349 matches
-
Tu, ce-ai cântat și eu, ce-o să ascult. O să dispară armonia-n trupă Și sunetul va fi pierit demult, Iar cântecul s-o pierde în tumult, Când zgomotul urechea o astupă. De va plesni și firul din arcuș, Vor răguși toți îngerii și sfinții, Cum balamaua scârție în uși Și în sertare se coclesc arginții, Iar fructele prea verzi de corcoduș Ne strepezesc și sufletul și dinții. MONOPOL Această iarnă are-aceeași formă Ca orișicare glaciară eră, Iar soarele de foc
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1455020081.html [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
producere a semnalelor acustice, cu ajutorul vaporilor sau aerului comprimat. [ engl. tyfon]. Aceste aparate sunt sub formă de goarnă mai mare, se folosesc în general la nave, sau în porturi pe timp cu ceață, semnalizând poziția intrării în port.] navei sunând răgușit de două ori, pfu, pfu. Radu văzu gestul iubitei sale și începu să zâmbească. Bătrânul lui tată dormea de ceva vreme în spate, legănat de mișcarea mașinii. În autoturism era cald și plăcut. Radioul tocmai difuza în surdină o melodie
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
mașina alunecă singuratică pe șoseaua lină; doar gâjâitul aparatului de radio, ce-și pierde postul din când în când lovește liniștea apăsătoare. - Nu mai plânge, nu ai ce face! Toate se întâmplă că așa trebuie să se întâmple. Cu vocea răgușită de cancerul care-l mănâncă pe dinăuntru, Mircea încearcă să îmi șteargă lacrima care nu se mai usucă de o vreme, de când veștișle rele ne-au invadat viața... - Lasă-mă să plâng, Mircea, că așa m-am născut, cu lacrima
O VIAŢĂ ÎNTR-O CLIPĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 by http://confluente.ro/O_viata_intr_o_clipa_violetta_petre_1363716505.html [Corola-blog/BlogPost/345332_a_346661]
-
completat mătușa, aproape poruncitor. - Aud, aud, am răspuns fără convingere în glas, impacientată de reluarea discuției despre Ovidiu. - Te pup, pa! a rostit ea laconic, influențată de tonul meu un pic expeditiv. - Și eu mătușă, am răspuns cu o voce răgușită de emoție. De când se prăpădise mama, tata mă încredințase mătușii, nutrind probabil speranța, că făcuse cea mai bună alegere. Ea mă crescuse de la o vârstă fragedă, iubindu-mă ca pe o fiică, fiindu-mi prietenă și confidentă în același timp
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485361547.html [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ZORI Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zori grăbiți să mai adape iezi din fântâna crinilor famelici. Ramuri scuturate de diezi răgușesc printre dactili feerici. Vine o pădure descărnată de mistreți, de lupi, de urșii bruni. Vine și-o secundă spintecată de morișca ploilor de luni. Simt miros de algă și de mentă în oglinda timpului pervers. Luna a îmbătrânit într-o
ZORI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1473777964.html [Corola-blog/BlogPost/373907_a_375236]
-
Mgar, dar se va rupe căruța: Leană, cu-un așa tâlhar, o să facă scârța-scârța. O-ntrebai pe doda Lala: cum pot să-l despart de ea? - "Vin rece să-i dai cu oala, să răcească, draga mea! Când Prian va răguși, spune-i că de boală va scăpa Să sugă lapte de la măgăriță, nașe-sa Ana-i va da". După-o lună, poate... două,Prian mi-i răgușit, copt; A-nghțit vreo zece ouă, când Leana-i vâdu ăst pont: - Dragul meu
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dupa_fapta_siu_rasplata_marin_voican_ghioroiu_1372526961.html [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
rece să-i dai cu oala, să răcească, draga mea! Când Prian va răguși, spune-i că de boală va scăpa Să sugă lapte de la măgăriță, nașe-sa Ana-i va da". După-o lună, poate... două,Prian mi-i răgușit, copt; A-nghțit vreo zece ouă, când Leana-i vâdu ăst pont: - Dragul meu, suferi și-i rău; ochii de durere-ți ard... Ca să capeți glasul tău, Ana să-ți dea lapte cald! .................................................................................... A tot supt Prian, la Ana , lapte bun
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dupa_fapta_siu_rasplata_marin_voican_ghioroiu_1372526961.html [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
ar fi vrut să adoarmă imediat, gândurile se intersectau în valuri, fără reținere. Urma o zi cu o întâlnire deplină. Din dormitorul vecinului de la etajul ei se auzea o muzică de nocturnă radio, cineva cobora scările apăsat, un câine lătra răgușit în dreptul ferestrei. Se făcuse aproape cinci. La zece trebuia să fie la serviciu, la o bancă din oraș unde era economistă. Atât ceruse învoire. Apoi îl va suna pe Bogdan, îl vor lua pe Tudor și vor petrece seara, împreună
PROMISIUNEA DE JOI (II) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_ii_gina_zaharia_1359481198_essh7.html [Corola-blog/BlogPost/348892_a_350221]
-
anunțată de secretara liceului chiar înaintea intrării la ultima oră, că doamna director vrea să-i vorbească personal în biroul domniei sale. Era emoționată. Nu știa despre ce este vorba. Ajunsă în fața secretariatului, ciocăni timidă la ușă. - Intră! Se auzi vocea răgușită de la tutun a secretarei, o doamnă aflată în pragul pensionării. - Doamna director este în birou? - Da, poftiți, vă așteaptă, răspunse indiferentă femeia. - Mulțumesc. Ciocăni și la ușa directoarei și auzi aceeași invitație. - Bună ziua, doamnă Ivănescu, am aflat de la doamna secretară
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385119465.html [Corola-blog/BlogPost/372333_a_373662]
-
Articolele Autorului Aur parfumat pe ramuri merii Îngerii din ceruri îi mângâie Coboară-n târguri cavalerii serii Lăsându-și slobozi, caii lor în frâie Adie blând zefirul de mătase Fragile punți se unduie ușor Speriind cocoșii de pe case Și cântă răgușit în urma lor Se adună norii pe generic Cum sosesc vapoarele în radă Descărcând în fiece ogradă, Sicrie mari de întuneric Referință Bibliografică: Înnoptare / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor
ÎNNOPTARE de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Innoptare.html [Corola-blog/BlogPost/355591_a_356920]
-
ne-a înrobit.Zbucium crud de frunză arsăDin sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsăRugina peste poteci.Fierbe vinul în butoaie,Fum din coșuri se ridică,Curge timpul în șiroaie,Peste noi urme aplică.Unul strănută de zor,Altul e mai răgușit,... XXIV. ARS POETICA, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011. Șchioapătă un vers în noapte Printre lacrimi conturat, Ritmul lui pierdut în șoapte Pagini multe-a inundat. De sub aripi consecvente Care găzduiesc căldură, Peste veac
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
nerăbdare în sânul familiei sosirea grupurilor de colindători mari. Grupurile de colindători mari erau formate din 6-14 persoane. De regulă se strângeau cât mai mulți deoarece colindele erau lungi și pretențiile gazdelor deosebite, încât ca să nu obosească și să nu răgușească, ceea ce ar fi periclitat calitatea cântecelor, grupul se împărțea în două subgrupuri numite PEUCI. În afară de colinda de la fereastră când intrau în gospodăria omului și cea de la plecare, celelalte colinde le cântau pe strofe, pe rând. O strofă o cânta o
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
M-a impresionat, că acest „tinerel” se învârtea ca un titirez îndemnând tinerii manifestanți și scandând tare „Jos comuniștii!”, „Voi m-ați dus de-acasă!”, „Studenții! Noi suntem cu voi!” (cred,că de teamă, că nu-l vor auzi comuniștii, răgușise.) A venit la mine, ne-am cunoscut, cum s-ar zice „mai oficial”, și de atunci suntem prieteni nedespărțiți. Din martie, Iacob locuiește în „Bojdeuca mea” așa, ca am avut prilejul să-l cunosc foarte bine. Mi-a povestit, că
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474966806.html [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
are importanță, că tot nu se vede nimic. Să nu uităm însă că suntem în țara tuturor posibilităților. Prin urmare... Cam pe la Sfântul Ion când deja dădeau semne de oboseală până și cei mai vajnici petrecăreți iar în grajduri vitele răgușiseră de atâta zbierat și cădeau de foame, cel mai bun prieten al oamenilor, televizorul, transmite o știre zguduitoare. Un mare cântăreț de manele, până acum necunoscut, moare călcat de tramvai. Era ce-i drept cam beat și, de fapt, fusese
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405097966.html [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]
-
cu ochii roșii și ciocul deschis din care iese o limbă lungă. Preda lovește cu disperare. Ciocul acvilei rupe arma în două. În clipa următoare căpitanul este înfășurat de limba acesteia și purtat prin văzduh. Din gâtlejul vulturului ies croncănituri răgușite de tresar stâncile din apropiere. La asemenea zarvă întreaga suflare din cetate iese care mai de care cu ce apucă în mână. Dar oare cine se poate întrece cu forțele întunericului? Uriașa pasăre croncane cu aripile larg deschise planând pe deasupra
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
cu ușa deschisă. -Ce face, Gogu, de nu mai vine? m-a întrebat într-un târziu și grăbită s-a sculat și s-a îndreptat spre ieșire. Ajunsă în bătătură, am auzit vocea lui tataie, care de atâta strigat era răgușită. Mamaia, speriată a luat-o la fugă. Eu mergeam încet de data aceasta. Uitasem pur și simplu de tataie tot privind-o pe vaca noastră cum suferea. Când am prins-o pe mamaie de la urmă, era deja în bucătărie. Tataie
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
iar, norocul, dotat din greu viril, feroce cum mă exciți cu ciocul, cu fermecata-ți voce de-s gata să mă risc: Hai, fă-mă...fericită! Ca să te fac și eu! Emise (C)orbul, în sfârșit, din plisc, cu glasul răgușit de-ai bătrâneții bași și de frustrările prin ani: -De unde, pana mea, cucoană, bani pentru prea scumpul caș? ... Mai bine ia o caramea - rest la margarină, căci eu fac insulină ... Referință Bibliografică: RETROFABULĂ... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
RETROFABULĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Retrofabula_romeo_tarhon_1327560848.html [Corola-blog/BlogPost/360571_a_361900]
-
are importanță, că tot nu se vede nimic. Să nu uităm însă că suntem în țara tuturor posibilităților. Prin urmare... Cam pe la Sfântul Ion când deja dădeau semne de oboseală până și cei mai vajnici petrecăreți iar în grajduri vitele răgușiseră de atâta zbierat și cădeau de foame, cel mai bun prieten al oamenilor, televizorul, transmite o știre zguduitoare. Un mare cântăreț de manele, până acum necunoscut, moare călcat de tramvai. Era ce-i drept cam beat și, de fapt, fusese
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Eradicarea_gripei_porcine_mihai_batog_bujenita_1375436576.html [Corola-blog/BlogPost/364202_a_365531]
-
golgota cu-aceeași veche cruce și simt că n-am ce drum să mai aleg. Dar florile speranței le culeg și le sărut întruna,ca să nu se usuce. Resping orice durere îmi aduce bătrâna resemnare pe care o reneg. Am răgușit? Nu-mi pasă. Vesel cânt și chiar dacă n-am aripi, un tineresc avânt către frumosul țel dorit mă poartă. Las amintirea-n pace și chiui în acum cu sufletul în flăcări, spărgând orișice poartă o aflu încuiată pe-orice drum
VESEL CÂNT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1471149936.html [Corola-blog/BlogPost/365213_a_366542]
-
ci de o carte. Câteodată, în momentele mele de singurătate, cu ochii închiși, cu inima revărsându-se de prea multă emoție estetică, repetam în șoaptă, ca pe o incantație, ca pe o mantră izbăvitoare, aceste cuvinte din romanul „Lorelei”: „Cânt răgușit pe sub ferestrele casei tale, cum cântă copiii italieni pe străzile orașelor noastre, în mizeria frumuseții lor cu ochi mediteranieni. Cânt cu mâna întinsă sub cer, ca odinioară cei neîmpăcați la răspântii de drum: Ascultați, voi toți, bucuria și durerea mea
DEMOAZELĂ LA ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Demoazela_la_scoala_centrala_de_fete_corina_diamanta_lupu_1331822220.html [Corola-blog/BlogPost/354803_a_356132]
-
19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cea mai tare gospodină din curte, Doamna Găină, s-a trezit de dimineață cu multe probleme-n față: - Cotcodac, vai, cotcodac, nu mai știu ce să mă fac! Puișorii mi-au fugit, cocoșul a răgușit, n-am să pot sta să clocesc dacă grijile îmi cresc! Chiar atunci, venind din piață, apăru vecina Rață: - M-am trezit cu noaptea-n cap să cumpăr niște dovleac, să fac două-trei plăcinte, c-am un bobocel cuminte! - Vai
AJUTORUL (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416360223.html [Corola-blog/BlogPost/384625_a_385954]
-
strane”. La primirea în casă, acestea cântă alternativ. Cântatul alternativ a fost adoptat dintr-o necesitate obiectivă: în timpul cât o strană interpretează o strofă, cealaltă se odihnește, ,,îș’ trage sufletu’ ”22. Chiar și așa, mult timp după ce colindă, băieții sunt răgușiți, mai ales că ultimul cântec, ,,Ziorile”, se cântă continuu, de la un capăt la altul al satului, în timp ce clopotele bisericii bat, fiind foarte solicitant din punct de vedere vocal, deoarece se cântă afară, în aerul ,,tare” al nopții de iarnă. Preuca
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
scrum Și-ntr-un răvaș, uitat la colț de drum, Un vis pribeag prin pânze de ispită. Trudind, cu-nsingurarea-i hărăzită, Deșiră umbre dintr-un vechi album Și-ascultă șoapte pline de parfum Sfidând chemări din lacrima zorită. Când un oracol, răgușit de vreme, Peceți așează pe-un destin durut Ce calcă rătăcit, printre blesteme, Tu, vis pribeag, ce-n taine-ai dispărut Arată-te, vorbește-mi, nu te teme, Că-ntr-un „sfârșit”, e noul „început”! Limassol, Cipru, mai 2012 Referință
SONETE (II) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 by http://confluente.ro/Sonete_ii_georgeta_resteman_1337717513.html [Corola-blog/BlogPost/358214_a_359543]
-
pe frunte și nasul nefiresc de subțire reflectorul îi lucește pe chelie iar tata nu-și mai încape în piele de fericire micuța cerșetoare micuța cerșetoare și-a plecat ochii sfioasă apoi a început să vorbească și vocea ei groasă răgușită ca a unui bărbat care fumase la greu toată viața m-a impresionat mișca repede mâinile prin aer în timp ce vorbea din mâinile ei subțiri a ieșit o undă rece de spaimă i-am pus mâna pe căpșorul negru uită-te
Poezie by Ofelia Prodan [Corola-website/Imaginative/9249_a_10574]
-
nu intra pieptănul în ea. Din cauza asta, bietul Hapciurică era mai tot timpul tuns scurt, indiferent de anotimp și răcea fercvent, poate și din cauza genelor, nerezistente la frig, ale tatălui său. Așa că mai tot timpul anului copilului îi curgeau mucii, răgușea și strănuta, de ziceai că-i sar ochii din cap. De aici și porecla. Afaceristu’ era unicul copil al Marghioalei lui Vătrai. Zic „unicul” pentru că femeia era nemăritată. Bietul taică-său, Ilie Vătrai, n-o avusese decât pe ea, pentru că
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]