32 matches
-
în 1876 și având 2720 de locuitori. Existau și aici trei școli rurale mixte, cinci biserici ortodoxe și una lipovenească. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Lespezi a aceluiași județ, comuna Ruginoasa având 2510 locuitori în satele Dumbrăvița, Rădiu și Ruginoasa; iar comuna Vascani având 3258 de locuitori în satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vascani. În 1931, zona a fost reorganizată în cadrul județului Baia, comuna Ruginoasa cuprinzând cu satele Costești, Dumbrăvița, Gringești, Petrișu de Jos, Petrișu de
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
Ruginoasa; iar comuna Vascani având 3258 de locuitori în satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vascani. În 1931, zona a fost reorganizată în cadrul județului Baia, comuna Ruginoasa cuprinzând cu satele Costești, Dumbrăvița, Gringești, Petrișu de Jos, Petrișu de Sus, Rădiu și Ruginoasa; iar comuna Vascani a fost desființată, satul Vascani trecând la comuna Hărmănești. În 1950, comuna Ruginoasa a fost arondată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași, preluând și satul Vascani de la comuna
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,24%). Pentru 2,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Roman și era formată din satele Rădiu, Șofrăcești și Trifești, cu 1829 de locuitori. În comună existau două biserici și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Brănișteni, formată din satele Brăniștenii de Jos, Brăniștenii de
Comuna Trifești, Neamț () [Corola-website/Science/301690_a_303019]
-
din sus taie dreptu la vale pisti vale Țipilovii într-o buză de piscul spre Apus, care are buză de piscu, are și o culme de dial pi dinainte. Și tot la dial pin dumbravă pe den sus de un rădiu ce să chiamă Cruhlecu și ieșind din dumbravă peste cîmp în drumul Sobarilor la fîntîna lui Hrițcal, unde este și o cruce mare de piatră din sus de drum". (Ibidem). Moșiile acestea s-au hotărnicit și la 20 sept. 1726
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară, de aceea și dealul și pădurea se zic: A LUI VODĂ.
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară, de aceea și dealul și pădurea se zic: A LUI VODĂ.
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]