414 matches
-
dude negre și dulci, chiar din tindă, ori de pe scări, fără să-ți folosești mâinile. Așa de galant se oferea dudul meu! Era dezvoltat, parcă, mai mult pe orizontală decât în sus, spre Domnul. Mângâia ferestrele casei cu crengile-i răsfirate. Parcă dorea să spună ceva, dar nu-i ințelegeam limbajul, noi nu cunoaștem limbajul pomilor. Autorul își amintește de orătăniile din curte care se urcau în dud și înnoptau după un anume ritual numai de ele știut, dar și de
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Gustul_dulce_al_copilariei_ion_nalbitoru_1393856790.html [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
slujitor în ogorul Domnului, unde secerișul este mult iar lucrătorii sunt puțini, în care este nevoie de plugari buni, care să are și să semene sămânța cea bună a Evangheliei în pământul cel desțelenit al sufletelor, minților și inimilor noastre, răsfirate, rătăcite, frământate și amestecate ori învolburate, în tot locul și în tot ceasul, totdeauna și pretutindeni!... Acesta este, pe scurt, în rezumat, portretul/profilul Părintelui nostru Arhiepiscop și Mitropolit Dr. Andrei Andreicuț - blândul dar categoricul, perseverentul, curajosul și hotărâtul Păstor
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1464073088.html [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
de fecioară. / Prinde pânză udă-n mâini și o strânge ca-ntr-un clește, / Trupul său ca o mlădiță, ușurel se arcuiește. / Voioșia de pe față pentru un moment dispare, / Până-ajunge-n poienița scăldată din plin de soare. / Iată pânzele cum stau, răsfirate jos, pe iarbă, / Puse una lângă alta, îi fac Tursanului salbă! / Sfântul Soare face glume, se joacă zvântându-le, / Ca-n pârâu să fie duse, și iarăși udându-le. / Timpul trece, calea-și cată, ziua spre sfârșit se lasă, / Fata
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
cu apă rece, alungând și ultima urmă de somn. Am ridicat jaluzelele și am deschis fereastra de la balcon. Bucătăria era amenajată în exteriorul apartamentului, ca o extindere în balconul construit la parterul blocului. Stelele străluceau pe cer, iar adierea vântului răsfirată printre crengile celor două exemplare de tuia din fața ferestrei, era molcomă și mângâietoare. Simțeam că se prefigura un cer senin și o zi plăcută, pentru că nu se auzea zgomotul valurilor sparte de diguri și urma să fie o mare liniștită
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444716567.html [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
învecinată cu iazul căprui. 7. Pentru că nu avea cum să părăsească micul dejun în căutarea unei zile mai șterse. 8. Un colț al casei, știa unde să-și facă un cuib arătos - la vederea serii. 9. Se privea printre degetele răsfirate parșiv, mișcându-se înlăuntrul încăperii albastre cu fruntea dăruita de culoare. 10. Și pe atunci străzile roiau de oameni, în așteptarea ceasornicarului flamand. 11. Într-o singură noapte, am zugravit tălpile albe ale purtătorilor de ștafetă. O noapte în care
DETALII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1479980544.html [Corola-blog/BlogPost/366371_a_367700]
-
LOCURI NATALE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului LOCURI NATALE... Prin umbra răchiților vechi, În farmecul acesta feeric, Mă cheamă dorul hai-hui, Să umblu bezmetic. Dacă de pe deal privesc, Câteva căsuțe răsfirate, Se lasă-n amurg întuneric, Și parcă fantome sunt toate. Dar ce mă face a plânge? Când amintirile se scurg, Inima-n piept mi se frânge, Și-mi apare al vieții tumult. De ce? Mă întreb pe mine, Oare nu știi
LOCURI NATALE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Locuri_natale.html [Corola-blog/BlogPost/354210_a_355539]
-
cu companiile aeriene low cost, care deservesc regulat aeroporturile Alicante și Valencia! Costa Blanca are o lungime de 500 de kilometri, fiind delimitată la nord de orașul Denia iar la sud de promontoriul Cabo de Gata. Întinse ca niște degete răsfirate, care parcă vor să înșface marea, lanțurile de stâncă calcaroasă ale Sistemului Betic avansează dinspre interiorul țării, vălurind relieful arid, uscat și sfărâmicios, cu vegetație compusă preponderent din mărăcini cu aspect spinos, rezistenți la intemperii. Adeseori versanții sunt traversați de
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1486024695.html [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
încolăcită pe sprânceana ferestrei/ prin care privește departele,/ tremurând a oboseli” (p. 14, “Când gândește luna”). Lucrurile cu spațiul gol dintre ele, devin, uneori obsesive amenințând cu vidul ori nonsensul: “Adâncul mă privește/ Cu orbul ecoului rămas gol/ În palma răsfirată a cămășii...” (p. 15, “Adâncul mă privește”). Astfel de inflexiuni meditativ-lirice explică melancoliile poetului, căci peregrinările sale urmăresc de fapt, un sens ce vine chiar din substanța lucrurilor: “Alergam printre tâmplele ierbii/ Și mă pipăiau mușchii/ Și nervii întâmplării/ os
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_george_baciu_1351623340.html [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă în horă satului de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PECETE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului siluetă de lumină pierdută în asfințitul iubirii răsfirată în gânduri de seară iubită cu doruri fierbinți de veghe în șoaptele nespuse se-nalță și cerne rugăminți... aidoma unui suspin valsează printre regrete... pecete pe suflet senin... Blue Mireille, 16.11.2013 Referință Bibliografică: Pecete / Mirela Stancu : Confluențe Literare
PECETE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Pecete_mirela_stancu_1384673959.html [Corola-blog/BlogPost/363134_a_364463]
-
parfumul și culoarea. Noi ne jucam cu melcii, aflați din belșug sub tufele de liliac. Mai strângeam și buburuze și fluturi și le dădeam apoi drumul. Ne era frică să nu păcătuim, dacă le prindeam în cimitir, pe o crenguță răsfirată. Cel mai mult îmi plăcea primăvara să merg. Atunci toate florile se trezeau la viață. Răsădeam panseluțe, crăițe, flori de gheață pe marginea mormântului bunicii. Intram în curticica făcută dintr-un grilaj de fier forjat, vopsit în alb, atât cât
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
TESTUL APRINDERII Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Testul aprinderii Dacă m aprinzi te aprind și eu în picuri măsurabile doar de venirea și plecarea ploii pe ramuri și petale răsfirate și unde mii de fluturi se opresc din zbor să își adape cu nectarul tău clipa desfătărilor din ape Mai bine nu-ți deschide firea și lasă mă să pot împarte privirea în desmierdări și atingerea în suspine vinovat perdute
TESTUL APRINDERII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1492947926.html [Corola-blog/BlogPost/368611_a_369940]
-
Acasa > Literatura > Proza > CONTOPIRE - 18 - ZBOR Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Privea norii, bulbucați, răsfirați, aliniați în pături albe, acoperind orașe, văi și munți, câmpii împărțite în culori de oameni vrednici, râuri șerpuitoare și lacuri adunate între palmele pădurilor. Mira visa la tot ceea ce se afla dedesubt, la viețile celor peste care zbura acum cu
ZBOR de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1466340057.html [Corola-blog/BlogPost/381986_a_383315]
-
Toate sunt duse... am fost tu și eu. Unde-i zâmbetul ce mă veghea Din somn să nu fiu tulburată? Unde sunt ochii ce mă luminau Tristețea să n-o știu vreodată? Unde-i acum mângâierea ta? Cu degetele blând, răsfirate Adunai suvițe rebele căzute pe-un gând Vise, iluzii deșarte. Unde ai fost când tu ai plecat Lăsând totul în urmă ? M-ai luat și pe mine, dar nu mai știi Inima ta e o umbră. Referință Bibliografică: Cu tine
CU TINE SUNT EU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ana_maria_bocai_1413264927.html [Corola-blog/BlogPost/376143_a_377472]
-
întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă în horă satului de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
să opresc, să-l aflu pe interpret. În urechi îmi ajunge Elgar, încetinesc pasul să fiu sigură că urechea nu mă înșală, unde-i interpretul? Interpreta, după toate deducțiile mele. O podoabă capilară încărunțită de vifornițele vieții cade în șuvițe răsfirate, dezordonate peste capul aplecat ca o jerbă ofilită pe un mormânt fastuos. Umerii aplecați îmbrățișează violoncelul. Am rămas locului la trei metri distanță. Perfecțiunea interpretării mă înfioară, mă derută faptul că nu se folosește de nici o partitură. Nici interpreta nu
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
cu melancolia lui Ceaikovski colorată, cu tristețea omului consumat și încă puternic, dornic să-și transmită mesajul. Trebuia să plec. Era imposibil să mai rămân, fie chiar și Ceaikovski. Am părăsit-o tocmai când capul îi căzuse, coama încărunțită și răsfirată dezordonat o acopereau a jale. Eram în a treia zi a aceleiași săptămâni când repetam acest drum. De astă dată devenisem mai prevăzătoare. Am avut grijă să-mi las ziua liberă. Am traversat cu pasul grăbit drumul de la autobuz până în
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
întâmplării, dar se opri la timp când văzu că Babacul își coborâse pleoapele precum niște storuri peste ferestrele sufletului. Miramoț, visătoare, reflectă asupra amintirilor povestite de coleg, vizualizându-le ca pe niște zeițe cu brațe lungi și degete subțiri, mlădios răsfirate, care te cuprind. Sub înlănțuirea lor, își zicea, te transpui în ipostaza avută în momentul retrăit, uneori ești înveselit, alteori, covârșit de tristețe... Pe aceeași lungime de undă, Americanul spunea ca pentru sine: Oricare ar fi fost sfârșitul unei astfel
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433655631.html [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
El este un exhibiționist, arată și își pune în valoare tot ceea ce crede că îl dimensionează ca element forte al entității din care face parte, repugnând pudoarea ca pe ceva ce viciații o ascund voalat prin acoperirea ochilor cu degetele răsfirate. Trăim un timp în care civilizația umană este separată de cultură, imaginea stranie de interes iar lumina obscură comparată cu întunericul luciferic. În realitate, lumea de azi nici nu mai știe dacă trăiește sau dacă visul unei vieți poate să
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist_0.html [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
mare în poienile vestite. Azi se ceartă pentru locul care pare-a fi mai bun, ieri a fost un pic mai rece colo-n vale în alun, bradul e mai comfortabil ca într-un hotel cu stele, stau pe ramuri răsfirate conuri, conuri lângă ele. Una e mai înțepată, vrea un loc mai bun, mai sus, pe o creangă mai stufoasă unde alta s-a și pus, se așează lângă ea scuturând dintr-o aripă, c-o privire rea, trufașă...cearta
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486045027.html [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
ochii spre Cer.... Iubea copiii și când avea dădea câte-o bomboană tare ca piatra, dar inima lui o-ndulcea. Printre puștani era și unii cu minți mai necoapte, care-nvățați la coțcării de ăi mai mari arătau cu palme răsfirate că are capul mare... Nu știu ce-nțelegea voinicul, dar sângele-i suia în cap, se-nfuria, bătea cu piciorul în pământ și-i fugărea fără să-i prindă și când veneau din nou și-i arătau cu mâna capul, se apleca
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
în zare, jalea frunzelor că, nimic nu le poate fi de ajutor. Furnicile se grăbesc să strângă hrană, de prisosință să aibă peste iarnă. Greierii, de jale cântă trist și prelung prin toamnă târzie, în al serii amurg. În brațe răsfirate, Cerul plumburiu cuprinde Pământul cu tenu-i măsliniu. Pe creștet sărută copacii desfrunziți, de cald să le țină, cât timp sunt desfrunziți. Cu vinu-n pahare curge dor de viață, din toamnă-n primăvară ducând speranță pentru natura ce intră-n hibernare
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PICURĂ-MĂ Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Picură-mă Cu dor de tine, Cu soare și apă, Cu iluzii înveștmântate în alb Și răsfirate străveziu în iarba toamnei! Tu mă picuri... Revarsă-mă În ploi de umbră, În scoici de destin, În repezi fire de înțelepciune Ce se desfac plângând din mine, inutil! Tu mă reverși... Inundă-mă Cu flori de castan Bătând puțin
PICURĂ-MĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Picura_ma_corina_diamanta_lupu_1386845001.html [Corola-blog/BlogPost/363284_a_364613]
-
nu auzi? Te cheam-altcineva Să fie-un strigăt rece de pe... Marte? Te-aștept la anul, dau și-un acatist, Căci dăruiești peisaje de poveste Ca orice om cu suflet de artist Te voi sărbători mereu regește! GRĂDINA MEA În rânduri răsfirate, dar ne'ntrecând măsura, Cresc mândre, delicate, gingașele lalele Care mai mici, mai 'nalte, mai galbene - și ele, Din roua dimineții sorbindu-și picatura. C-o undă de uimire, simțind, poate,-o răceală, Petalele surprinse de-o boare prin meandre
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Geta_elia_voicu_poezia_si_p_geta_elia_voicu_1365210380.html [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
de mâna întinsă, mirosind a flori. S-a lipit brațul de pielea timpului desfăcând cărarea. Nu s-a făcut inima scut, să îmbrățișeze pământul îndrăgostit de cer până la unitate. Ai lăsat calea deschisă, urmărind vântul cum se strecoară printre degete răsfirate. Și mă curtează zilele cu aurora chemării. Și mă întreb dacă le zărești legănarea. Am învățat să torc tăcerea drum prin deșert, să ascult pulsul lăuntric al aștrilor. Am găsit calea deschisă pentru dezlegări din robia inimii. Am găsit-o
ÎNTOARCERE LA GENEZĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1485691416.html [Corola-blog/BlogPost/382826_a_384155]