki, împresurat de atamanii mustăcioși cu moț pe capetele rase, Biserica Domnească n-a mai văzut asemenea ceremonie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de securitate au tras în țăranii care se opuneau colectivizării forțate și au împușcat 5 tineri la care martor îngrozit a fost și colegul nostru Rusu Titus. Prin anii 1948-1949 a fost un numar masiv de arestări din rândul intelectualilor rădăuțeni, între care și profesorul Ilie Vișan, învățători, avocați s. a. însă prigoana s-a extins și în rândul tineretului, cănd intro noapte, pe la sfârșitul anului școlar, trupele de securitate specializate, au intrat în internat și au ridicat unii elevi din clasele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
articole și își propunea să dea atenție folclorului, comoară neprețuită a neamului nostru. Se cerea ca toată corespondența, cărți și reviste la schimb, să se trimită pe adresa D. Vicol - A. Cucu, str. Episcopiei 6, Rădăuți. * Muguri, mult așteptata revistă rădăuțeană, a apărut, aducândune un colț din cerul curat al literaturii bucovinene. Această revistă are rolul să primenească arena literară din nordul țării, atât de viu disputată de certuri și vrăjbi inutile. Lupta prietenilor mei pentru această revistă îmi este cunoscută
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dolari. Cele mai mari pierderi le-a suferit județul Câmpulung Moldovenesc, de unde au fost rechiziționate 1.122 capete însemnând 105.005.736 lei/40.002 dolari 1. În același an, un număr mare de bovine au fost luate de la gospodarii rădăuțeni, cele 985 de capete ridicate reprezentând 9.2184.180 lei/36.873,6 dolari.2 În perimetrul județului Rădăuți au fost numeroase abuzuri și acte de violență, plângerile făcute ulterior de cetățeni fiind o dovadă în acest sens. Una dintre
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
000 lei/42.000 dolari.3 "Cetățenei Ileana Ungureanu din Rădăuți, în ziua de 4 mai 1944, soldați sovietici turmentați i-au luat calul de pe câmp. Unul dintre soldați vorbea bine românește, amenințând-o că o împușcă."4 Din gospodăriile rădăuțene, reprezentanții Armatei Roșii au ridicat cu forța 800 de capete de cabaline, în valoare de 120.000.000 lei/48.000 de dolari; la aceasta se adaugă și cele 700 de capete schimbate, rezultând astfel un prejudiciu de 1.500
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
a însemnat 772.474.021 lei/308.989 dolari. Creșterile de efective semnalate de documente se cifrează la 12.587 capete față de anul anterior. Din acest număr impresionant de animale luate de sovietici, peste 80 % au provenit din gospodăriile țăranilor rădăuțeni, acest procent ridicat însemnând 11.136 capete, în valoare totală de 645.186.430 lei/258.074,5 dolari 3. Cu un procent mai redus de pierderi, urmează județul Câmpulung Moldovenesc, pagubele acestuia însemnând 2.116 capete estimate la 122
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Orașului Rădăuți i-a susținut cererile către autoritățile centrale, inclusiv înființarea de clase paralele cu limba de predare în română, pe lângă clasele germane ale gimnaziului. Numele lui E. Hurmuzachi dat liceului de azi, este un gest de recunoștință al locuitorilor rădăuțeni în epocă. Vă felicit pentru ideea de-a alcătui un dicționar istoric. De asemeni că lucrați la Monografia Școlii Normale din Fălticeni 211. Volumul Știința în Bucovina (I) rămâne în proprietatea Dv., eu obținându-l gratuit. În clipa când va
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Colocviu”, „Pagini bucovinene”, „Floare de gând”, „Lucrări științifice”, iar după 1989 la „Buciumul”, „Demiurg”, „Jurnalul literar” ș.a. În 1971-1973 a redactat publicația dactilografiată „Dor”. Editorial a debutat în 1933 cu Rostiri tari, plachetă scoasă împreună cu Arcadie Cerneanu. A întocmit Antologie rădăuțeană (1943), a îngrijit ediții din scrierile lui Ioan Slavici, Horia Bottea, a publicat o piesă de teatru, Conștiința („Bucovina literară”, 1944), având alte șapte în manuscris (Năluca, Primul Mușatin, Matei înțeleptul, Viviana, Acul bate, Maura în munți, Acoperișul), a tradus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
l’étude du „dor” roumain, Cernăuți, 1943; Opinii europene despre dor, București, 1943; Alborada (Poezii gotice), îngr. Ion Derșidan și Paul Magheru, pref. Mircea Zaciu, Reșița, 1998. Ediții, antologii: Ion Roșca, Semne-n scuturi, pref. Mircea Streinul, București, 1937; Antologie rădăuțeană, pref. edit., Cernăuți, 1943; Ioan Slavici, Atitudini și mărturisiri, pref. edit., Timișoara, 1975; Horia Bottea, Game și pendulări, pref. Geo Bogza, postfață Ilie Radu-Nandra, Cluj-Napoca, 1983 (în colaborare cu Ilie Radu-Nandra).Traduceri: Adela Popescu, Between Us, Time, ed. plurilingvă, Washington
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
după lungi frământări în plan cultural și național, învestit cu multă speranță românească și nu numai, Obergymnasium vom Radautz s-a transformat în liceu clasic, în anul 1878. La 18 octombrie 1880, a fost dată decizia imperială prin care gimnaziul rădăuțean s-a întregit cu clase din cursul superior. Aceasta a fost aplicată din anul școlar următor, cu clasa a V-a. Primii elevi de la Gimnaziul din Rădăuți au obținut bacalaureatul în anul 1885. În acel an, au reușit să treacă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
superior. Aceasta a fost aplicată din anul școlar următor, cu clasa a V-a. Primii elevi de la Gimnaziul din Rădăuți au obținut bacalaureatul în anul 1885. În acel an, au reușit să treacă examenul de maturitate 11 elevi de la instituția rădăuțeană: Ștefan Sbiera, Florian Lupu, Johann Plach, Max Hofmann, Emil Helwig, David Hart, George Gallin, Oscar Timmel, Eduard Hexel, Heinrich Brichze și Abraham Harth. În anul 1900 a luat ființă Institutul de Creștere Națională „Ștefan cel Mare”, la ale cărui statut
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
a fost condus o vreme de egumenul Sfintei Mănăstiri Putna, Teofil Patraș. În această perioadă, cu multă osârdie au fost colectate sumele necesare ridicării unui internat pentru elevii români din jurul Rădăuțiului, care ar fi dorit să urmeze cursurile cunoscutei instituții rădăuțene. Internatul și-a deschis porțile în anul 1905, având 30 de elevi înscriși și a purtat numele de Internatul de Băieți Români Ort. Or. din Rădăuți. Primul director al internatului a fost dr. Ipolit Tarnavschi, remarcabil membru al comitetului Filialei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
Acest lucru se întâmpla în anul în care, Karoline și Natalie Brichze, înființau Privat Mädchen Lyzeum in Radautz, al cărui prim director fost Valerius (Wilhelm) Serfas, adus de la Obergymnasium vom Radautz Până la Marea Unire din anul 1918, directori ai liceului rădăuțean au fost Ernst Rudolf Neubauer profesorul de istorie de la Cernăuți, care a predat în capitala Ducatului Bucovinei, la liceul la care a învățat și Eminescu, directorul cunoscutei publicații „Czernowitzer Zeitung” , Henrich Klauser, Gabriel von Mohr și Ioan Chelariu, acesta din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
Isopescul primul director de după 1918, la generațiile de învățăcei care au împânzit zona și lumea, se întinde o vârstă culturală, care îmbina avantajele și neajunsurile manifestate din multitudinea civilizațiilor care au intrat în contact pe teritoriul Bucovinei. După 1918, liceul rădăuțean s-a transformat treptat, din liceu german, în liceu românesc și Secția română a liceului a devenit secție principală, iar cea germană s-a desființat treptat, până prin 1922. Atunci are loc adoptarea numelui de Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi”, sub conducerea corpului
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
Fete, numit mai târziu „Elisabeta Doamna”. Tradiția existenței unui schimb de profesori, sau profesori cu ore de predare în cele două instituții liceale de învățământ din Rădăuți, s-a păstrat până azi. Aceasta fost o perioada dificilă din existența instituției rădăuțene, când unii profesori germani și evrei nu au suportat șocul transformărilor, numite de unii istorici „românizare” și au parăsit instituția rădăuțeană pentru a preda la licee particulare (german sau cel evreiesc) sau chiar de a pleca, după o vreme, din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
instituții liceale de învățământ din Rădăuți, s-a păstrat până azi. Aceasta fost o perioada dificilă din existența instituției rădăuțene, când unii profesori germani și evrei nu au suportat șocul transformărilor, numite de unii istorici „românizare” și au parăsit instituția rădăuțeană pentru a preda la licee particulare (german sau cel evreiesc) sau chiar de a pleca, după o vreme, din România. Unirea din 1918, urmată de regăsirea fiilor neamului într-o țară în plină transformare, a creat la cei mai mulți români sentimente
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
se întreprind excursii la Cernăuți și în tară, toate conturând tradiția culturală pe care, acum, o invocăm la acest liceu. Iar profesorii Ilie Vișan și Nicodim Ițcuș și el absolvent de „Hurmuzachi” au continuat în anii 1930-1940 să sprijine școala rădăuțeană din pozițiile lor de prefect de județ sau de inspector școlar șef. Această epocă se sfârșește odată cu apusul regimul carlist și adaugă la destinul tragic al multora dintre tinerii rădăuțeni care, împreună cu familiile lor, au cunoscut rigorile războiului, unii au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
de „Hurmuzachi” au continuat în anii 1930-1940 să sprijine școala rădăuțeană din pozițiile lor de prefect de județ sau de inspector școlar șef. Această epocă se sfârșește odată cu apusul regimul carlist și adaugă la destinul tragic al multora dintre tinerii rădăuțeni care, împreună cu familiile lor, au cunoscut rigorile războiului, unii au fost deportați, alții repatriați, evreii au fost trimiși în lagăre, alții au fugit din țară, sau au fost omorâți datorită bombardamentelor. Între anii 1941-1944, cursurile au fost mult afectate de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]