3,048 matches
-
care ne desparte pe viață. Depărtarea e o ființă care locuiește în noi, se răsfață în visele și insomniile noastre traversate de ninsori sau de ploi. Este ziua în care privim înapoi. Deșertul care se gândește la ploi ori sărmanul răscolind cu degete lacome în lăzile de gunoi. Până la urmă, depărtarea, parfumul ei... suntem chiar noi. Totul a început de la simplitatea culegerii unor crengi de foc. Poate că lemnelor le este mai bine decât să se perpelească pe rugul unor adevăruri
Aritmetica pleoapelor by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4666_a_5991]
-
poze n-am familie nimic care să-mi întoarcă mutra în spate simt când cineva mă bârfește la trecere îmi place să fac pe detectivul pe bordură îmi place să mângîi câinii pe cap îmi place să zâmbesc când îți răscolesc dulapul sunt în baie și am senzația că plasez bombe prin subsoluri când sunt în gelaterie închis într-o bilă transparentă înconjurat de asistente am senzația că sunt comestibil am văzut cândva o fetiță care avea unghiile pictate cu portretele
trei ani mai târziu by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/5178_a_6503]
-
în momentul morții nu era o misiune ușoară trebuia să iau cadavru cu cadavru să-i caut în gură să le descleștez uneori gura cu un cuțit sau chiar inima la cei care muriseră cu inima strînsă sau chiar să răscolesc prin burțile celor care în momentul morții își înghițiseră brusc cuvintele greu, greu de făcut o antologie coerentă cu cuvintele spuse înainte de moarte de cei împușcați în ceafă ultimele lor cuvinte sunt atît de scurte încît seamănă mai degrabă cu
Ultimele lor cuvinte by Matei Vișniec () [Corola-journal/Imaginative/6255_a_7580]
-
revoluție si Garibaldi, i-ar explica precipitat si incoerent cum vine chestia cu geniul național. Clișeele subculturii ne rănesc brutal sensibilitatea. Indecența prostiei sentențioase ne face să rosim. Citind textul, suntem gata-gata să-l repudiem pe Mihail Gălățanu pentru că a răscolit acest mâl al suficienței inepte, chiar dacă a făcut-o cu dezgust. Dar... Poemul lasă să se străvadă, undeva, foarte departe, ceva din frumusețea parcă ireală a creației eminesciene. Constituit ca un puzzle al prostiei omenesti, textul lui Mihail Gălățanu evocă
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
fericită se odihnește clavicula mea fosforescentă sub bălării și moloz în scobitura ocrotitoare a omoplaților tăi năpădiți de furnici Pe alt fus, în altî poveste De-a lungul râului, pe Cărarea Drumeților, de la Podul Lady Aberden până la Podul Champlain, am răscolit într-o zi de vară, centimetru cu centimetru, înainte și după furtună, această frumusețe meșteșugit ordonată și cu totul lipsită de ifose, câutând verighetele părinților mei pe care aflasem trăgând cu urechea la sfatul unor guralive vecine că mama mamei
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
că el urma să treacă pe acolo și-i aținuse, după cum le era învoiala, calea. Pornit, omul s-a uitat la zmeu chiondorâș. Acesta îl scotea din sărite cu stăruința, îndrăzneala și calmul lui netulburat. Pe dinăuntru începuse să-l răscolească o mânie care se înăsprea grabnic, dând în clocot și care-i înfierbânta măruntaiele și-i încețoșa gândurile. Chibzuind, așa aprins, că nu avea cum să-l evite, Anghel Furcilă a tras cu sălbăticie aer în bojoci, și-a făcut
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
cel care suflă dinspre Roma, cetatea cea mai vestită, deci maestră, lipsește și Ponente, ce bate tot dinspre nord-vest, cel alintat Ponentino de romani, recunoscători că le răcorește vara orașul, cât despre aprigul Tramontana, despre cumplitul, arcticul Bora, cel care răscolește sălbatic golful Triestului, dar se simte și mai spre miazăzi, mai bine să nu vorbim, mă simt cu musca pe căciulă, pentru că vin oarecum dinspre acele părți. Chiar Grecul suflu, Grecale, ce sosește din ostrovul poetului, vînt ce cutreieră dinspre
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
de absența ta. Va fi cu siguranță târziu - nu mă vei mai privi cu dispreț ca pe un gândac în care ai vrea să arunci cu un măr, iar eu voi încerca să nu plâng înaintea morții cu tristețea zădărniciei răscolindu-mi măruntaiele goale... O să te rup ca pe un pește - atât. Apoi, doar întuneric și pace.
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
acum în felul acesta. Fapt e că el își desena, cu o mare expresivitate și cu o profundă intuiție a formei, a caracterului și a mișcării, acolo, în peștera lui, animalele pe care trebuia să le vîneze. Și înainte de a răscoli desișurile pădurii, zăvoaiele sau stepele, pentru a găsi animalele în carne și oase, el săgeta imaginea desenată. În viziunea sa de om solidar cu întreaga fire și de copil inocent al unei lumi omogene, imaginea era obiectul însuși, realitatea lui
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
până atunci, numite Orcade. A fost zărită și Thule, pentru că până aici era poruncă să ajungă, și apoi se apropia iarna... De altfel, se spune că această mare e leneșă și greoaie pentru vâslași și că vânturile n-o prea răscolesc. Cred că aceasta provine din faptul că țările și munții, cauza și hrana furtunilor, fiind cam rari, o masă imensă a unei mări neîntrerupte și adânci este pusă în mișcare mai greu. (Cadență perfectă a traducerii n.n. ). Nu e scopul
Descrierea Angliei (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12623_a_13948]
-
ca și în cea presupusă, Artaud încearcă să sistematizeze o știință a originilor, un alfabet al secretelor pierdute. Așa cum scrie Monique Borie, nu de puține ori intuiția poetică se întâlnește cu adevărul antropologic. "Să regăsești originile nu înseamnă doar să răscolești pământul vechilor culturi, ci să răscolești adâncurile din om" și intensitatea cu care Artaud s-a dedicat cercetării profunzimilor din om explică, probabil, multe dintre "ciudățeniile" individului (în adâncurile din om se găsesc zăcăminte destul de fetide), dar și fertilitatea operei
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
încearcă să sistematizeze o știință a originilor, un alfabet al secretelor pierdute. Așa cum scrie Monique Borie, nu de puține ori intuiția poetică se întâlnește cu adevărul antropologic. "Să regăsești originile nu înseamnă doar să răscolești pământul vechilor culturi, ci să răscolești adâncurile din om" și intensitatea cu care Artaud s-a dedicat cercetării profunzimilor din om explică, probabil, multe dintre "ciudățeniile" individului (în adâncurile din om se găsesc zăcăminte destul de fetide), dar și fertilitatea operei sale preluate în sistemele de creație
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
ideilor în cultura română. De aceea mă interesează cultura interbelică, de aceea am scris o carte despre ultimele trei decenii ale scolului al XIX-lea - cartea mea despre Caragiale -, de aceea am ajuns să citesc }ugui, Pătrășcanu, Beniuc, de aceea răscolesc colecții din presa anilor '40 sau Scînteia anilor '50. Caut ceva. Lucrez din mai multe părți deodată, mă las dusă pe tot felul de drumuri care mi se deschid, refuz orice prejudecată, și cercetez. Și nu mai scriu eseuri, ci
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
și-a dezvăluit adevărata finalitate decât atunci când posesorul ei a devenit pictorul }uculescu. Când am revăzut-o prima oară în colecția sa nu i-am dat atenție. Era un fals rezolvat despre care știam totul. Ce rost avea să mai răscolesc cazul, spunându-i lui Țuculescu cum stau lucrurile. O altă pânză, de asemenea un fals "Andreescu" în posesia lui, era cea care îmi stârnea interesul; de dimensiuni mijlocii, reprezenta un pește. Mi-am exprimat îndoiala că tabloul ar fi autentic
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
autori sau perplexitatea manifestată față de teoria dictaturii proletariatului: cît de seducătoare erau proiectele acelea pentru un viitor de mari prefaceri! ... locuință și hrană pentru toți, solidaritate cu oprimații din toată lume. ... dar ce instrumente se cade să folosești pentru a răscoli lumea, fără să-i strivești pe cei care nu gîndesc la fel? Este interesantă și radiografia scoasă la vedere acum, după decenii, a mult comentatului '68 occidental. Ajunsă la școala ocupată de elevi, Zaira mai că s-ar fi lăsat
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
negru și al viziunilor expresioniste; altfel, o radiografie amară a epocii, un rezumat - ,cursul scurt" - al istoriei noastre contemporane, prin jocul lozincilor scrise în pătratele șotronului, prin jocul subversiv al literei (,Fiecare literă era un adevărat viespar. Era suficient să răscolești cu bățul pentru ca toată nebunia acumulată în ani lungi de privațiuni să înceapă să roiască în față. Bikinski știa ce înseamnă să lucrezi cu literele și cu plumbul. Plumbul e pervers. Iar literele, în esența lor, subversive") - o lume de
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
instalează dependența, care topește ceva din kilometrii dintre Franța și Israel. O călătorie la Ierusalim făcută în toamna lui 1969 înseamnă o călătorie a regăsirii, tîrzii, a originilor și, de ce nu, a iubirii. Este ultimul drum, înaintea morții, care îi răscolește dar îi și liniștește, atîta cît se poate la Celan, ființa. Cea care îl însoțește este poeta Ilana Shmueli, o prietenă de la Cernăuți și din perioada ghettoului, pe care nu o văzuse ani și ani de zile. Și iarăși imagini
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
ne va determina să parcurgem cele cinci decenii până la edificarea cea luminoasă, căci deplină, cu decentă răbdare, credință în duhul neamului și înțelepciunea diriguitorilor. Drept care vom ține regim, ca să nu ne scurtăm sorocul, culcându-ne devreme, ca să nu ne mai răscolească patimile dl. Cristian Tudor Popescu și plinuțul său scutier, la televizor. Ne vom menaja, evitând discuțiile în contradictoriu, emoțiile privind intrarea României în U.E., până nu se risipește aceasta, tari pe NATO și cu credința nestrămutată într-o Axă susținută
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
Sensurile multiple ale narativității creează complexitate la toate nivelurile (sintactic, psihologic, existențial, moral). Dinamica sensurilor e susținută de densitatea verbală, repudierea adjectivului, mișcare asociativă în două-trei planuri, jocul suprapunerilor dintre prezent și trecut, investigația de profunzime a unei conștiințe morale răscolită de reacții negative față de o greșită înțelegere socială a individului ultragiat. Dificil la lectură pentru că e dificil ca scriitură, elaborat cu efort apreciabil și cu voință de concentrare a intensităților afective, Zbor frânt e un roman de virtuozitate narativă, cu
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
supărat-o pe Callie, spuse tata, dar ceva a făcut el. S-au întors la Middlesex la sfîrșitul lui septembrie. Frunzele cădeau din ulmi, lăsînd strada descoperită. Vremea începuse să se răcească și noaptea, din patul ei, Tessie asculta vîntul răscolind frunzele și se întreba unde dormeam și dacă eram în siguranță. Sedativele nu-i învingeau panica, ci doar o deplasau. Sub influența lor, Tessie se retrăgea mai adînc în ea însăși, pe un fel de platformă de unde putea să-și
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
o slujbă în domeniul în care este calificat. Chiar și așa însă, cel în cauză suferă un șoc de adaptare. El ajunge să trăiască în lumi paralele. Un detaliu fără importanță, o casă întîlnită în drum sau o vorbă îi răscolesc amintiri de demult, gîndul zboară spre cei de acasă - părinți, rude, prieteni - spre căldura umană, abandonată definitiv în momentul plecării. Depresia și însingurarea iau locul revoltei inițiale. în final, adaptarea devine sinonimă cu resemnarea, așa cum reiese din confesiunea tristă făcută
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
poeme... am rămas rece la atingerea altora, dar peste tot am simțit că este vorba de ceva „sacru” În scrisul d-tale. Scurtele Întrevederi bienale cu neobositul nostru ambasador cultural Alex Cetățeanu, stabilit de mulți ani În Canada, mi-au răscolit spiritul de bârlădeancă, căutător și, totodată, promotor de frumos, intim legată de orașul În care a văzut lumina ochilor cel evocat (6 august 1941). 10 aprilie 2011, o dimineață aproape răpusă de o neașteptată și deloc binevenită vântoasă de prier
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
ce se retrăseseră În galerie. Nimic. Intrigat, am azvârlit chiștocul și mi-am continuat săpatul. Puteam săpa și cu altceva, mai spornic, dar nu cu atâta precizie. Lama metalică se dovedise a fi tocmai ce trebuia. Am mai continuat să răscolesc pământul Încă o oră, când au apărut din nou antenele, agitându-se de data asta mai mult ca altădată. M-am oprit, așteptând. De parcă ar fi dat curs așteptării, din galerie a Început să apară mai Întâi măturicile apoi antenele
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
ca, doamne, păzește, din neatenție să o lovim vreunul din noi și să se răstoarne pe bunătate de covoraș." Marfa, evident, tace. Deși a învățat câtă imaginație are ea, Ivan Mihailovici caută, de bună credință, în lada de rufe murdare, răscolește prin coșul de gunoi, în vasul de apă de la WC, clatină samovarul. Ehei, nici Marfa nu mai e o biată nevestică, lipsită de experiență, pe care o poți dovedi doar vârându-te în mintea ei, așa cum făcuse ani buni Ivan
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
în clipe de viață. Busuioc mai vechi de un veac Pus în grinda casei de cine știe ce mînă Pentru iubire sau moarte. În casa părăsită De pe dealul Măgura unde m-a alungat ploaia - Prin crucea ferestrei sparte am fotografiat vijelia Ce răscolea nucul bătrîn și zguduia scrînciobul Legat de o creangă uscată. Instinctul meu a găsit adăpost într-o odaie Fără sobă și fără peretele către celarul Cu două butoaie din care exală Damf de podgorie. Cu straturi de var fără număr
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]