302 matches
-
opiumul popoarelor! Ei bine, eu cred în existența farfuriilor zburătoare! Poftim! (...) M-a urmărit tot drumul un... rinocer... de-acasă și până aici... E-acolo, acolo, jos, la intrare. Are aerul că vrea să urce încoace.“ Zgomot, trepte năruindu-se, răgete furioase, nor mare de praf orbitor... ,,Uite-l. E-acolo! Da știu că-i uriaș! Se-nvârte-n cerc. Hai, vino să-ți vezi rinocerul. Biată fiara, tot mugește și se-nvârte de colo-colo. Ce-o vrea oare? Oh, uite
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
de la fereastra, pe rinoceri, strigând: ,,N-am să vin cu voi, nu, nu! Rușine să vă fie!“. Zgomotul foștilor colegi și prieteni, ajunși animale cu corn în frunte, atinge parametri apocaliptici. Apoi, că printr-o minune dumnenezeiască, apare Daisy și răgetele sunt anihilate de vocile cristaline ale unui cor de copii. Vestea pe le-o aduce Daisy este în notă celor anterioare: ,,Botard s-a făcut rinocer (...) Trebuie să fii în pas cu timpul. Astea au fost ultimele lui cuvinte de
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
putea vedea și ține în mână cu diferite prilejuri. Deci, luminat de o inspirație divină, foarte senin, începu negocierile, așa cum învățase de la nomazi. Pentru început îi arse un șut năprasnic piticotului care se holba la el. Imediat însă regretă, cu răgete, această inițiativă. Dihania părea făcută din beton și nici nu se sinchisi de acest tratament mai puțin diplomatic, în timp ce Costel se străduia, chircit de durere să-și lingă șlapii. Nici acum nu a avut noroc. Din mormanul de ciment ieși
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
puternice, se zăreau doar luminile intermitente de poziție, totul era în așteptare, oameni, copii, animale de dincolo de corturi, focuri de-ai fi zis că ești la noi în Muscel de “focu' lui Sumedru”, nici vorbă de așa ceva pe-aici, niște răgete sau urlete înăbușite și un cort mare la care așteptau să înceapă “procesiunea”, să-ți expună de la un televizor regulile “jocului” de către organizatori, unde “protocolul” primirii celor de afară cerea să-ți dea puțintică caldură pentru a-ți dezmorți oasele
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
capra din verdeață, Pe motiv că-i totdeauna mare săltăreață. Pisicile ce miaună noapte-n frunzișuri, Făcură specializarea de “Veneția tufișuri”, Iar cele elegante ce își pun fundiță, Organizară “Facultatea de Codiță”. Iar măgarul mereu încăpățânat, Înființă o Universitate: “Multe răgete prin sat”, Și tot zbierând aiurea “Iha! Iha!” , stivă, Făcu a doua specializare de “Salivă”. Catârul dorind s-arate că nu e prost, Întemeie o “Universitate fără rost”. Câinele care lătra la intrare, lângă scară, Începu să studieze la “Marea
“FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENŢIATĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1459874308.html [Corola-blog/BlogPost/368340_a_369669]
-
școală! Ș-acu’ hai, să vă văd! Cum ieșim dă-n borș, că mă certai și cu nevastă-mea azi dimineață pă chestia asta și parcă văd că iar dorm la birou cu... ăăă... cu... singur! Tăcerea fu ruptă de răgetul mânios și răgușit al finului Fănică Sharkiss, un tembel, oricum ai fi luat-o, însă și el extrem de devotat familiei: - Nașuuu, săr-mâna, da’ dacâ-m’ dai submarinu’ lu’ matali, iau io niști băeț’ d-ai meiii, ne ducem în Chinezia aia
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401461689.html [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
eului, pentru că sufletul este un abur viu, o purificare a eului pregătit pentru călătoria în Univers, cu totul diferit de fumul înecăcios pierzător de viață. Clipele egoului sunt un țârâit veșnic, o scurgere a timpului într-un infinit cosmic unde „răgete lungi / Pornesc din ocol” (Pastel, 1965:38). Substantivul participial onomatopeic, la plural, „răgete”, urmat de adjectivul „lungi”, creează un spațiu în care teama de natură este continuă, un produs al nostru și o întărire a poetului tocmai pentru a se
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
călătoria în Univers, cu totul diferit de fumul înecăcios pierzător de viață. Clipele egoului sunt un țârâit veșnic, o scurgere a timpului într-un infinit cosmic unde „răgete lungi / Pornesc din ocol” (Pastel, 1965:38). Substantivul participial onomatopeic, la plural, „răgete”, urmat de adjectivul „lungi”, creează un spațiu în care teama de natură este continuă, un produs al nostru și o întărire a poetului tocmai pentru a se înțelege că eternitatea este continuarea unei alte vieți lipsită de sunetul „dogit” al
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
zile) de minciuni sfruntate transmise într-un circ de două parale pe care chiar astăzi îl trăim. Între ei sunt șefi respectați (nicidecum iubiți). Majoritatea sunt însă huliți. Mai pe față sau mai pe ascuns, mai cu periuța sau cu răgete le leu ne acceptăm șefii și în insignifianta țărișoară a cărei munți aur poartă ca noi să cerșim din poartă-n poartă, România. O prezentare telegrafică ne-ar putea da o imagine a marilor șefii în decursul vremurilor. Prin anii
UN REGE FĂRĂ REGAT REPLICĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409479104.html [Corola-blog/BlogPost/360118_a_361447]
-
recunoscut pentru marile sale realizări dar și pentru deschiderea către știință, fiind așadar foarte apreciat de partidul care-l numise director. Ca să nu mai vorbim de manierele și diplomația sa, recunoscută în toată urbea. Sile bătu sfios la ușă, ascultă răgetul directorului, apoi intră plin de speranță: - Ce-i băi pulache ai crăpat fasolea-n tine și acu’ vii să-ți tragi bășinile la mine-n biro’!? Cunoscând însă foarte bine firea șugubeață a directorului, Sile nu se impacientă, ci spuse
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_spiridon_mihai_batog_bujenita_1385458210.html [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
elementare: Răul, Moartea, Iubirea. Printre ironii, priviri tandre, scamatorii, tumbe, acrobații, răzbat duhurile întunericului, monstrul latent din fiecare. Slăbiciunile firii căzute, egoismul, lăcomia, vanitatea, patimile și păcatele sunt mai puternice. Instinctele tiranice îi conduc pe eroi spre violență și crimă. Răgetul fiarei, dincolo de misterioasa ușă a circului la care bat personajele așteptând să fie angajate, e un semn prevestitor pentru ceea ce se va întâmpla. Finalul seamănă durere și moarte. Dar noi părăsim spectacolul printre baloane colorate, paiete și lumini sclipitoare. Nu
Spectacol de Top la TNB: Marele Bufon Caramitru și Clovnii lui Matei Vișniec by LUDMILA PATLANJOGLU () [Corola-website/Journalistic/105814_a_107106]
-
povești. Moș Lică i-a adus lui Beldie un fel de nuia care semăna cu numele său, destul de lungă și subțire! Acesta era semnul că devenise ciurdar! Chiar dacă vitele sunt necuvântătoare, atunci când se reîntâlneau fiecare își salutau vechile cunoștințe cu răgete prelungi. Astfel că se realiza un fel de concert de ciurdă, ceea ce era semn bun pentru ciurdari. Acest concert mai însemna că vitele se vor uni în mici grupuri ceea ce le va ușura munca ciurdarilor, după cum avea să-i explice
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
toată lumea, apărut în anul 1992, la Editură Humanitas. La pagina 273 există un fragment revelator: Pe strada mea, într-un noiembrie aspru și sumbru, cete de legionari, incarnând toată bestialitatea și întreaga prostie a cosmosului, treceau cântând nu știu ce cântec, (un răget de fier), cu vorbe de fiere și fier, scuipând fiere și fier, figuri de fiare înlănțuite și înfierate. În luna noiembrie 2012, un tânăr politician neatent și nelămurit, pe nume Mihail Nemțu, a citit la o adunare electorală poezia lui
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Impresii_de_peste_ocean_dan_petrescu_1362559416.html [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
depuse flori de cei care trec pe aici, urci câteva scări păzite de doi lei,”Leii noștrii” cum îmi explică Lashante, leul fiind simbolul țării, dar și unul dintre simbolurile budhiste, el reprezentând puterea și forța, calitatea învățăturilor numite uneori "Răgetul Leului". La baza lor, un mic eleșteu este gazdă pentru câțiva pești colorați și a două sau trei gâște sălbatece urmărite cu atenție de pe margine de un crocodil ce așteaptă momentul potrivit să le înhațe. Am așteptat și eu ceva
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 6 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1361783970.html [Corola-blog/BlogPost/352055_a_353384]
-
lucru normal și sănătos, de altfel. Talestri zâmbi și urcă treptele din câteva sărituri. Ținti privirea către mare. La mică depărtare, se vedea o corabie suspectă. Melestri era și ea pe punte. - Uite dușmanuul! se auzi vocea ei ca un răget și sări asemeni unei tigroaice spre gardul de la marginea corabiei unde se vedea o umbră. Din câteva mișcări, Talestri ajunse lângă ea. Melestri îl luă pe omul, nu prea făcut, în brațe, și-i făcu vânt peste bord. Prințesa o
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1442520426.html [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
de luptă”, tună răgușit Colonelul. „Nu ridicați niciodată mîna spre ele. După ce i se va grefa un braț nou, camaradul vostru își va aminti cu siguranță, ha, ha, această mică lecție. Următorul!”. Din nou tunetul grăbit al picioarelor monstruoase și răgetul ascuțit, gîlgîitor, al cămilei de luptă aflate în parametrii normali. De data asta corpsmanul își ținu brațele pe lîngă corp și cămila îi hăpăi capul. „Mi-e teamă că un cap nu se poate grefa”, rînji Colonelu uitîndu-se chiorîș la
Șobolanii Spațiului by https://republica.ro/c-obolanii-spac-iului [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
timp? Dibuiți un salvamar! Chemați 112! Oare trăiește? De unde să fie?! N-avem nici un doctor?! Aflat de mult lângă trupul zvârlit de furia mării, mă ridic. Ca la școală îmi salt brațul rostind abulic Prezent! Ființa întreagă îmi urlă! Un răget de fiară îmi vine să scot! Năstrușnica formă inertă este-așteptata... iubita-mi... soția... Cui pot s-o revendic?! Mi-e luată! E dusăăă! Mutată în sufletu-mi lărgit de durere, tornada de-afar-a plecat! E liniște-acum! Mă doare tăcerea. * Liniile frânte
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475391294.html [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
cu votcă din cartofi îi sminteau în bătaie pe mai sobrii nemți? - Hai, că m-am scos, trecu ultimul gând prin capul lui Picu, înainte de a repezi un picior în ușa cârciumii. Intră cu un aer triumfător și dădu un răget de mai mare dragul: - Băi, nea Titi, bagă una mare-n nafura ei dă viață! Numitul nea Titi, patronul cârciumii, pe numele lui de familie Cataroiu zis și Fleașcă, un om cu nebănuite resurse de psiholog, nu se lăsă intimidat
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1419500141.html [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
păsărele, soare, să tot trăiești... O secundă avu impresia că are halucinații deși nu băuse nici jumătate din pet. Un fel de fulger negru îi trecuse prin fața ochilor, iar pantoful drept îi explodă. Cu tot cu jumătate din laba piciorului. Scoase un răget de durere și intră în comă cu regretul că nu terminase berea... S-a trezit așezat pe un pat mai curat decât își amintea că dormise vreodată, destul de confuz și cu piciorul drept bandajat. O fată drăguță îi zâmbea prietenos
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1487244198.html [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
triumf. O maree de bere, țuici, șprițuri, mici, cârnați și fleici la grătar, manele, mame disperate că le dispăruseră pruncii în mulțime, tați cu burțile peste bermude, râgâind sonor, extrem de mândri și fericiți, scandaluri și înjurături, pumni, bastoane de la poliție, răgete, ochi vineți, un tzunami (hai, că se poartă!) de pungi și resturi, câini și cerșetori cu stocul făcut pentru câteva zile, în fine, totul așa cu cere datina moștenită și respectată cu strictețe din moși strămoși. Domnul Țonel Czep, fost
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414518591.html [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
publicat în Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012. Lecții de viață despre instrumentele muzicale Partea III. -Ce sunt instrumentele muzicale, Învățătorule? -Ele sunt niște cutii sonore, care reproduc diferite sunete umane, din natură, unele ritmuri, chiar si țipatul sau răgetul animalelor. -Dar muzică ce folos are ? -Prințesa mea, întrebarea asta este dificilă... dar am să încerc să-ți răspund. Muzică e ca și graiul omenesc, care exprimă bucuria, tristețea, euforia, elanul, dinamismul energizant al oamenilor. -Și de ce nu ajunge atunci
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/suzana_deac/canal [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
râzi, să sari, să dansezi, să plutești ... Citește mai mult Lecții de viață despre instrumentele muzicalePartea III.-Ce sunt instrumentele muzicale, Învățătorule?-Ele sunt niște cutii sonore, care reproduc diferite sunete umane, din natură, unele ritmuri, chiar si țipatul sau răgetul animalelor.-Dar muzică ce folos are ? -Prințesa mea, întrebarea asta este dificilă... dar am să încerc să-ți răspund. Muzică e ca și graiul omenesc, care exprimă bucuria, tristețea, euforia, elanul, dinamismul energizant al oamenilor.-Și de ce nu ajunge atunci
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/suzana_deac/canal [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel"). Echivalentele toamnei sunt memorabile mai ales prin modulațiile sonore "bucium", "târție", "răgete", "sună dogit", care converg spre un vaier cosmic dezlănțuit. Prezența sinesteziilor se afirmă în această poezie descriptivă, elementele vizuale ale pastelului fiind transpuse în analogii auditive ce stârnesc plăceri, volens nolens, relația poet-societate implică nu rămânerea nemijlocită la fenomenul senzorial
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia_0.html [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
a aruncat în spinare un tăciune aprins; blana ursului a luat foc pe loc, transfor¬mând animalul într-o torță vie... A luat-o ursul urlând cu focul în spate către Valea Viei, apoi către Piscu’ Porcului. Minute în șir răgetele lui s-au auzit pe vale, stârnind câinii din Chiceră, Măgură și Pleșcioară, care - la oi, care, tot așa - la porumbi ca și Floricel. Au găsit pădurarii animalul mort, cu pielea făcută scrum, la câteva zile după ce se răspândise în
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
Toate Articolele Autorului Nu mi-a rămas decât să te iubesc în tăcere precum izvorul ajuns în câmpie scăpat de suspinul stâncilor de plânsul ploii de zdrențe de lună și săbii de soare de umbre ascunse pe cărări trecătoare de răgetul cerbului chemându-și perechea din verdele crud crescut din uitare... și-acolo cu porți deschise voi vedea liniștită zarea și marea așteptând tot mereu îmbrățișarea căci viața clipe dulci n-are cât petale la o floare.... Referință Bibliografică: Petale / Elena
PETALE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1420403974.html [Corola-blog/BlogPost/376659_a_377988]