52 matches
-
bunăvoință și mai potrivit este să spun că el pune causticitate, sarcasm, dar fapt este că, deschizînd o dispută, el țintește totdeauna la organele vitale ale adversarului, îi caută inima, ce mai încoace și-ncolo, neurmărind niciodată mai puțin decît răpunerea acestuia. Răpunere intelectuală, de bună seamă, dar cîți suportă bărbătește, loial, realitatea unei înfrîngeri, fie ea și Ťnumaiť intelectuală. Abia acestea, se pare, sunt suportate mai greu sau nu sunt deloc suportate, stîrnind uri de nestins, grele, compacte, răvășitoare, emanații
Legea inefabilă a jurnalului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7637_a_8962]
-
mai potrivit este să spun că el pune causticitate, sarcasm, dar fapt este că, deschizînd o dispută, el țintește totdeauna la organele vitale ale adversarului, îi caută inima, ce mai încoace și-ncolo, neurmărind niciodată mai puțin decît răpunerea acestuia. Răpunere intelectuală, de bună seamă, dar cîți suportă bărbătește, loial, realitatea unei înfrîngeri, fie ea și Ťnumaiť intelectuală. Abia acestea, se pare, sunt suportate mai greu sau nu sunt deloc suportate, stîrnind uri de nestins, grele, compacte, răvășitoare, emanații ale senzației
Legea inefabilă a jurnalului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7637_a_8962]
-
Andrei Oișteanu reface o parte din harta mentală a unei lumi, raportul, echilibrul masculin-feminin din interiorul acesteia. Analiza legendei Sfîntului Gheorghe e pusă în relație cu o temă mai amplă, cea a labirintului - autorul descoperă între apocriful creștin și istoria răpunerii minotaurului de către Te-zeu mai multe analogii semnificative. Cît despre labirint, acesta corespunde unui anumit discurs despre Cosmos și Haos, tema mare a cărții pe care autorul o afirmă drept un principiu al mentalității mitice în general. Extrem de subtil și
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
războindu-se pentru ea. Hipolita fusese „victima” unei duble răpiri, tandre și violente totodată, și, aidoma Desdemonei în fața lui Othello, se lăsase vrăjită nu numai de iubire, ci și de aura fascinantă a eroului vestit pentru faptele lui de vitejie - răpunerea câtorva monștri, printre altele. Bottom trebuie să interpreteze - într-o piesă a cărei intrigă implică și dragostea, și moartea - rolul lui Pyram, un nefericit care se sinucide din amor, dar ca și cum asta nu i-ar fi fost de ajuns, visează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
Furarea astrelor cu acesta un război cosmic în toată regula și, învingându-l (cu ajutorul lui Dumnezeu pe care, de fapt, îl suplinește, ca și Sf. Ilie în colindă), îl prăbușește în fundul mărilor. Sigur că paralele și chiar eventuale modele pentru răpunerea și legarea lui Iuda de către Sf. Ilie putem găsi în religiile și mitologiile Europei și Asiei. Este suficient să-l amintim pe Zeus care fulgeră și leagă în Tartar pe Titani : [...] Titanii Aprig izbiți se-ncovoaie, sub largul pământ îi afundă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
jertfei umane. Acest topos mi se pare important, dar nu esențial. Pentru mentalitatea arhaică, esențiale erau următoarele motive : principiul Haosului se opune oricărei creații, iar Demiurgul produce un act magic (care a îmbrăcat diverse forme, în spațiu și timp) de răpunere, alungare sau îmbunare a stihiei haotice, reușind să ducă la bun sfârșit creația - adică motivele notate de noi cu numerele 3, 4, 5, și 6 din „varianta Bandinus”. Pun în paranteză faptul că un pseudosacrificiu ar putea fi depistat într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cercuri concentrice - măslinul, patul, iatacul, palatul etc. -, având în „centrul de greutate” rădăcinile și trunchiul copacului sacru (Odiseea, XXIII, 214-288). în alte episoade ale textului homeric eroul va utiliza două instrumente, confecționate tot din lemn de măslin și tot în vederea răpunerii/organizării Haosului : o armă de răpunere a monstrului și o unealtă de edificare a corăbiei. „O boată verde de măslin” îi va sluji eroului pentru a-l răpune pe monstrul Polifem (Odiseea, IX, 414 și urm.). Și, ceea ce ne interesează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
etc. -, având în „centrul de greutate” rădăcinile și trunchiul copacului sacru (Odiseea, XXIII, 214-288). în alte episoade ale textului homeric eroul va utiliza două instrumente, confecționate tot din lemn de măslin și tot în vederea răpunerii/organizării Haosului : o armă de răpunere a monstrului și o unealtă de edificare a corăbiei. „O boată verde de măslin” îi va sluji eroului pentru a-l răpune pe monstrul Polifem (Odiseea, IX, 414 și urm.). Și, ceea ce ne interesează în mod deosebit, zeița Calipso îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
utilizarea vreunei membrane de piele. Ar fi deci vorba de o placă de lemn care este lovită cu un ciocănel. Deci o „tobă de lemn” sau o „toacă” (54). Scenariul episodului în discuție conține clișee care nu ne sunt străine : răpunerea demonilor din copac cu ajutorul securii, tăierea copacului sacru, confecționarea din trunchi a mobilierului destinat templului unei divinități, confecționarea din lemnul rădăcinii (unde se aciuase demonul-șarpe) a unui instrument magic care va fi percutat cu un ciocănel făcut din lemnul coroanei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și ierburi „aducătoare de somn” primite de la Medeea, vrăjitoare care, nu întâmplător, se bucură de privilegiul de a călători prin văzduh cu un car tras de balauri. Vezi, în capitolul „Labirint”, aportul Ariadnei și rolul simbolic al ghemului în legenda răpunerii Minotaurului de către Tezeu. Motivul apare (ce-i drept, sporadic) și în ciclul de basme și legende solomonărești. Ca în următorul basm bucovinean, cules în 1932. Într-o țară „de la miazănoapte”, din cauza unui balaur, ploaia și furtuna nu mai conteneau, astfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să i-l ofere periodic. Un biotribut tragic, umilitor și de bună seamă inacceptabil, odată ce Egeu - regele Atenei - a consimțit să includă pe propriul său fiu, Tezeu, printre cei care urmau să fie sacrificați Minotaurului, cu scopul de a încerca răpunerea monstrului. Desigur, regele atenian a riscat enorm, dar nu orbește. Tezeu era un erou, os de zeu. Legenda spune că tatăl său era de fapt zeul Poseidon. La vârsta de șaisprezece ani, el dovedise deja curajul, iscusința și forța ieșite
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
erou (2, p. 140). înfruntarea dintre două entități invincibile este o reminiscență degradată prin vulgarizare/literaturizare a primei înfruntări - din momentul zero al istoriei mitice a Universului - dintre principiul Ordinii (Zeul demiurg) și cel al Haosului (Monstrul primordial). Hermeneutic vorbind, răpunerea/ îmblânzirea monstrului de către Demiurg este un act de ordonare a Haosului și, ca atare, de cosmogeneză. Haosul ordonat devine Cosmos. Tezeu are însă de înfruntat doi monștri : Minotaurul și Labirintul, care, din perspectiva mentalității mitice, nu sunt altceva decât două
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
e atât Minotaurul, cât Labirintul însuși” (4). Și pentru că în fața lui Tezeu stau doi monștri la fel de nemiloși și la fel de invulnerabili, el va avea nevoie de două arme la fel de redutabile : securea și ghemul. Parcurgerea dus-întors a meandrelor Labirintului (cu ajutorul ghemului) și răpunerea Minotaurului (cu ajutorul securii) sunt acțiuni sinonime din punct de vedere simbolic cu aceea de cosmicizare a Haosului. Labirintul (respectiv monstrul care-l locuiește și-l reprezintă) este un Univers dezordonat (un microhaos) care, prin gestul de natură cosmogonică al eroului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tors sunt arme/unelte analoage, în esență, cu cele primite de Tezeu din mâna Ariadnei : securea și ghemul. Aceste două simbo- luri sunt doar aparent antinomice. Din perspectiva mentalității arhaice, ambele sunt folosite (așa cum face și Tezeu) ca „arme” de răpunere a principiului haotic - cu alte cuvinte, de ordonare a Haosului. Vezi în acest sens posibila înrudire dintre cuvântul latin texo („a țese, a împleti”), cel sanscrit taks („a tăia cu securea”) (22, p. 21) și cel grecesc taxis („ordine”). Am
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cu patru suliți mi-l tăiară. Zăbovi, de mi-l coji. Mititel focșor făceară, Bune bucate găteară (63, pp. 78-79). Octavian Buhociu a observat corect funcția magică a actului circumambulațiunii (echivalent cu cel al legării), care precedă (de fapt, determină) răpunerea bourului. „încercuirea «de trei ori» este gestul prin care forța, curajul, virtutea animalului sunt «legate», ca în ritul, și el magic, «de făcut». Din acest moment bourul nu se mai poate «desface», nu-și mai poate recâștiga «firea», să sară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
parte (30, pp. 492 și 229). în legătură cu motivul ritual al înscăunării eroului după trecerea probelor de vitejie, concomitent cu uciderea vechiului suveran, vezi și baladele românești pe care le-am comentat în subcapitolul „Paltinul consacrat” (pp. 145 și urm.). 5. Răpunerea monstrului. Schiță de tipologie Am dat exemplele de mai sus cu scopul de a contura mai bine motivele mitice care compuneau probabil scenariul „inițial” al legendei lui Tezeu și a Minotaurului cretan : legarea monstrului, aducerea lui viu în cetate, sacrificarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un întreg complex de mijloace magice, „războinicul” nu numai că nu este protagonistul acțiunii, dar el rămâne „în culise”, neapărând decât în amenințarea fetei. Aceasta amenință bourul că-și va chema fratele (frații) ca să-l ucidă, ca și cum acțiunea războinică, de răpunere fizică a fiarei, ar fi tot un apanaj al ei. Pe de altă parte, ni se spune cum ar putea să intervină vânătorul, și nu cum intervine. Eroul rămâne cumva „în rezervă”, iar intervenția sa ar fi de ultimă instanță
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a lui Samson sau Heracles) răpunând un leu, nu cu ajutorul armelor, ci prin „forța dragostei” (84, p. 91). în aceste cazuri, eroina își asumă toate prerogativele, eroul dispărând complet din economia emblemei (tipul 5 din cadrul schemei tipologice propuse). În legenda răpunerii inorogului, situația nu este radical diferită. Chiar dacă eroul (vânătorul) nu a dispărut complet, el rămâne un personaj secundar și anonim. Singurul lui merit/rol este acela de a prinde fiara, supusă („legată”) deja de fecioară. Ei vor mâna sălbăticiunea în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel care are meritul de a o fi scuturat de praf. Acțiunea magicianului și a îndrăgostitului este numită de Bruno chiar „a lega” (vincire), iar procedeele magico- erotice primesc numele generic de „legă- turi” (vincula) (128, p. 129). Față de povestea răpunerii unicornului, în legenda Sf. Gheorghe draconoctonul, raportul dintre rolul eroului și cel al eroinei este sensibil diferit. Deși scenariul original este același, prota- gonistul este în acest caz „sfântul militar”. Aparent o umilă victimă a balaurului, fecioara își păstrează însă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și un indiciu privind răspândirea și înrădăcinarea acestor motive în zona și în epoca în discuție. 7. Analogii mito-simbolice Se poate pune întrebarea de ce am insistat atât de mult asupra figurii Sfântului Gheorghe draconoctonul într-un eseu având ca temă răpunerea Minotaurului de către Tezeu. Multe elemente - formale și esențiale - sunt analoage în cele două legende. Mai mult decât atât, balaurul, prin peștera pe care o locuiește (59) și prin con formația sa serpentiformă, prin poziția sa circulară (uroboros), „fără de sfârșit” (60
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
două ipostaze ale armei Demiurgului. Constatarea analogiei dintre cele două legende se dovedește a fi legitimă nu numai dacă le „citim” dintr-o perspectivă mito- logică (mitul cosmogenezei), ci și dintr-una ritologică (ritul inițierii și învestirii regale). Astfel, datorită răpunerii „fără arme” a Mino- taurului, Tezeu devine noul rege al cetății Atena, după ce el însuși provocase moartea vechiului rege, tatăl său, Egeu. Similar, datorită răpunerii „fără arme” a Sfinxului, Oedip devine noul rege al cetății Teba, după ce el însuși îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
logică (mitul cosmogenezei), ci și dintr-una ritologică (ritul inițierii și învestirii regale). Astfel, datorită răpunerii „fără arme” a Mino- taurului, Tezeu devine noul rege al cetății Atena, după ce el însuși provocase moartea vechiului rege, tatăl său, Egeu. Similar, datorită răpunerii „fără arme” a Sfinxului, Oedip devine noul rege al cetății Teba, după ce el însuși îl ucisese pe vechiul rege, tatăl său, Laios. Deliteraturizate, eliberate de elemente epice și etice care le-au fost adăugate de-a lungul secolelor, cele două
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
IV, 94). O informație asemănătoare se regăsește, mai târziu (secolul al IV-lea e.n.), la scriitorul latin Palladius : „Contra grindinei se spun multe : se ridică împotriva cerului, în mod amenințător, securi însângerate” (De agricultura, I, 35 ; cf. 57, p. 274). Răpunerea concomitentă a stihiei meteorologice de către doi actanți, cu două tipuri de arme analoage simbolic (fulgerele zeului furtunii și săgețile/securile oamenilor), se regăsește până la identi- tate în folclorul copiilor : ploaia este amenințată „cu securea Domnului” și „cu cuțitul omului”. „Securea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceste întunecări ale „chipului” zeului uranian - indiferent dacă era vorba de eclipsă (vârcolaci), noapte (demonul Apophis) sau furtună (balaurul norilor) - au avut parte de un tratament analog : valorizare negativă, demono-morfism, acțiuni concertate și soli- dare ale zeului și oamenilor pentru răpunerea (alungarea) lor și restabilirea ordinii cosmice. Iată ce scria în secolul al XIX-lea folcloristul rus A.N. Afanasiev în privința zeului suprem al slavilor Svarog, personificare a cerului senin (în sanscrită svar = „luminos, senin”), părintele zeului Soare (Dajbog) și al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Gonitor de nori - solomonar............................................ ...................... 263 6. Zgrăbunțaș - solomonar ..................................................... ................. 266 7. Carte - solomonar ..................................................... ...................... 270 Note ..................................................... ...................................... 288 V. Labirintul. Un monstru arhitectonic 1. Ordine și Haos ....................................... 305 2. Ghem și Labirint ..................................................... ....................... 310 3. Dedal și Ariadna ..................................................... ....................... 313 4. „Legarea” Minotaurului ..................................................... ................. 318 5. Răpunerea monstrului. Schiță de tipologie ................................................... 335 6. Fecioara și Fiara. Legarea magico-erotică ................................................... 342 . Analogii mito-simbolice ..................................................... ................. 359 Note ..................................................... ...................................... 363 VI. Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale 1. Homo ludens - Homo magus ................ 375 2. Decapitarea rituală ..................................................... .................... 382 3. De la sacrificii umane la ofrande alimentare ................................................ 390
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]