21,569 matches
-
vei și câștiga cele foarte mari”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XXII, 6-10, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 325-326) Martirii - mijlocitori înaintea lui Dumnezeu pentru noi „Ei, martirii, pot cere iertare pentru păcatele noastre, ei care au spălat păcatele lor, dacă au avut, în sângele lor propriu. Ei sunt martirii lui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au încins creștetul cu cununa martiriului (...)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XIX, 3-4, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 318) „Avem și noi de dus o luptă! Lupta împotriva poftelor firii! Nu se scoală acum împotriva noastră oamenii, ci se scoală poftele trupului. Nu ne poartă război tiranii și împărații, ci ne
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
predici de Sfântul Ioan Gură de Aur”, Editura Buna Vestire, Bacău, 1995, 530 pp. 34. „Din ospățul Stăpânului”, Introducere, traducere, note și comentarii de † Irineu Slătineanu, Editura Adonai, București, 1995, 190 pp. 35. „Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență”, volum realizat de diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, 361 pp. 36. „Cateheze baptismale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, 130 pp. 37
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
părțile Casa Poporului, ierburi fantastice, bălării, mii de soiuri botanice se vor legăna leneș în vânt peste acoperișuri năpădite de lut. Se va circula doar aerian, imensul teritoriu, altfel parte a U.E., va fi declarat parc național, românesc desigur, băștinașii rămași - câteva mii - vor fi expuși, dimpreună cu obiectele de artizanat pe care le vor produce sub privirile vizitatorilor, mai cu seamă oale și ulcele. Dar dacă toate aceste previziuni sunt simple nerozii smucind mintea unui bucureștean asurzit de uruitul surd
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
sale, care nu țipau, nu răcneau, nu-și sfîșiau veșmîntul în melodramatice poze și nici nu executau salturi mortale pe trapezul "filosofemelor", pot fi legate mai curînd de o altă zonă a poeziei noastre actuale, afirmată cu oarecare întîrziere și rămasă (sperăm că provizoriu) în umbra "vîrfurilor" selectate inițial, de la M. Ivănescu la Nora Iuga și C. Abăluță. Eul auctorial nu are la aceștia tentația excepționalului. Se află în cauză un om obinuit, care se recomandă printr-un dramatism discret, printr-
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
inteligentă articulare a faptelor în structuri de semnificație, cu notarea paralelismelor, analogiilor, precedențelor și efectelor în durata lungă, istoria literară apare ca un domeniu complex și fecund. Ea ne provoacă prin descoperirea de probe, de manuscrise considerate pierdute ori scrisori rămase necunoscute (cum s-a întâmplat, nu demult, cu setul de epistole, de o valoare excepțională, din corespondența lui Eminescu și a Veronicăi Micle); dar farmecul său nu se reduce decât în primă instanță la victoriile arhivistice. "Mai presus de documente
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
atât de încercată pe care o reprezinți? Cum crezi că ar putea fi apărați mai bine? Perspectivele sunt foarte sumbre. Speranțele se sting pe zi ce trece. O spun cu tristețe dar nu cu deznădejde. Tinerii români părăsesc zona. Cei rămași ori se grupează în medii românești, în insule românești, ori părăsesc și ei zona cu timpul, ori cedează și se transformă în slugi ale stăpânului ungur. Este imposibil pentru comunitatea românească să supraviețuiască în condițiile în care zona este controlată
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
pe post de întăritor o singură dată ai uitat cheia în ușă pe dinafară și de-atunci ți-a fost frică de depărtările indefinite de ucigașii profesioniști de pruncii nenăscuți de călătorul zidit într-o odaie tu însuți printre cărțile rămase aiurea pe rafturi împrăfoșate erai ca acel miop care nu poate silabisi literele dar citește stelele noaptea vino adu universul aici în odaia mea dacă se mai poate conta pe adâncul morții tale ca pe miezul ruletei omenirii din uterul
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
multe lacrimi Pentru că așa se întîmplă la înmormîntările eșuate Cînd nu mai vin oficialii nici aceia care vor să se Fotografieze cu ei vin doar aceia care au De cine să se despartă pe cine să regrete Vin oamenii triști rămași singuri Ei reușesc uneori să-l vadă pe Sfîntul Petru Într-un colț al capelei după un castan după o cruce De granit moartea lor Va fi mai ușoară că vuietul mării Mai tîrzie decît întorsul acasă al ginerelui bețiv
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
El e mielul crud, pregătit. Mielul prostit. Da. Trupul - cobaiul, navigând prin râuri de sânge. M-am dezbrăcat de trup, de trecut - ca de o haină. M-am rupt de ceea ce-mi era pământ, stranie ancoră într-o lume rămasă străină, departe. Da. Trupul - abis în care alte dăți mă aruncam ca delfinii. Pe ordinea de zi aruncată pe foc: același trup - mai străin ca străinii. Am spus da suferinței. Și torturii și morții și subteranei și pierzaniei da am
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
lumini ori de noroi; Voi toți plecați cu mine spre apus, Iar eu răsar de-a pururea cu voi Doar lângă cer N-a fost să fie, clipa n-avea casă, Eu rătăceam pe dealuri, fără țel. Îndrăgostit de liniștea rămasă După plecarea toamnei de mătasă Spre naltu-nchipuirilor castel; Nici așteptarea nu știa să fie, Iarna părea doar un târziu de gând, O depărtare albă și pustie Cu trup de vânt și haine de stafie Spre care fuge vremea tremurând; Doar
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
îi visezi și stau cu ochii ațintiți spre tine oricând gata să te împuște poate că mâine universul se va lumina puțin măcar cât lumina unui chibrit aprins în visul unui om în spital poate că planeta este o fereastră rămasă întredeschisă ca cineva să poate privi prin noi în partea cealaltă la ofertă sunt suflete cu aer condiționat și geamuri electrice nu știu cine le cumpără îngerii sau diavolii oricum cineva dă mai mult poate că suntem aici ca într-un spital
Poezii by Ion Maria () [Corola-journal/Imaginative/4949_a_6274]
-
verde proaspătă ca iarba” vine la el să-l întrebe despre perși Eustache - așa-l cheamă o urăște pe Frida stă adesea pe un scăunel suflă într-o trompetă și scoate un vuiet monoton și câlțos ca lâna de oaie rămasă toamna pe câmp în scaieți ne asurzește pe toți când își curăță instrumentul din muștiuc în loc de salivă sar niște litere mici ca puricii și de neînțeles - am jucat totul pe o carte zicea eu nu mai scriu cu cuvinte scriu
Motanul by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/5146_a_6471]
-
celor vii Și îmi rămân captive În surâs Deși am ochi nu îi mai pot privi - îi văd Deși am mâini nu îi mai pot atinge - îi simt. Îi aud. Le caut șoapta Și mi-e dor de acei morți rămași vii În mine Eu, Cea care din întâmplare Deocamdată Încă nu Am plecat.
() [Corola-journal/Imaginative/5978_a_7303]
-
oricum n-o mai puteam lua, nici la dreapta, nici la stânga, așa că am început să mă cațăr pe el din greu, nedumerit, icnind, gâfâind, ocolind peșteri de beton, dâmburi de cărămizi, costișe de moloz, trunchiuri răsucite de țevi. Mintea opacizată, rămasă mult în urma evenimentelor catastrofale, mi-a dat de știre prea târziu că mă aburcam pe ruinele încremenite, mute, siderale, ale altui bloc căzut, din care nu răzbea nici o urmă, nici un ecou de viață. M-am cățărat astfel înainte până la altitudinea
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
chiar zece drepți ar fi destul, ba chiar cinci, sau trei, nu-i așa?, se tocmi mai departe cu abilitate dialectică Abraham, care, în afara umanismului, cunoștea și paradoxul grămezii. Mai ales că nu este cu putință ca, din aceia zece rămași, cu toții să fie niște păcătoși - de pildă copiii? Dumnezeu mormăi ceva și admise după o ezitare. - În sfîrșit, spuse Abraham savurîndu-și victoria anticipat, hai s-o lăsăm la un singur drept! Ce diferență este între trei drepți și unul singur
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
cămașa nemiloasă de gratii și nu se-aude decât sunetul ei până la nori. Bucîți din vas - Am început să arunc bucăți din trup, bucăți de carne ce nu-mi mai trebuie - nu le privi, sunt deja țărână! - și-n golul rămas, dacă mă iubești, așează-mi bucăți din sufletul tău. Bucăți de lumină fur noaptea din visul și de sub capul lui Dumnezeu. - Una câte una, așează-le, ca un zidar, leagă-le doar cu sângele meu, până când mă voi goli și
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
ce-a fost ce taină a crescut - săvârșindu-se sub haina-mi de carne, ce gesturi simple s-au adunat ca și cum aș fi șters o fereastră, în rotire mărind-o, deschizându-i lăcașul cel sfânt. 5. Sărutul celor de-acasă, rămași mai bătrâni între ziduri. Urma, în care-ți strecori piciorul și-l retragi zimțuit de ispite. Noaptea ca o limbă uscată trecând peste suflet, asprindu-l. Simplu, gestul acesta fugind în neant, linia de tren, în iarba înaltă. Albul din
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
mari decît ale unei femei care se bucură de protecția celor din familie. Dacă ați vedea cît curaj e pe fețele femeilor care vor să muncească în Spania. Își lasă familia acasă și se duc să facă bani pentru cei rămași. Însă dacă știi că nu-i poți lăsa singuri și dacă știi că depind zilnic de tine, iar la tine în oraș n-ai cum s-o scoți la capăt? Aud tot soiul de basme cu reconversia profesională, cu asistența
Căpșuni și sinucigași by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13150_a_14475]
-
întotdeauna cu apă rece, o oală de apă fierbinte îi era de ajuns. Iar vara, ca acum, nici nu trebuia să încălzească apa prea mult, era bună așa, doar călduță. În orice caz, cum folosea atât de puțină, ultima apă rămasă și-o turna pe spate mai caldă decât cealaltă - o, ce plăcută era această apă care-i curgea pe piele, la temperatura dorită. O cană de apă acoperea jumătate de corp, următoarea, cealaltă jumătate, și astfel - două căni cu apă
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
de trei ori la rînd! (microcosmosul reproduce macrocosmosul: aceeași e relația dintre televiziune și evenimentele planetare) A doua zi Înainte de Înviere. Cuscrul diabolic îi ia pe tineri la mare; “vă urez la amîndoi un Christos a-nviat anticipat”, le spune bătrînilor rămași acasă. După ce și-a înmormîntat un fiu, Niki realizează, difuz, că își pierde și fiica. A treia zi Ca o presimțire stilistică, un preludiu figurativ al viitoarei crime: Niki și Flo, față în față: colonelul cu un ciocan în mînă
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
de minciună, poltronerie și lipsa oricărui orizont. Nu de prosperitate e vorba aici, ci de supraviețuire. Nu toți tinerii vor dori să plece din țară, după cum nu toți sunt nefericiți în paradisul deșertic al pesedeilor. Dar unii, mulți, dintre cei rămași, ar putea lesne îmbrățișa o politică a extremismului violent. Cu astfel de învățăcei, ar fi de mirare să se întâmple altceva: cei incapabili să dărâme astăzi statuia lui Vadim se vor vedea confruntați mâine cu niște trupe paramilitare de toată
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
realizate de tatăl scriitoarei, clovnul Țăndărică, el însuși pasionat cineast amator - cîteva bizare storry-uri cinematografice, comentate cînd de mama defunctei scriitoare, cînd de sora ei vitregă, sosită în Elveția, ca turistă, din America Latină. Fotografiile de familie, mărturiile orale ale celor rămași, amintirile mamei, ale surorii, articulate într-o germană aproximativă în care se amestecă și frînturi de limbă franceză, spaniolă sau română, aparițiile scurte ale tatălui, imortalizat și el în propriile-i pelicule de „amator”, fragmente din emisiunile TV în care
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
plecat nu doar din țară, ci chiar de pe planetă! În schimb, atacul violent asupra creierelor n-a prididit nici o clipă. Programele de televizor sunt concepute după mintea unor oligofreni, cu văditul scop de a-i cretiniza și pe puținii cetățeni rămași imuni la atrocitățile morale pesediste. Vulgaritatea, superficialitatea crasă, exaltarea imbecilității, senzaționalismul de coteț, sexualitatea respingătoare sunt „ideile” promovate de absolut toate posturile de televiziune cu bătaie națională. Dacă-ndrăznești să le spui c-au coborât sub nivelul dughenelor de cartier
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
de ce să nu se profite de fiecare dată de o experiență, de o exersare, de un antrenament în de-ale furtișagului sau chiar ale furtului. O variațiune, mai în altă tonalitate, a aceleiași teme a distrugerii, căci în urma jefuirii, locul rămas o indică fără menajamente. Așa se face, că dintr-un institut de talie europeană, plin de succes și susținut financiar pe măsura strădaniei, deci susținut cu prisosință, investit cu puterea de a-și decide singur viața științifică, publicațiile, relațiile, colaborările
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]