286 matches
-
de Sao Paulo, Brazilia); Lotusul și lumea indiană de Ludmila Volna (Universitatea Carolina, Praga); Imageria florala în „Portretul lui Dorian Grey” de Oscar Wilde, de Rebeca Cordero Sanchez (Universitatea Complutense, Madrid); Politică etalării: Josip Broz Tito și florile de Nenad Rădic (Universitatea Belgrad); Apă reginei Ungariei - o adiere de rozmarin de Istvan Rakoczi (Universitatea ELTE, Budapesta); Text, context, subtext în „There Is a Garden în Her Face” al lui Thomas Campion de Charles Moseley (Universitatea Cambridge) etc. Cele trei zile intense
Frânturi lusitane - Erudită participare românească la un congres despre flori by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5248_a_6573]
-
Dragoș din Ardeal, de au sfătuit de l-au primit cu toți boierii, vornicii de oaste, și moșnenii ce au fost venit cu el aice, și le-au dat și moșii pentru locuința lor, iar apoi mai sus s-au rădicat de pe vremea domniei lui Estrate vodă Dabija." Bîrfitor din fire sau, să zicem, iubitor de adevăruri crude, Sion zgîrie banii de aur pînă le iese arama: "Varlaam. Moldoveni de la ținutul Botoșani, de vreo 80 de ani rădicați la boierie; dar
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
țiitorul lor de socoteală, boierii lui Sion, cei mai mulți învrăjbiți cu spița lui, rămîn bătuți de vînturile care i-au adus și i-au dus de prin Moldova: "Elefter. Năpaste grecească și acesta Moldovei, venit în domnia lui Mihai vodă și rădicat la boierie." Degetul care arată e al lui Neculce, poantele ale lui nenea Iancu. Rău o pățesc Kantacuzinii, vîrîți în încurcate dușmănii de familie. Rețin un fragment de autobiografie, în legătură cu înainte pomeniții vel-boieri: "Bunică-mč, muma tătîni-meu, fiind soră cu Safta
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
părțile Răsăritului s-au dus, precum puțin mai sus am semnat, unde și pre armeni și pre parți până la Arvile au supus. De acolo, iarăși câtvași trecând, iarăși gătindu-se bine de oștire, au mers către Asiria, împotriva ovreilor, carii rădicase cap împotriva romanilor ce să afla în Eghipet, la Chiriiani, care zic că au fost ucis ovreii până la 40.000 de oameni, și nu numai atât au făcut, ci și carnea ucișilor au mâncat și cu sângele lor pe obraz
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
Tit-Vespasian, dintr-al doilea an al împărăției lui până la al optsprezece, adecă a lui Traian ce era atunci, numai ce trecuse ani 34, și nu să domiriia nici și-aducea aminte ce pățise; că atuncea ei iar sculându-se și rădicând cap, au mers asupra lor acel împărat Tit, fiind de la Hristos ani 72 și, ocolind Ierusalimul și cetatea, o au fărâmat, și biserica cea mare ce avea atuncea ovreii o au ars și o au stricat, și au tăiat atuncea
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
vincolo di ciascun individuo con îl tutto a cui și sottomette e da cui attinge îl valore stesso della propria individualità - e che Croce definisce "la buona individualità - è sostituito dalla "cattiva individualità", ovvero la rottura di quel legame. La rădice della cattiva individualità, Croce la ritrova nei vizi della storia nazionale (tra cui l'incapacità della classe dirigente nazionale), nelle teorie socialiste e nell'idea di "lotta di classe". În questo climă proliferano programmi politici di ogni tipo mă tutti
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pur dev'essere vinto da me, e che minaccia di soverchiarmi, e spesso mi soverchia, e che pure io confido sempre di vincere o rivincere. Se îl male, se l'errore fossero una semplice illusione, se non avessero le loro rădici o ragioni positive nel differenziarsi dialettico delle forme spirituali, la lotta contro di essi sarebbe ridicolă, per mancanza d'avversario. A me, insomma - è la conclusione dell'articolo di Croce che è senza dubbio uno dei suoi scritti più intenși
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
609. 28 Gentile prosegue affermando che questo è stato l'oggetto costante del contendere "delle nostre discussioni - dolci nella memoria - le quali ebbero per effetto îl solito effetto di tânte discussioni filosofiche: che cioè mettessero sempre più salde e profonde rădici negli animi noștri le opposte esigenze a cui obbedivano da una parte la tua distinzione, e dall'altra la mia avversione ad essa, e și facesse quindi più reciso, șu questo punto, îl nostro dissenso. E tu, se ți șei
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
doreau schimbarea raporturilor sociale în interiorul raporturilor de putere ale regimurilor liberale italiene. Note 1 Maurice H. Dobb, Economia politică e capitalismo, Einaudi, Torino, 1950, p. 250. 2 Stein Ungelvik Larsen, Bernt Hagved, I fasciști un opera indispensabile per capire le rădici e le căușe di un fenomeno europeo, Ponte alle Grazie spa, Firenze, 1996, p. 50 . 3 Gheorghe Dimitrov, La Terza internaționale, Romă, 1945, pp. 4, 6. 4 Lev Trotsky, Ecrits 1928-1940, vol. ÎI, Quatrième Internaționale, Paris, 1958, pp. 5-6. 5
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
capitalismo, Einaudi, Torino, 1950. Felice, de Renzo, Le interpretationi del Fascismo, Editori Laterza, Bari, 1995. GRAMSCI, Antonio, ENZO, Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă, 1973. Stein, Ungelvik Larsen, Bernt, Hagved, I fasciști un opera indispensabile per capire le rădici e le căușe di un fenomeno europeo, Ponte alle Grazie spa, Firenze, 1996 . Togliatti, Palmiro, Raporto sul fascismo, Datanews editrice, Romă, 1955. Togliatti, Palmiro, "A proposito del fascism" (1928), în Societa, nr.4,1952. Trotsky, Lev, Ecrits 1928-1940, vol. ÎI
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
cap, cum vă văz și cum mă mai vedeți, de-am făcut ceva! Peșcheș am dat, balgi-bașlâc am dat, cu leahu nu m-am încuscrit, la moscal prietini n-am avut, pielea prostimii nu o am luat, monastiri n-am rădicat, ci numai o pustie de teatru; cu pâra n-am umblat, hotarele le-am păstrat, se pot vedea și astăzi, pământul l-am însămânțat, l-am arat, l-am adus la sapă de lemn, am scos untu din el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ospiti puzza di fumo di sigarette e quiete. Tiro l'angolo del merletto con becchi d'inchiostro E la stradă și vede bianca e soffice Come sfilatino inzuppato d'acqua. L'aria è febbrile ove I castani și pettinano le rădici insieme Al canto del suonatore ambulanțe. Sul muro pieno di solchi e locandine da circo, Îl glicine di bronzo s'è ossidato. Solo gli uccelli liberi beccano ancoră premure Dai miei palmi unti di sciroppo di mentă Della primavera dove
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
luat unele obiecte pe care le-a dăruit mânăstirii Strehaia, domnul Constantin Brâncoveanu exclamă:“ Auziți, boieri, cu jafuri și cu nedreptăți face pomene” și continuând rechizitoriul, domnitorul exclamă: „Dar până când aceste jafuri să le faci, clucere Costandine? Eu te-am rădicat și te-am făcut slugeru mare , comisu mare și cluceru mare, al șaselea scaun al divanului și te-am miluit și te-am ținut credincios”. După ce rezumă fraudele comise în trecut, sub alți domni de el, tatăl său și alții
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
Șerban Cantacuzino”. Și curg cuvintele cele mari și de suflet întăritoare și împăciuitoare: „și făcură socoteala că, Constandin logofătul Brâncoveanu este neam de-al lui Matei Vodă și are și alte bunătăți, blândețe, știință de carte și altele, să-l rădice pe dânsul Domn, ca și om este în vârstă de va putea chivernisi domnia cum se cade, în vreme ce țara este ocolită de oști și de primejdii. Și aleseseră pe Constandin Logofătul Brâncoveanul să le fie domn și să rădicară cu toții
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
-l rădice pe dânsul Domn, ca și om este în vârstă de va putea chivernisi domnia cum se cade, în vreme ce țara este ocolită de oști și de primejdii. Și aleseseră pe Constandin Logofătul Brâncoveanul să le fie domn și să rădicară cu toții din curtea domnească și merseră la Mitropolie, unde este obiceiul de a pune domnii. Și îndată ce au sositu acolo au strâns oștile și au trimis un boiariu de au chemat pe Constandin Logofătul Brâncoveanu de la Curte, că rămăsese acolo
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
quarto giorno di festa sotto îl tiglio în fiore E îl bimbo non vuole ancoră nascere Nella greppia în fasce d'oro. Invano avete inventato îl forcipe, Îl bisturi ed îl parto indolore; Intorno al tavolo operatorio Și seccano alla rădice i mandorli selvatici. Îl travaglio continuă giorno e notte, L'unghia del tempo rășchia a sangue L'immagine maternă sulla cartolina. -Veendo souvenir! urlo nei megafoni E și precipitano a ricevere La razione promessa di felicità Maghi, mentaliști e una
MONADE (3) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353076_a_354405]
-
luat unele obiecte pe care le-a dăruit mânăstirii Strehaia, domnul Constantin Brâncoveanu exclamă:“ Auziți, boieri, cu jafuri și cu nedreptăți face pomene” și continuând rechizitoriul, domnitorul exclamă: „Dar până când aceste jafuri să le faci, clucere Costandine? Eu te-am rădicat și te-am făcut slugeru mare , comisu mare și cluceru mare, al șaselea scaun al divanului și te-am miluit și te-am ținut credincios”. După ce rezumă fraudele comise în trecut, sub alți domni de el, tatăl său și alții
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
tensión, antes citada, capaz de lograr el interés del lector consiguiendo cași aislarlo de șu micro mundo. El éxito, entendiendo por tal la aceptación y valoración positiva del lector, de todo relato -como de alguna manera viene a decir Cortázar- rădica en que debe ser antes vivido, sentido e interiorizado por el propio autor. Es él quién hace o debe hacer o convertir las cosaș ordinarias en aventuras extraordinarias capaces de abstraer la atención de los lectores. Ahí rădica la notoriedad
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
decir Cortázar- rădica en que debe ser antes vivido, sentido e interiorizado por el propio autor. Es él quién hace o debe hacer o convertir las cosaș ordinarias en aventuras extraordinarias capaces de abstraer la atención de los lectores. Ahí rădica la notoriedad y el atractivo literario de estas propuestas. “ El Shock“ : La autora sumerge al lector en el siempre farragoso mundo que supone la adquisición de una vivienda. Con una trama sencilla, la autora va desgranando los entresijos de la operación
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
din timpul lui Mircea cel Bătrân din 8 ianuarie 1392, cu referire la Mănăstirea Cozia. Dar prima men- tiune documentara o găsim în ”Condica mănăstirii Cozia”, la 20 mai 1388, cănd Mircea cel Bătrân spune ”... a binevoit domnia mea să rădic din temelie o mănăstire ... la locul numit Călimănești pe Olt, care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udoba, pe care cu dragoste și multă osârdie, după voia domniei mele, l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri”. Călimăneștiul
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
asca. Lumină din lumina, adevăr prin adevăr, mulțumire și liniște sufletească pe acest pământ ,cu multă durere, dar și cu puțină bucurie. O nație care nu are o biserică strămoșeasca puternică, dar și un teatru în limba ei, nu poate rădica fruntea cu mândrie în lume. Frăție prin teatru, chemare prin glasul actorilor, iată ce ți doresc ție neamule!» Am arătat că, încă din copilărie, spiritul sau se oprise asupra paginilor din cărțile bibliotecii tatălui său care, după puterea lui de
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
la locul ce se chiamă Direptatea și i-au întrebatu pre toți : este-le cu voie tuturor să le fie domnu ? Ei cu toții au strigat într-un glas * În mulți ani de la Dumnezeu să domnești*. Și decii cu toții l-au rădicatu domnu și l-au pomăzuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu. Și de acolea luo Țtefan vodă steagul țărâi Moldovei și se duse la scaunul Sucevii...”. Portretul lui Ștefan cel Mare este de departe una dintre cele mai frumoase și expresive descrieri
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
aripă de înger. Că o străfulgerare, în gând, mi-au venit cuvintele lui Iisus: „... s-a nascut așa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.” Bătrânul scriitor, sorbind din ceașcă lichidul negru și amărui, citea în liniște revista, cănd rădicând privirea l-a văzut așezându-se la masa de alături pe tânărul care pierduse caietul.Acesta a scos aceeași revista din buzunarul haine, o deschise la pagina doi, si începu să citească, privindu-l pe sub sprincene pe Dorul Dorian. După ce
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
și-n vis o carte și-ți cresc aripi far’ de moarte *** Le biblioteche scavono fontani nella colanna dell’ acrobaleno. I libri ci sono dai piovi, la loro formă la cambiano gli occhi delle stelle. I libri ci sono le rădici del sole impastato nel pane delle parole. I libri aperti vestano la mattina con un riso giovenile. Îl libro dona i tranquilli e tira nella assa delle ombre quelli smarriti. Leggendo scivoli facilmente nelle barche del Sole, bevi dal nettaro
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
Mai este un alt pasaj, unde tot d. Mihălescu spune că au venit samsari pentru ca să mijlocească să dea carăle de rechiziție. Și mai este un al treilea pasaj important unde d. Mihălescu zice: "Eu, d-lor senatori, cred că am rădicat numai un mic colț al acestei scabroase cestiuni". Acest cuvânt poate nu este cunoscut de toți, da, cuvântul scabroasă cestiune este sinonim cu scandaloasă cestiune. Prin urmare onor. d. senator Mihălescu zice: "Am rădicat o parte a vălului ce acoperea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]