556 matches
-
gânduri dese, mi se scurgeau întâmplări cu oameni necunoscuți și cam grăbiți apoi cădeau ploi în perdea și toate erau cu meteoriți abia spre dimineață m-a trezit un miros de praf plouat vrăbii ude, pământ otrăvit, gânduri amare, iluzii răscolitoare iar lumânarea se stinsese-n candelă demult, demult, demult... Referință Bibliografică: Nocturnă / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1567, Anul V, 16 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NOCTURNĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1429162713.html [Corola-blog/BlogPost/357771_a_359100]
-
-și da seama că nimerise într-o chestie care se numea (nu s-a aflat încă de ce) revoluție, era deja un lider al acesteia. În zilele următoare, a profitat de faptul că-i cunoștea pe ziariști și dădu câteva interviuri răscolitoare, pline de miez și substanță, adevărate teze ale noii epoci care se profila încă timid pe sub balcoanele luminate până târziu în noapte, de ecranele televizoarelor ce transmiteau necontenit spiritul revoluționar în toate casele. Noul său pseudonim era Democrit, nu că
HOMO MIMETICUS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407166994.html [Corola-blog/BlogPost/352347_a_353676]
-
din Roma, Palatul Mazda din Milano, Palatul Congresului din Paris și la Internațional Forum Hall din Tokio, DULCE PONTES revine la Sala Palatului din București, pe 9 februarie, pentru un concert ce va face inimile să tresară însuflețite de inflexiunile răscolitoare ale muzicii fado. Regina muzicii fado va veni în România joi, 7 februarie Dulce Pontes va concerta, sâmbătă, la Sala Palatului, timp de trei ore, și îl va avea ca partener de scenă pe Marcel Pavel, singurul artist acceptat de
MARCEL PAVEL SI REGINA MUZICII FADO IN CONCERT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Marcel_pavel_si_regina_muzicii_rodica_elena_lupu_1391667996.html [Corola-blog/BlogPost/360301_a_361630]
-
O face horcăind foarte masculin, în timp ce dumneavoastră dați cu mătura în copiii care au venit acasă fără nimic, bătuți și flămânzi. Sătui, adorm și aceștia pe unde apucă. Soțul iese din comă ușor năuc, însă buzele dumneavoastră tumefiate natural și răscolitor de senzuale îi dau idei. În timp ce și le exprimă prin icnete, susurați delicat printre dinți cuvinte de alint legate de soacra dumneavoastră și de cartea cu poze colorate înfățișând unele animale domestice. Scoateți ușoare țipete de plăcere când vă proptește
DIETA NATURISTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1404056581.html [Corola-blog/BlogPost/343042_a_344371]
-
ierta! Cu dragoste de semeni, George PS Lipsesc o perioadă de timp așa că am postat astăzi mesajul meu împreună cu această poezie. Mistuiți de patimi Plouă lacrimi în cădere sânge mistuiți de patimi rătăciți în mreje jeruiesc ard scrum fiori păcat răscolitor vântuiă iertarea fluturată-n speranță om păcătuit tresări în tine prunc de vis iubirea te strecori dorință către paradis o alta vânzare te-a ademenit. Referință Bibliografică: Mistuiți de patimi / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 854, Anul
MISTUIŢI DE PATIMI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/_mistuiti_de_patimi_gheorghe_serbanescu_1367568806.html [Corola-blog/BlogPost/344700_a_346029]
-
Alexander Bogen „Israel”. Un gând se îndreaptă spre voi, artiști plastici care ați fost martori ai marii tragedii omenești, către voi care înainte de a împărtășii soarta neagră împreună cu frații și surorile voastre, ne-ați lăsat, moștenire prin arta voastră, imagini răscolitoare. Vouă vă închin acest material, pentru a aminti generațiilor despre artiștii plastici-martori ai timpurilor sângeroase. ------------------------ Paul LEIBOVICI Rehovat, Israel 2 Mai 2017 Referință Bibliografică: Paul LEIBOVICI - HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ȘI) ÎN ARTA PLASTICĂ / Paul Leibovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1494059899.html [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
“Omul cântă ca să se împace cu lumea și cu Dumnezeu” - Din Confesiunile unui mare Artist - Dialog de suflet cu Maestrul nepereche Grigore Leșe... Grigore Leșe este un artist desăvârșit. Dumnezeu l-a înzestrat cu un glas răscolitor, cu talent și sensibilitate; și pentru că a socotit, pesemne, că nu i-a dăruit destule, i-a mai dat o minte ascuțită, o seriozitate aproape germanică și o dorință neostoită de autoperfecționare. Toate aceste calități, care foarte rar se găsesc
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
care ne spunea că dincolo de necunoscut, vom găsi întotdeauna ceva nou... Citiți-l cu atentă fervoare pe Săndel Dumitru și veți găsi, cu siguranță, ceva nou dincolo de scriitura sa, una care, cel puțin în contextul actual, este una pregnant și răscolitor de originală ! Și frumoasă... Constantin FROSIN Referință Bibliografică: REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN de Prof.univ.Dr.Constantin Frosin / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Pompiliu Comsa
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1487678739.html [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
cele mai percutante fiind Eminescu al vremii noastre și Eminescu, poet dificil. La 125 de ani de la despărțirea de trupul de humă al ,,omului deplin al culturii românești’’ - cum avea să-l definească, ceva mai târziu, Constantin Noica pe autorul răscolitorului poem Memento mori (Panorama deșertăciunilor), al cărui suflu, apreciem, este demn de Victor Hugo, cu scânteieri ravisante, deloc mai prejos față de cele din opera unor Shakespeare sau Goethe -, Vladimir Streinu emitea, cu finețea și autoritatea hermeneutului specializat în literatura română
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
poeta, scriitoarea și promotorul cultural Angela Baciu, unindu-și forțele cu Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți”, cu Fundația „Împreună”, Casa de Cultură a Sindicatelor Galați, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Iași, Reprezentanta Galați-Tecuci, a rostit un cuvânt de început atît de răscolitor și de emoționant, încât, cu greu îți puteai stăpâni lacrimile. De altfel, prin tot ce organizează sub egida Reprezentanței Galați-Tecuci a Filialei Iași a Uniunii, Angela Baciu da chip și eternitate secundei. Scriitorul Petre Rău, scriitor, poet, editor, redactor șef
MEMORIAL SIMON AJARESCU. A FOST UN OM VIU, PIPĂIBIL CU MÂNA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Memorial_simon_ajarescu_a_fos_cezarina_adamescu_1386492854.html [Corola-blog/BlogPost/353326_a_354655]
-
din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului În purpură port îmbrăcată dorința de - a nu fi uitată când marea vremii agitată, prin val mă poartă înc-o dată. Și în năframa unui dor strâng serile să se înfioare când bucium trist, răscolitor, își cântă jalea la plecare... Într-un cauș adun fântâni ce -au fost din lacrimi izvorâte să trecem pragul prin furtuni iar cerul tău să mă sărute. foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Uitare / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN
UITARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1424192061.html [Corola-blog/BlogPost/382388_a_383717]
-
în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului otto: „Un neam care zămislește din când în când un Eminescu sau un Vieru nu poate până la urmă să nu învingă.” (Nicolae Dabija) Lili Bobu: Maestre, adâncă plecăciune, pentru răscolitoarea dedicație de pe antologia de versuri ,,Steaua de vineri”, pe care mi-ați dăruit-o! Ea va fi, de acum, Biblia mea. Păstrez cu emoție și evlavie toate cărțile domniei-voastre, ce poartă alese gânduri dedicate sufletului meu, tributar nevoii de poezie
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
al paginilor romanului său. În acest timp autorul retrăiește crâmpeie de viață în diferite registre emoționale, într-o succesiune determinată de jocul memoriei. Nu este starea de halucinație, ci aceea de reluare a unor fragmente de viață trăite intens, fragmente răscolitoare, păstrate în toată complexitatea trăirilor în care sentimentele și ideilei sunt reluate cu deosebită prospețime. Astfel, romanul se încheagă pe un suport autobiografic, așa cum mărturisește însuși Marin Trașcă, devenind "romanul vieții" lui. Sunt frânturi de viață alăturate în chip neașteptat
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_marin_trasca_el_elena_buica_1343137531.html [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
de dor, prin natura diferențelor culturale dintre cei doi emitenți de semnale. Dar "clinchetul de dor" are aici, prin subțirimea lui - iau asupra mea această povară -, și semnificația durută a răspunsului spiritual și politic de pe malul drept al Prutului, la răscolitorul "dangăt de dor" de pe malul stâng. Referință Bibliografică: UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIȚĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 943, Anul III, 31 iulie 2013. Drepturi
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
Elie Miron Cristea, dar și al Patriarhului poeziei românești, Mihai Eminescu.” Distinsul om de cultură Nicolae Băciuț afirmă că sintagma „Fenomenul Grigore Vieru” a izvorât din trăirea poetică și românească pe care a putut-o concentra poezia lui, „simplă și răscolitoare totodată, în care se regăsește cum la nu mulți poeți, sentimentul românesc al ființei”, sintagma noiceană pe care o invocăm adesea în astfel de circumstanțe.” Și mai consemnează foarte frumos că vibrația profundă pe care o produc poemele sale se
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
alăturându-mă acestei ființe dornice să savureze deliciul amorului liber. Buzele mele fierbinți o atinseră pe gât și apoi pe gură, iar ea se pierdu cu totul, răspunzându-mi la sărut. Am coborât sărutul între sânii rotunzi, aplicând picături de răscolitoare transfigurări, plimbându-mă cu limba pe mameloanele rigidizate de fiorii plăcerii și înnebunite de poftă. Mi-am continuat drumul apoi spre ombilic, unde desenam circumferința acestuia, cu migală și pasiune. O simțeam secătuită parcă, de acel amestec straniu de fragilitate
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
Toacă (zâmbet dulce-amar, încercănat de doruri neostoite) și Doamna Doina Cernica (surâs blajin, ca azima încă aburind în chindia vârstei de aur). În dreapta fotografiei, fiecare dintre autoarele menționate semnează câte două mărturisiri, pe cât de succinte, pe atât de expresive și răscolitoare. Jurnaliste și scriitoare de certă amplitudine intelectuală, cu vocația Cuvântului care zidește (nu a celui care năruiește!), personalități cu vast orizont cultural, stăpânind un arsenal de mijloace necesare perceperii în profunzime, interpretării și tălmăcirii adevărurilor din acest ,,secol de demonism
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
află de-o viață. Și în toate stă pe linia ei dreaptă, nicicând nu-i lipsește acel - rubrica de deschidere a ziarului, unde apare zâmbitoare cu buchetul ei roșu în mână, deși de cele mai dese ori subiectele sunt dure, răscolitoare, departe de a ne oferi relaxări efemere”. Sărind peste alte detalii - care acoperă două dintre cele patru pagini și jumătate, cât însumează portretul Doinei Cernica -, reținem că aceasta i-a trimis Mariei Toacă, în ultimele mai bine de două decenii
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
am simțit acea atmosferă care mi se potrivește. Copacii sunt foarte înalți și creează o umbră deasă prin care pătrunde lumina. E tocmai acel obsedant pentru mine <întuneric supraluminos>, ce-l caut pentru a-l înnobila pe hârtie”. Pilduitoare și răscolitoare sunt cele cinci pagini dedicate de Maria Toacă - sub titlul ,,Poporul lui Traian” nu-și uită salvatorul - personalității primarului Cernăuților din anii 1940-1941: Traian Popovici, răstimp foarte dramatic pentru toți bucovinenii, iar pentru populația evreiască din urbe - de un tragism
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
are o Țară, indiferent de locul unde i-a fost sortit să trăiască. Este citadela pe care o numim cu dragoste și mândrie România, căci ,,Eminescu-i România/ Tăinuită în cuvânt”, după cum scria Adrian Păunescu, versurile prinzând aripi de cântec răscolitor”; ,, La noi, Eminescu e mai presus de sintagma Poetul nepereche, El purtând simbolul unicei salvări și ultimei speranțe de dăinuire a ființei naționale. Suntem copii Lui - buni sau răi, recunoscători sau ingrați, păstrători ori demolatori de identitate. Odată ce am avut
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
o rază de candoare iubitorilor muzicii. Atunci, în ziua de 7 decembrie, la Sala Palatului din București ne va insufla dulci meditații un cântec ce se topește ca fulgul, zboară ca secunda, înfioară ca lacrima inimii: „Dernière danse”! Frumoasă, gingașă, răscolitoare melodie! Artista ce-o glăsuiește e frumoasă și gingașă ca roua, încât superbitatea ei întrece gladiola, încât viața e numai plăcere și numai dragoste pentru cine o primește în suflet. E Indila! Va concerta în premieră la București! Ce altă
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/hxnwjbspnv_1412399452.html [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
FI LA TINE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului De-atâta plâns, ochiul îmi căzuse, atârna pe gene, era îngrozitor, nu mai vedeam steaua cu lumini apuse, eram pământ reavăn și răscolitor, ce nu-și găsea locul și nu avea tihnă, vulcanul din mine cu greu scânteia, palma aspră a morții, fără de odihnă, o simțeam cu ochiul, când mă pipăia. Nu vedeam nimica, doar aveam un gând, mă rugam fierbinte, alături de toți
CÂND VOI FI LA TINE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1462966504.html [Corola-blog/BlogPost/378523_a_379852]
-
Pascu) glăsuiește unic de frumos cântecul. Interpretează o muzică „latino” dar, mai aproape de expresia în cuvânt a interiorului sufletesc fermecat de cântecele lui Pepe, ar fi serenada și balada - de ce nu s-ar spune și așa?! Repertoriul acestui artist, totalmente răscolitor prin sensibilitate, timbralitate și mesaj integrează un univers sonor melodic, fiecare notă fiind vastă și oscilantă. Toate piesele lui Pepe sunt înveșmântate melodic într-o triadă spirituală: sensibilitate, plăcere, fior. Și fiecare, de asemenea, are poveste și mister. Dar niciuna
CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/vqxrnjkafb_1412319293.html [Corola-blog/BlogPost/352803_a_354132]
-
să plâng,Este un semn,este o întâmplare...Se zbate pleoapa de la ochiul stâng.... XIII. DE CE PLÂNGI, TOAMNĂ?, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016. Foșnește iar sub tălpi, frunza uscată Ca un oftat prelung, răscolitor, Acceptă soarta care i-a fost dată: Toamna, cad toate frunzele și mor. Privește printre ramuri,rece, tristă, La frunza ruginie și uscată, Din raze-i face soarele batistă: De ce plângi Toamnă? Nu fi supărată! Pe zi ce trece și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
sufăr și mă doare? Ea se îndepărtează, nu-i răspunde, Când astrul o privește pe furiș Mai plânge încăToamna, ba surâde Spre vântul ce-o urmează prin frunziș. Citește mai mult Foșnește iar sub tălpi, frunza uscatăCa un oftat prelung, răscolitor,Acceptă soarta care i-a fost dată:Toamna, cad toate frunzele și mor.Privește printre ramuri,rece, tristă,La frunza ruginie și uscată,Din raze-i face soarele batistă:De ce plângi Toamnă?Nu fi supărată!Pe zi ce trece și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]