54 matches
-
elegantele meniuri de la restaurantele lumii bune din Paris. Întreagul program de nutriție al dandysmului e conținut În aventura gastronomică a lui des Esseintes, de la cele mai sofisticat elaborate feluri de mâncare („supă de broască țestoasă, pâine de secară rusească, măsline răscoapte de Turcia, icre negre, butargă, caltaboși afumați de Frankfurt, vânaturi cu sos de culoarea miambalului și a cremei de ghete, sos de trufe” ș.a.m.d.) la cele frust sățioase, cerute de explozia unei sănătoase pofte de mâncare („supă din
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și arătați-i/ sala macilor roșii candelabrele/ de infuzii stelare ascunse-n/ eprubete de os/ oh purtați-l în căruță/ ca pe-un mare găgăuță/ până când cerul în febră/ ca un buboi roșu și târziu/ o să-l coacă să-l răscoacă/ să-l țină-n loc ca pe o folie/ de polietilenă găurindu-l cu ochii vineți, galbeni, negri/ cu săgeți ascuțite, cu ace, cu ghimpi -/ înainte și înapoi, cavalere!/ înainte, cavalere!/ înapoi, cavalere!”. Întreruptă de Starea de juxtapunere (1997), un
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
și fugiră, fiindcă-i auziseră pe cei de la poliția militară. S-au urcat Într-un taxi și au pornit spre Rimmily Hissa, de-a lungul Bosforului, și apoi ocoliră și se Întoarseră prin noaptea răcoroasă și s-au culcat, era răscoaptă, după cum și arăta, dar suavă, cu pielea ca petalele de trandafir, siropoasă, cu pântecele catifelat și sânii mari, și nu fu nevoie să-i pună o pernă sub fund. Plecă Înainte ca ea să se trezească, arătând destul de prăpădit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Așa-i spuneam noi nebunului arătat prin păpușoiștile Manei, după trecerea frontului Încolo, către Nistru: Hantutu’. Ne chemam, ne strigam, ne Îndemnam: - Hai, măi, la Hantut! Hai să-l batem! Și ne porneam ca un stol de sturzi când sunt răscoapte vișinile; ca o haită de câini răi. Porneam să-l căutăm pe nebun - și să-l batem. - Haida, măi, să-l batem pe Hantut! Că nu-i di pi la noi! - Hai, măi! Că nu-i de-al nostru! Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
în vreme ce-și pescuiește avar ultimele hârtii de unu, de cinci și de zece lei, mototolite și udate de sudoare, de prin buzunarele descusute ale pantalonilor, refuzând ostentativ să dea bacșiș îl lăsăm plantat la solar, ca să i se răscoacă intelighența, ei? Ce e, domn' Dan? Ce-ai, ești supărat pe mine? se introduce și Vierme pe fir, gududurându-se împrejur ca un titirez, cu foaia lui de aluat preambalată. A, nu, nici vorbă! Nu te lua după aparențe. În subconștient
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în lume! În toate lumile și în toate existențele posibile! Pe pariu, că vor interveni, incognito, ca să facă nițică ordine! Buba asta de existență blestemată, dezbinată și cheaună și-a mâncat sorocul. S-a fezandat, s-a copt, s-a răscopt și se sfârșește, și se spulberă musai acum, până la ziuă, când unul dintre idioți, cel mic, va fi cerșit și el Ponosul. Nimic, nimic nu va putea să stea de-a curmezișul! Auf Wiedersehen! Lebewohl! Capăt de linie! Ne pare
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
din eșec o treaptă și este prima dintre arte. Septembrie, 2012 Prefață la o carte Mă-ncălzesc la străbuni ca la foc, flacăra lor îmi umblă prin trup cum umblă albinile, vara, în stup când fagurii lor se coc și răscoc. Deschideri de muguri, aprinderi în struguri crâncen vin la crama din soare tărie de-.armuri și mai tare decât oțelul din vârfuri de pluguri. Glasul istoriei strigă-napoi, arătându-ne mersul mereu înainte; suntem câtă frunză cu cei din morminte
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
alb, să caute o găleată sau o tingire (tigaie) nouă, nespoită și să pună În ea, apoi să șază 6 zile și să pice seara și dimineața, o picătură În ochi. Pentru ochi: să caute 2 ouă proaspete, să le răscoacă, să le taie peste mijloc și să lepede gălbinarea (gălbenușul), să puie piatră vânătă, cât o fasolă, să o ardă bine, să ia zahăr candel și să-l piseze și să-l pună cu ou și să toarne Într-un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pietrele întemeietoare: "Soare negru, / Soare alb, / Soare vișiniu, / Soare sturungiu, / Soare di la prânz, / Soare de la amiaz`, / Soare di după amiază, / Soare di la chindie, / Soare di după chindie, / Soare de 99 de sori, / Tu să nu coci, / Să nu răscoci, / Pi su` mâna mea să-ntorci, / Că ieu cu 9 pietri, / Te-oi descânta / Și pe tine-n mare te-oi arunca, / Tu, soare, de la prânz, / Di după prânz, / Di la chindie, / Di după chindie, / Nu mai fulgera, / Nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-ndoaie, vrând s-o rupi, în degete-o zambilă, Dar sângele tău dulce-acum ca mierea cea de struguri În vine-ți fierbe nebunit, și mintea o exilă. {EminescuOpIV 187} Atunci căzuși pe pieptul meu o sarcină în friguri, Un fruct răscopt de-amorului căldură fără milă, Ai mai gemut odată clar ca omul care moare, Apoi te lăsași patimei ce te ardea, Sibyllă, Și-n lupta noastră te-am adus sub greul vieții mele, Pecetea-am rupt, ce pîn-acum junețea ți-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Etimologia tradițională duce prefixul desla lat. disși fr. des-, forme considerate prelungiri vii ale latinei și francezei în română, iar pe face la lat. facere, desființând creativitatea și personalitatea limbii române. RĂS-/RĂZ-: a răzbate, a răzda, a răscula, a răscoace, a răsfrânge, a răsturna, a răsplăti, este considerat de tradiție a â proveni din sl. ras-, raz-, etichetare falsă, datorată faptului că limbile slave sunt văzute de tradiție ca imigrante, pe când ele au evoluat alături de română pe aceeași bază autohtonă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și preocupați ai goldăneștenilor. O dimineață înnourată de septembrie, cu gust de cenușă și mireasmă de lemn mustind în vatră, le aminti de anotimpul culesului de roade, care totdeauna umpluseră coșarele din Goldana cu pulbere de aur. Înainte ca soarele răscopt din vară, cu pântece împovărat de lapți-i roșii, să salte pe culmile de dincolo de Baisa, bărbați eficienți și harnice femei se amestecară, lărmuind, printre combine întârziate, ce înțepeneau brusc, spre disperarea de paradă a asistenței. Tractoare capricioase, mai încăpățânate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fixând ortodoxia ca nucleu identitar, Contra-reforma catolică, exprimată prin oferta de unire, a precipitat o tot mai clară conturare a conștiinței naționale românești. Acceptarea unirii bisericii române cu biserica romană a dat startul coacerii conștiinței naționale, ce avea să fie răscoaptă în focul luptelor pe care heralzii națiunii valahe le va purta cu națiunile politice ale sistemului constituțional transilvănean. Însă pentru început, unirea avea să producă o criză în conștiința de sine a românilor, dată de dislocarea identitară generată de acțiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
drept "catehismul noii spiritualități" românești evacuată de ortodoxie, Stăniloae protestează vehement subliniind centralitatea ortodoxiei ca polul spiritual al românismului: "o conviețuire de două mii de ani ne dă dreptul la o convingere aproape aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în mustul ortodoxiei" (Stăniloae, 1939, pp. 67-68). Sublimitatea expresivă a metaforei mustului în care s-a răscopt ortodoxia nu compensează totuși excesul de a întinde ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească este străbătută
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al românismului: "o conviețuire de două mii de ani ne dă dreptul la o convingere aproape aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în mustul ortodoxiei" (Stăniloae, 1939, pp. 67-68). Sublimitatea expresivă a metaforei mustului în care s-a răscopt ortodoxia nu compensează totuși excesul de a întinde ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească este străbătută de duhul ortodox în care rezidă miezul spiritual și identitar al românismului teologii națiunii au elaborat eboșa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nou" în specia homo sovieticus. Din incubator al naționalismului etnic cu tente xenofobe, școala a devenit un laborator al patriotismului socialist compatibilizat în cadrele internaționalismului proletar. Memoria istorică națională, dospită în avangarda reflecției social politice încă din generația pașoptistă și răscoaptă în ariergarda consensului societal al literaturii didactice începând cu jumătatea secundă a secolului al XIX-lea, a fost substituită cu o memorie istorică impregnată cu puternice tente antinaționale. După cum am arătat în corpul lucrării, această revoluție mnemonică antinațională, al cărei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fixând ortodoxia ca nucleu identitar, Contra-reforma catolică, exprimată prin oferta de unire, a precipitat o tot mai clară conturare a conștiinței naționale românești. Acceptarea unirii bisericii române cu biserica romană a dat startul coacerii conștiinței naționale, ce avea să fie răscoaptă în focul luptelor pe care heralzii națiunii valahe le va purta cu națiunile politice ale sistemului constituțional transilvănean. Însă pentru început, unirea avea să producă o criză în conștiința de sine a românilor, dată de dislocarea identitară generată de acțiunea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
drept "catehismul noii spiritualități" românești evacuată de ortodoxie, Stăniloae protestează vehement subliniind centralitatea ortodoxiei ca polul spiritual al românismului: "o conviețuire de două mii de ani ne dă dreptul la o convingere aproape aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în mustul ortodoxiei" (Stăniloae, 1939, pp. 67-68). Sublimitatea expresivă a metaforei mustului în care s-a răscopt ortodoxia nu compensează totuși excesul de a întinde ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească este străbătută
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al românismului: "o conviețuire de două mii de ani ne dă dreptul la o convingere aproape aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în mustul ortodoxiei" (Stăniloae, 1939, pp. 67-68). Sublimitatea expresivă a metaforei mustului în care s-a răscopt ortodoxia nu compensează totuși excesul de a întinde ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească este străbătută de duhul ortodox - în care rezidă miezul spiritual și identitar al românismului - teologii națiunii au elaborat eboșa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nou" în specia homo sovieticus. Din incubator al naționalismului etnic cu tente xenofobe, școala a devenit un laborator al patriotismului socialist compatibilizat în cadrele internaționalismului proletar. Memoria istorică națională, dospită în avangarda reflecției social politice încă din generația pașoptistă și răscoaptă în ariergarda consensului societal al literaturii didactice începând cu jumătatea secundă a secolului al XIX-lea, a fost substituită cu o memorie istorică impregnată cu puternice tente antinaționale. După cum am arătat în corpul lucrării, această revoluție mnemonică antinațională, al cărei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
avem nici lumină și când se dă, n-avem voie să băgăm reșourile în priză. Că suntem flămânde și nu avem unde să ne spălăm hainele. Că ne îngheață mâna pe caiete sau cărți. Că mai toate suntem coapte și răscoapte de răceală. Povestea se repetă la fiecare din cele 4 etaje. După câteva zile de așteptare de plumb, suntem anunțați că nu se va lua nicio măsură. Nu s-a luat... Decât că, la repartiția guvernamentală, care ne leagă de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nimic de făcut, că, în numele acestei drăgălașe captatio, retorul va socoti că își poate per mite orice (și oricât!). De menționat sunt și câteva artificii de parcurs (admit că, la răstimpuri, le-am practicat eu însumi). Când discursul e deja răscopt și publicul așteaptă cu sufletul la gură adierea anticipativă a vreunei fraze de încheiere, oratorul își ia seama și spune: „un ultim cuvânt“, sau „încă două propoziții și voi încheia“, sau „aș mai avea doar o problemă de amintit, dacă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Țâpă-te-ntre ei. Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Se repetă formula magică, până ce baba e convinsă că a rezolvat problema. De năjic. Fugi năjice de aice, Că te-ajunge suflare, de fată mare ! Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Ieși năjice, ieși spurcate ! Nu coace, nu răscoace, Nu-nțepa, nu-njunghia, Nu-mpunge, nu străpunge, Nu-negri, nu-nvineți, Nu-nverzi, nu roși, Nu-ngălbeni, nu alghi, Nu trăzni, nu pocni ! Cu săcurea te-oi tăia Și în foc te-oi arunca ! Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Și în acest
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ocupați cu asemenea îndeletniciri? Dacă nu, ceilalți ce fac? Ce fac toți din celelalte sate, răspunde fiică-mea. Păi asta-i!că nu știm ce fac. Nu i-am văzut nici pe câmp lucrând, nici la recoltatul porumbului care era răscopt datorită căldurii de aici din sudul Peninsulei Balcanice, nici la secerat, nici la treierat, deși sezonul la ei a trecut de mult timp, nici cu capre, nici cu alte vite. Nu i-am văzut nici la față, nici în acțiune
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
bolnavilor expuse la soare, se vedeau infirmierele care se foiau pentru preparativele de seară. Ocoli marea clădire, în curtea căreia câțiva manutanțieri se odihneau fumând o țigară, și ajunse în micul port. Aproape de cheiul măturat de plictisul metafizic al betonului răscopt la soare, o mică navă ruginită putrezea în apa cu luciri grase, de carburant. Cele două santinele care marcau începutul zonei priveau buimace Dumnezeu știe ce, poate apele dulci ale fluviului care, după ce traversaseră estuarul, înaintau în mare fără să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]