272 matches
-
figurând, acum, ca inedite. El dorește însă, pe lângă completarea subcapitolului de istorie literară și politică, un impact mai profund al acestor pagini vechi în conștiința receptoare a publicului de azi. Nu le-ar vrea așadar pure documente, îngroșând seria terfeloagelor răscolite exclusiv de șoarecii de bibliotecă, ci pagini cu forță de modelare spirituală, care să recalibreze piața ideilor. Să devină cunoscute, dar și dezbătute, controversate, puse la activul, nu la pasivul cunoașterii. Dan C. Mihăilescu vede în Tradiție ceea ce luăm, de
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
vă puteți smulge din rugini, din înghețatele pale de vânt? în dodii unde începe ochiul magic, cel tivit cu sânge oprit? unde începe nemurirea ce mă-ngheață-n fruct căzut? unde începe înțelesul cel bătut cu șapte chei? unde începe răscolitul gând după care să te iei? unde începe marea albastră, holda galbenă cu maci? cine-ți spune: închide gura, dezgolește-te și taci? cine taie-n întuneric roci bazaltice să urci sus, la luna-n amorțire, pe-astă lume s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
momi în lumi de taină, plăpânda fericire-adăpostind, în care-am lepădat, cândva, împreună, scântei de năluciri și vis trăit. ne-om minuna cu sufletul la gură de calmul trupului alint, crescut din lunecări de zgură și din stihii de ape răscolite. vom străluci părelnici și sfioși și vom pieri în destrămare ca mireasma. o, ce neașteptat sfârșit și prea frumos. plâns de nai din verdele ofilit nu crește vara, din soare oxidat lumina nu mai curge. în ochiul împăstat lacrima putrezește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
lan de ovăz, la coasă cu Vodă, după cum ziceam mai sus, pe la Cotorca... El dădea rar cu coasa, culcând în stânga ovăzul, pentru cai, la iarnă. Veneam încet după el, atent să nu-mi ia glezna, cum mă uitam după gâzele răscolite... Și la un moment dat, Vodă s-a oprit, cu fierul coasei sus, în mâna dreaptă; făcându-mi semn cu stânga undeva înaintea lui și ducând un deget la buze în semn de luare aminte. Era un om bun. Nu
Fofo a III-a by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9749_a_11074]
-
ca un om singur într-un deșert, urmărit de umbre nedeslușite care îl înspăimântau prin grotescul și hidoșenia lor și care parcă voiau să-l devoreze. Zăbovi un timp în vestibul, fără să știe pe ce drum să apuce, învălmășit, răscolit, căutând parcă adăpost pentru sufletul său ce pășise într-un imperiu al întunericului. Ieși din casă. Primul gând îi purtă pașii către farmacie. Colegele Doinei îi spuseră că șefa trecuse pe la serviciu cu puțin timp înainte anunțându-le că își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și care acum făcea eforturi supraomenești nu numai să și-l aducă acasă, ci să-l convingă că e sânge din sângele ei. Ina părăsi camera nu fără a scăpa câteva lacrimi. Veni lângă soțul său cu ființa răsturnată și răscolită, cu lacrimile încă pe obraji și într-o nestăpânită stare de tristețe : - Alex, Alex, ce blestem pe capul nostru! Între acești doi copii este o diferență ca de la cer la pământ. Intuind substratul mâhnirilor soției sale, Alex căută să o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
buimac spre Întrerupător. Eram amețit de-a binelea, ca și cum aș fi luat un drog puternic. Respiram foarte greu și am realizat că aveam fire de păr În gură. Am scuipat scârbit. La lumina lustrei cu abajururi plate, am văzut cearșaful răscolit, pătat vag de linii sângerii. Pe brațe și pe piept eram acoperit de zgârieturi. Undeva, lângă peretele din față, o rochie neagră zăcea boțită, printre alte boarfe, lângă o pereche de pantofi Înalți. Balansându-mă, am tras un halat de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
-l mai aude pe Hliboceanu. Dar ce să vadă pe întuneric și prin zăpada zburătăcită de viforniță? Și apoi vântul sufla ca o fiară! A rămas pe loc, să-l aștepte pe Hliboceanu, ca să se dumirească. Dintre trâmbele de omăt răscolit au apărut ca prin vis întâi boii și apoi sania, dar fără Hliboceanu... „S-o fi oprit și el... ca omul, pentru vreo nevoie... Vine el îndată” - a gândit Iordache și a pornit să-și ajungă sania. Din când în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Începu să-mi năvălească din nou În degetele amorțite, gambele mi se relaxară zvâcnind spasmodic. Un etaj mai sus, cineva trase eliberase un torent de apă. Mai Întâi se auzi un ropot zgomotos, apoi un zornăit obraznic, după care apa răscolită năvăli dintr-o dată pe țevi - mult prea haotic, mă tem, ca lucrurile să se termine cu bine. Am luat un prosop, surprinzător de curat, și am tamponat sudoarea care-mi acoperea fruntea. Pescuind fondul de ten din poșetă, am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
căciula cînd... adaugă ea speriată de-a binelea, dar prea tîrziu: bărbatul i-a prins deja umerii între palme și o apropie, învăluindu-i gura într-un sărut brutal, chinuitor de lung, transformat apoi încet-încet într-o degustare, căreia femeia, răscolită deja de trupul înfierbîntat care îi apasă burta, simte nevoia să răspundă, încolăcindu-și brațele pe după gîtul tînărului cînd îi simte palmele strecurate cu dibăcie pe sub poalele capotului de mătase... "Doamne!" se cutremură bătrîna, pradă amintirilor. Ce s-a întîmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ca din întîmplare, brațul femeii, prelungind atingerea pînă jos, la degete, pe care le prinde ușor, le așază pe palma sa, apoi le ridică ceremonios, sărutîndu-le apăsat pe toată lungimea lor. Am impresia că sărut aur, Maria... forțează el nota, răscolit brusc de parfumul fin folosit de femeie. De ce vrei să te concurezi cu Marcu? Fă-o cu tine însăți. Ai mîini de aur, lasă-le să-ți fie sărutate de cît mai multe femei și-n fiecare zi, la plecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
imagini din mintea sa - rod al îngrozitoarei fertilizări încrucișate între viața sa fantastică și anomalia genitală a lui Bull - Alan se dusese la biblioteca spitalului universitar în pauza de prânz. Recepționerele începuseră să șușotească între ele la vederea unui Alan răscolit și preocupat care părăsea centrul. — Ssst... spusese Gloria, negresa cea conică abia intrată în tură, tipu’ se spetește muncind, știu io. Sssst! E un sfânt, chiar așa! Mintea sfântului era bântuită de himere pe când se îndrepta spre centrul orașului. Imagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe podeaua ondulată a platformei, scrâșnetul amortizoarelor, șuieratul drumului care-i întâmpina cu brațele deschise. Gropile ne fac tărtăcuțele să se lovească de podeaua camionetei. Mâinile stau lipite bine peste față ca să nu inspirăm rămășițele de rumeguș și balegă uscată răscolite. Ochii strânși bine din același motiv. Nu știam încotro merge, dar încercam să înțelegem. O curbă la dreapta, apoi una la stânga, apoi o porțiune lungă de drum drept mergând cine știe cu ce viteză, apoi o altă curbă la dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și apoi a sfîșiat cartilagiile, tendoanele, mușchii și pielea, simțind sîngele cum țîșnea cu o presiune uriașă printre degetele sale. L-a împins pe soldat lăsîndu-l să cadă în iarbă și în partea cealaltă s-a prăbușit el, cu măruntaiele răscolite, cu ochii plini de sudoare, cu gura amară de fiere. A crezut că soldatul se mai zbate, se chinuie încă, pentru că auzea cumva un fel de geamăt întretăiat, animalic, stătu cu gura în țărînă și cel mai bun lucru era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ai de ce să te simți acum vinovată. În afară de răpăitul de pe acoperiș, Johan auzea și un sunet mai domol, Înăbușit, al picăturilor căzute pe pământ și În băltoacele cu care era presărat terenul. Erau amestecate cu el și zgomotul arbuș tilor răscoliți de vânt, fâșâitul frunzelor și al ramurilor. Dacă Închidea ochii, putea chiar să-și Închipuie că e pe malul mării și că aude ploaia căzând pe nisip. A Încercat să se concentreze asupra acelui sunet, dar Îl Împiedica zgomotul de pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să nu-ți strecoare în suflet îndoială, să nu-ți invadeze gândurile câteva zile măcar. Alexe era ca un fel de conștiință supărătoare, sâcâitoare, arțăgoasă, absurdă și era mult mai ușor să te lipsești de-o asemenea pacoste, de nopți răscolite, de pace pierdută. Și dacă, enervat, Alexe căuta plicul și apucai să citești despre trădări și despre tot felul de ticăloșii morale pe care un autor le poate face în decursul anilor, compromisuri morale rămase în memoria tiparului atunci, sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
umeri ca o regină ultragiată, a fost un întreg context nefavorabil, inutil să vă mai explic. Se simțea umilită, bătută, se cocârjea în sinea ei. Ar fi dat orice să nu fi existat după-amiaza aceea, întrebarea aceea, toată decepția ei răscolită. Carmina se știu cu adevărat învinsă, băuse paharul umilinței până la capăt și se disprețui. Într-adevăr, o întrerupse profesorul și continuă sentențios: Orice explicație este de prisos. Pe urmă el amuți, își stinse țigara, o răsuci în scrumieră, își încrucișă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o iluminare aparte. Dar aici, când e vorba de ani, modificarea, trecerea timpului s-a impregnat în pereți. Carmina a dat din cap înduioșată. Uite că și Ovidiu putea să fie capabil de subtilități. Hai dincolo, i-a propus Carmina răscolită și i-a strâns brațul. Și-a amintit că acolo, în odaie, în șifonier trebuie să fi rămas cămașa ei de noapte, un pulover portocaliu, câteva rochii, bănuia că o vreme țesăturile au păstrat neatinse mirosul trupului ei, dar de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
deznodământ firesc, probabil venise s-o pregătească sufletește. Ori ei îi era greu să se mai poată înfrâna. Bezna nopții avea darul s-o împietrească, dormea cu veioza aprinsă, după ce-și așeza estetic buclele pe pernă, foarte târziu sângele răscolit își potolea fierberea. O sfredelea dorința în cele mai neașteptate momente, îi muia încheieturile, fără să știe cum, se pomenea că se așază pe scaun, sau pe un alt obiect aflat prin apropiere, deși nu avusese cu câteva secunde înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe un alt pădurar, mai tânăr, păzind locul de ochii curioșilor și de eventualii intruși, cu o pușcă de vânătoare atârnată de umăr. Era, într-adevăr, o priveliște care îți cam dădea fiori și îți cam făcea părul măciucă: zăpada răscolită și tăvălită, cu bălți de sânge și urme de vomă pe ea, și printre toate acestea cizmele militarilor, mânjite și ele cu sânge înghețat și azvârlite care încotro, ca după o hârjoană de copii. Asta nu era treabă curată! Mirosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lor moale/ Pe ziduri e scris întomnare/ Dar unde trecutul nu-i rană -/ Un mugur de cântec pe geană." Celălalt mal: "Frică rătăcitoare/ am revenit și eu/ înspre acest mal/ să așez încă o dată/ zidirea amintirii mele/ peste timpul lui răscolit./ Podețul mă aștepta să îl trec/ dar azi e doar țărâna scursă/ pe când Oltul învârtea în spume libere/ chei de orgolii mari de ape tulburi/ Și-atunci tac cu lacrimi aspre/ care-i plâng clipele/ și-mi vreau trupul să
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
un perete innegrit Și cu susu-n jos în aer erau turnuri Bătând clopote măsurând ceasurile-n vagă amintire Și voci cântând din cisterne goale și fântâni secate. În gaur-asta putrezită dintre munți În palida lumin-a lunii, iarba cântă Peste morminte răscolite, în jurul capelei, E capela goală, casă vântului doar N-are ferestre, și-ușa se leagănă, Oasele-uscate nu pot face rău nicicui. Doar un cocoș cocoțat pe grindă cucurigu, cucurigu În lumina unui fulger. Apoi o pală umedă de vânt Aducând
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
21221 întrețineri. anexa 4a Notă: Stațiuni labile Astfel de arborete, în general cu destul de mult molid și anin în compoziție și cu fagul în restrângere, cu sistem radicelar slab dezvoltat, sunt frecvent supuse doborâturilor de vânt. În cazul “terenurilor răscolite” în urma doborâturilor de vânt, cu stagnări de apă prelungite, stațiunile respective se apropie de starea trenurilor degradate, fiind necesară aplicarea în consecință a unor măsuri specifice pentru reinstalarea vegetației forestiere 1 - Specii existente sau în curs de instalare pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Fața de masă la care a mâncat și a băut Aerostate/ păstrează amintirile plânsului./ Un fel de giulgiu - s-au mirat specialiștii/ în arta ploii - și mai ales acea precizie care creează mișcarea,/ îndemnând ploaia să cadă întotdeauna pe pământul/ răscolit/ de morminte jefuite la timp." (p. 53) Cine sau ce se ascunde în spatele acestui nume ales, în definitiv, cu umor? Ipoteza mea e că avem de-a face cu punerea în act a unei senzații vag funeste. Nici mai mult
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
Vreme tocmai potrivită că pe străzile lăsate puștii de caniculă să se pornească repede-repede un nou episod din nesfârșita borduriadă. Un exemplu la îndemână, strada Eminescu: de curand refăcuta (după ce se aflase enervant de mult timp în lucru), este iarăși răscolita de târnăcoapele incomparabililor noștri lucrători stradali. Se sparge asfaltul, se dau la o parte dalele trotuarului, se scot bordurile noi și se înlocuiesc cu altele de granit. În fine, cum altfel?, totul se culminează cu un strat proaspăt și inutil
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]