116 matches
-
au trecut prin fața porții. Drăcoaica de Maria, care tot pendulase din candela improvizată de bunicul ei, dintr-o cutie de conservă, legată cu sfoară, se tot învârtea, cântând în jurul mesei, unde era așezat grupul de copii la umbra unui copac rămuros, caloiene, iene deschide portițele... și udă fetițele și cu o cană de apă le stropea pe participantele la ritual. Bocitoarele cu glasurile lor pițigăiate, numai a bocitoare nu semănau, când se simțeau stropite cu apa rece. S-au îndopat bine
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
Vulturul din aripi bate Munți albaștri de străbate. Este cald, e zi de vară, Vântul urcă și coboară, Se-nnegresc încet la soare Afinele rotunjoare; De la poale, de pe creste, Se-aud cântece măiestre. Și în astă zi frumoasă, În pădurea rămuroasă Cântă cucul de trei ori Pe coasta plină de flori, Cântă și mierla o dată De răsună valea toată; Gaițele-n zbor se lasă Cârâind în iarba deasă, Iar sub pini, pe o cărare, Pasc și zburdă căprioare. Urșii dorm, căldura
BISTRIŢA AURIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362968_a_364297]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > TEORETICĂ ÎMPLINIRE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1504 din 12 februarie 2015 Toate Articolele Autorului uneori alerg după ceea ce timpul sau intuiția îmi dictează că ar fi bunătate îmi place cuvântul. este prețios rămuros cu sensuri largi ca o insulă părăsită sau poate un estuar în care nimic nu se pierde totul trece și trece și trece amestec de prezent cu trecutul paznic într-un sirop amalgam de fructe exotico-banale se aude cum stânca
TEORETICĂ ÎMPLINIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363017_a_364346]
-
unui promontoriu de unde se întindea o panoramă de domeniul fantasticului. În zare se vedea poarta spre Oceanul Atlantic, apoi spre Polul Nord. Pe malul celălalt munți înzăpeziți, iar în laterale fiordul cu malurile sale înalte, din stâncă dură, pe care creșteau pini rămuroși, sau se ridicau casele orașului. Sub mine, în fața mea, la câțiva zeci de metri, pe stâncile de la mal, doi tineri mulinau de zor, încercând să prindă pește. Curiozitatea și nerăbdarea pescarului din mine, bolnav după pescuit și pește, m-a
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
Fără fragii de la poale, Fără cântece pe vale, Fără foșnete și șoapte, Fără stelele din noapte? Unde au fugit copacii? Unde au fugit, săracii, De-au rămas culmile goale, De le bate în rafale Vântul rece, nemilos? Unde-i codrul rămuros? Cine-a ascuțit securea, De a doborât pădurea?” Se întreabă un băiat, Stând în iarbă, supărat. Referință Bibliografică: UNDE AU FUGIT COPACII? / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2207, Anul VII, 15 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
UNDE AU FUGIT COPACII? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364150_a_365479]
-
prin coroana aplecată spre vilă pare a-i oferi protecție, prin trunchiul mai înalt decât aceasta pare a se aventura spre înălțimi, încercând să înscrie peisajul în miracolul cosmic. Lângă vilă pot fi admirați și alți copaci, ulmi bătrâni și rămuroși. Ne reține atenția, în mod deosebit, unul din ei cu tulpina și ramurile bifurcate succesiv. Când cobori de la vila prințului Nicolae un pârâiaș cade peste stânca terasată și izvorăște susurând din zidul de lângă magnolia bătrână ale cărei poale cresc aproape
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
în California de Nord. Cocheta pagodă de la intrare, pe cinci nivele, de culoarea lemnului de santal și a cireșului, înflorit la colțurile îndoite depe margini ca pentru un apropiat zbor - este aidoma unui străjer stingher ce cheamă complicități printre arborii rămuroși din preajmă sau printre tufele acoperite de un soi de pălării vegetale, verzui-închise, mătăsoase ce te îmbie la umbra-le binefăcătoare după osteneala de a fi admirat atâtea minunății, într-o zi care înainta cu repeziciune către vârful canicular atât
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
au trecut prin fața porții. Drăcoaica de Maria, care tot pendulase din candela improvizată de bunicul ei, dintr-o cutie de conservă, legată cu sfoară, se tot învârtea, cântând în jurul mesei, unde era așezat grupul de copii la umbra unui copac rămuros, caloiene, iene deschide portițele... și udă fetițele și cu o cană de apă le stropea pe participantele la ritual. Bocitoarele cu glasurile lor pițigăiate, numai a bocitoare nu semănau, când se simțeau stropite cu apa rece. S-au îndopat bine
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
ceea ce îți dorești cu adevărat se obține greu. Mai întâi am avut de trecut vămile celor trei încercări: vama lungului drum șerpuitor de pe întinsurile șesului, sub teroarea obositoare a arșiței văratice și mai rar într-o pace odihnitoare pe sub bolțile rămuroase ale pomilor străjeri ai șoselelor, traseu care m-a răsplătit din plin cu farmecul unui cer strălucitor, cu frumusețea binecuvântată a bisericilor, a grădinilor și caselor înșirate de-a lungul deschiderii carosabile, atât de diferite și totuși asemănătoare, de la foarte
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
era la vreun kilometru o poiana întinsă plină cu flori și fâneață. I se spunea a Lui Toader, că aici s-a spânzurat un consătean, cu mulți ani în urmă, de l-au găsit oamenii atârnând de creanga unui fag rămuros. Aici au venit, vezi Doamne, să adune flori de iasomie și băiatul a cules așa de bine florile, până a cules-o și pe a ei. Nu prea i-a plăcut cum a fost, nici ea nu prea știa ce
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
scuturând codița. - Skîîîîțțț! Na, c-am prins în poză și oițele cu berbecuții! Nu s-au oprit, au urcat mai sus, acolo unde se vedea pădurea. Aici au decis să facă popas. Au întins pătura sub un brad mare și rămuros, unde soarele încălzea puternic. S-au așezat să se odihnească. Era atât de cald, de le-a venit să facă și plajă. Și ce priveliște grandioasă aveau în fața ochilor. Poienile pe coamele munților, iarba verde răsărită de curând, vitele păscând
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
zid, / respirând spre câmpie. O dimineață ca mai demult. Și eu, / jumătate în vis, jumătate-n lumină. / Dar nu era decât marea / și iarăși marea în zori, /vitroasă, albă sub zare, / vibrând. / Și iată-mă înalt / Din nou lângă umbra rămuroasă a stâncii, / jumătate-n lumină / jumătate-n noaptea aceea incertă” (vol. Arhitectura visului, p. 46). Poetul pentru care „genunea fierbe jos și te așteaptă” (idem, p. 13), care simte „ceața, ce ne mână-ncet din spate” (vol. Culegătorul de alge
LIVIUS PETRU BERCEA, ÎNSEMNĂRI DESPRE POEZIA LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354303_a_355632]
-
puteam, să-mi dau seama după atâția ani, dacă era același tip vechi de tramvai, sau unul modernizat. Primirea în casa sa, un apartament cu două camere dintr-un cartier cu blocuri înalte și alei străjuite de copaci bătrâni și rămuroși, mai puțin de grădinițe cu flori, a fost una de rafinament, bun gust și eleganță. Nu am văzut flori prin grădinițele de bloc, pentru că de fapt era începutul primei luni a primăverii, luna ghioceilor și al narciselor, care încă nu
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
unui promontoriu de unde se întindea o panoramă de domeniul fantasticului. În zare se vedea poarta spre Oceanul Atlantic, apoi spre Polul Nord. Pe malul celălalt munți înzăpeziți, iar în laterale fiordul cu malurile sale înalte, din stâncă dură, pe care creșteau pini rămuroși, sau se ridicau casele orașului. Sub mine, în fața mea, la câțiva zeci de metri, pe stâncile de la mal, doi tineri mulinau de zor, încercând să prindă pește. Referință Bibliografică: NORVEGIA - NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
23 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CIOPLITORULUI Lui Vida Geza Cioplitor cu dalt ’ a porții de stejar fă-mă și pe mine doar un stâlp, măcar - să-i primesc pe oaspeți vesel și frumos să mă știe Lumea, codrul rămuros - și-un temei, de poți, ori o grinda grea casă să se ’nal te peste fruntea mea, să mă-ncerce vântul grindină, furtună, să viseze-n cuibu-mi stelele și luna - cioplitor cu dalta, meșter de poveste, în pridvor mai pune
ELOGIU CIOPLITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354183_a_355512]
-
timp s-audă și să creadă. ELOGIU CIOPLITORULUI Lui Vida Geza Cioplitor cu dalt ’ a porții de stejar fă-mă și pe mine doar un stâlp, măcar - să-i primesc pe oaspeți vesel și frumos să mă știe Lumea, codrul rămuros - și-un temei, de poți, ori o grinda grea casă să se ’nal te peste fruntea mea, să mă-ncerce vântul grindină, furtună, să viseze-n cuibu-mi stelele și luna - cioplitor cu dalta, meșter de poveste, în pridvor mai pune
ELOGIU PATRIARHULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354176_a_355505]
-
aniversările și sfeștaniile...” (Picior de plai). De asemenea, un motiv frecvent este „poarta orizontului”. Poemul „Răsăritul” este un pastel modern cu multe figuri de stil: „Cioburi de întuneric sar / Din vârful muntelui. / A urcat cerbul / Cu potcoave de lumină, / Coarnele rămuroase au sfâșiat noaptea, / Desantul zorilor.../ Stânca, în cerbicia ei milenară, / Freamătul copitelor toacă, / Peste râpele cu afini, / Slujbe în schitul toamnelor / Pe altarul florii de colț. // Se bate utrenia cărărilor neîncepute. O mantie...de general / Zorii îmbracă versanții, / Stampe epocale
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
-n valuri bărăganul pe trup îți mai șiroiește jiul oltul te mai înfășoară-n doine te mai doare prutul te mai răscolește tisa pașii tăi mai rătăcesc pe poteci umbroase sau pe creste semețe cerbii tăi încă își mai cresc rămuroase coarne? (te condamnasem că te ploconești prea mult în fata unora care te trec doar prin datorii și necazuri și nu am înțeles de ce trebuie să faci trei pași înapoi pentru unul înainte) ochii tăi sunt tot atât de frumoși și înțelegători
SCRISOARE(LA MULŢI ANI, ŢARA MEA) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359241_a_360570]
-
zi. Fiindcă în acea curte strâmtă nu se găsea niciun loc umbros în afară de spatele clădirii din față, ce adăpostea miliția raională, un grup de vârstnici s-au dus în curtea bisericii de alături, care, sub coroanele unor tei bătrâni și rămuroși, avea instalate bănci. Printre cei de față se aflau învățătorii Mihai Amza din Arnăuțeni, Gheorghe Marinescu din Sobăreni, Vasile Popescu din Marinești, Florea Vasilescu din Bușteni, Mircea Nistorescu din Negrui, iar în mijlocul lor, povestind mereu spre satisfacția celorlalți, Șerban Șerbănescu
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
care le șterg rapid, să nu mă fac de râs. Dar Dragoș observă, își trece brațul pe după umerii mei și îmi șoptește la ureche:”este doar un film”. Ne plimbăm prin zona mai îndepărtată a parcului, la umbra copacilor bătrâni, rămuroși, rămășițe ale pădurii ce îmbrăca în vremuri de mult trecute malurile Lacului Mare. Umbra care se intensifică o dată cu lăsarea întunericului și concertul păsărelelor ce se pregătesc de culcare îmi dau senzația de început de lume, iar singurătatea mă înfioară! De
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]
-
uită cum din zare Pe sub norii lunguieți Vin cu gălăgie mare Mii de grauri certăreți! Ciripind în limbi străine, În poiană cată loc Ca să știe orișicine C-aduc primăvara-n cioc. Și-uite-așa, întorși acasă, Se trezesc în dimineți În pădurea rămuroasă Uluiți de frumuseți. Le-a fost dor, iar bucuria E prea mare, că se-ntrec Să îmbrace-n cânt câmpia Și întreaga zi petrec! Referință Bibliografică: GRAURII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1506, Anul V, 14 februarie
GRAURII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341643_a_342972]
-
puteam să-mi dau seama după atâția ani dacă era același tip vechi de tramvai sau unul modernizat. Primirea în casa sa, un apartament cu două camere dintr-un cartier cu blocuri înalte și alei străjuite de copaci bătrâni și rămuroși, mai puțin de grădinițe cu flori, a fost una de rafinament, bun gust și eleganță. Nu am văzut flori prin grădinițele de bloc pentru că de fapt era începutul primei luni a primăverii, luna ghioceilor și al narciselor, care încă nu
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
ca gândul, cu soțu-i drag, prin vremi trecu, mai aprigă, dar și plăpândă, familia o susținu. O ghindă mică, într-o seară, căzu, prinsă-n zbor de-un vultur, zbură departe, hăt departe, la rându-i fiind bun sâmbur. Stejarul rămuros se-ntinse, cu umbra-i deasă protejând mulțimi de vietăți și plante și prin vârtejuri răzbătând. Ajuns acum copacul falnic și el rodi-ntr-o bună zi, cu sufletul plăpând, șăgalnic, pe ea astfel va nemuri. Îți mulțumesc, Treime Sfântă
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
nu mai aveam casă stăteam între tufe de iriși ...urăsc cumplit - dezlănțuit irișii - îi măcelăream cu infimele mele degete - microscopici păianjeni dezmorțiți fojgăiți - de lacome promisiuni... ...fiori se târau în sus - spre bărbie și gură și frunte - tenii monstruoase tentacular rămuroase - ieșite din abisuri - precum coșmarul krakenilor - umilite de urduroasa suveranitate a mâlului oceanic ...plângeam - deci - lacrimi călduțe de mâl - în mijlocul imemorialelor hălăduiri de mâl toți - din toate galaxiile ascultate cu ciotul - sângerând hidos - al conștiinței - toți mă implorau - servil să
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
Gutuiul Deși curtea bunicii era plină de pomi fructiferi, de arbuști și flori, de legume de toate felurile, în spatele casei, înalt și rămuros, străjuia un gutui. Doar verile mi le-a amintesc din toate anotimpurile, atunci timpul stătea în loc pentru mine sau derula foarte încet ață de pe mosor. Se pare că eram foarte mică, cu câțiva ani înainte de școală, pentru că am foarte clar
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]